Etichetă: TEHNOLOGIE

Gigantul care face legea în piața globală de smartwatch-uri nu este Apple sau Samsung. Cine vinde cele mai multe dispozitive purtabile și de ce

Piața dispozitivelor purtabile s-a transformat radical în ultimii ani, dar puțini se așteptau ca în 2025 liderul global al segmentului de smartwatch-uri și brățări inteligente pentru încheietura mâinii să fie HUAWEI , nu Apple sau Samsung. Potrivit celui mai recent raport publicat de IDC (Worldwide Wearables Market Tracker), compania chineză a ajuns pe primul loc mondial în T1 2025 , după ce a depășit pragul de 200 de milioane de unități livrate pe segmentul wearable. Această reușită nu este întâmplătoare. HUAWEI a mizat pe o strategie coerentă și susținută, în care designul modern, inovația în sănătate și precizia senzorilor au devenit elemente definitorii pentru ceasurile și brățările sale inteligente. Prin ecosistemul HarmonyOS și investițiile în platforme de sănătate digitală, HUAWEI a construit o rețea solidă de utilizatori loiali și a redefinit standardele din industrie. De ce a reușit HUAWEI să domine un segment aparent „rezervat” Apple În primul trimestru al anului 2025, producătorii globali de wearables pentru încheietura mâinii au livrat 45,57 milioane de unități , o creștere de 10,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În China, însă, ritmul de expansiune a fost exploziv – peste 17,6 milioane de dispozitive livrate și un avans anual de 37,6% . Iar în această piață dominantă, HUAWEI și-a consolidat poziția de lider absolut. Unul dintre factorii care a contribuit la această ascensiune este ecosistemul HarmonyOS , care începe să își arate roadele. Interconectarea între telefon, ceas, căști, scale inteligente și alte gadgeturi a dus la o experiență unitară, ușor de personalizat și eficientă din punct de vedere energetic. Loialitatea utilizatorilor a fost astfel întărită prin funcții concrete, nu prin marketing. În plus, HUAWEI oferă cinci serii principale de produse adaptate nevoilor diferite ale utilizatorilor: WATCH, WATCH FIT, WATCH GT, WATCH D și WATCH Ultimate . Fiecare serie adresează un alt public, de la sportivii amatori și profesioniști, până la cei interesați de monitorizare medicală avansată sau pur și simplu de stil. TruSense, Active Rings și expansiunea tehnologiilor de sănătate Un alt motiv pentru supremația HUAWEI este investiția masivă în sănătate digitală . Compania a fondat trei laboratoare de sănătate la nivel global, sprijinite de peste 10 centre de cercetare , iar rezultatele sunt palpabile. În 2024 a fost introdus sistemul TruSense, actualizat în 2025 pentru a combina monitorizarea de la deget cu cea de la încheietură. Noua generație de ceasuri poate citi saturația de oxigen din sânge în mai puțin de 10 secunde , iar senzorii acoperă 17 parametri biometrici . Aceste îmbunătățiri nu sunt doar teoretice: HUAWEI a primit certificate medicale pentru dispozitivele sale în 13 țări și colaborează cu peste 160 de instituții profesionale . Cu aproape 1.000 de brevete depuse și 300 de proiecte de cercetare în derulare , compania transformă ceasul de la mână într-un partener pentru sănătate. Pe lângă partea științifică, HUAWEI a știut să atragă și prin inițiative de comunitate. Campania Active Rings , care a debutat ca „Light Up Your Rings” în 2023, s-a transformat într-un proiect global ce îndeamnă milioane de utilizatori să își mențină un stil de viață activ. Cu peste 6 milioane de participanți și 300 de milioane de inele de activitate aprinse , inițiativa consolidează și mai mult legătura dintre brand și comunitate. HUAWEI Watch 5 și Watch FIT 4 – game mid-to-high care definesc 2025 Noua serie HUAWEI Watch 5 , împreună cu FIT 4 , lansate în mai 2025, consolidează prezența companiei în zona mid-to-high. Watch 5 aduce tehnologia X-TAP multisenzorială , care permite interacțiuni tactile mai naturale și o monitorizare mai precisă a stării de sănătate, fiind deja apreciat pentru echilibrul între autonomie, performanță și confort. La rândul său, FIT 4 propune o alternativă subțire, ușoară și sportivă, cu accent pe exerciții ghidate și funcții motivaționale. Aceste produse sunt gândite să îți fie utile fără să îți invadeze viața – o filozofie tot mai apreciată într-o epocă a notificărilor excesive. Dincolo de cifre: un nou model de succes în tech Ce reușește HUAWEI este mai mult decât o performanță cantitativă. Este o demonstrație că inovația, ecosistemul coerent și implicarea în sănătate pot construi o alternativă credibilă la giganții consacrați. Cu vânzări cumulative de peste 200 de milioane de unități și o prezență activă în peste 170 de țări , brandul a trecut de la statutul de outsider la cel de standard global . Într-un peisaj dominat până recent de Apple și Samsung, apariția unui nou lider vine cu o lecție importantă: tehnologia nu înseamnă doar specificații sau logo-uri celebre , ci capacitatea de a înțelege ce contează cu adevărat pentru utilizatori – de la acuratețea datelor de sănătate la designul prietenos și interacțiunea intuitivă.

Amazon România scapă de plata daunelor morale: ce s-a întâmplat cu angajatul care a acuzat hărțuire

O răsturnare spectaculoasă de situație zguduie din temelii cazul intens mediatizat în care Amazon Development Center România fusese inițial obligată să plătească 200.000 de lei daune morale unui angajat, acuzat de hărțuire morală și plasat în programul controversat de „îmbunătățire a performanței” (Pivot/PIP). Curtea de Apel București a decis acum contrariul: compania nu mai este obligată să plătească nicio despăgubire, iar acuzațiile angajatului au fost respinse în totalitate. Această decizie definitivă pune capăt unui proces care a durat mai multe luni și care a adus în atenția publicului o practică din ce în ce mai discutată în corporațiile multinaționale – utilizarea abuzivă a programelor de tip PIP. Cazul reflectă tensiunile tot mai mari dintre angajați și angajatori în era post-pandemică, mai ales în sectorul IT&C, unde presiunea performanței atinge cote ridicate. În primă instanță, Amazon România fusese obligată să plătească suma de 200.000 lei daune morale, să anuleze decizia de includere a angajatului în programul PIP și să înceteze presupusele acte de hărțuire morală. Sentința, salutată la vremea respectivă ca o victorie împotriva practicilor de „concediere tăcută”, a fost anulată de Curtea de Apel, care a admis apelul formulat de companie și a respins în totalitate acțiunea angajatului. Motivarea instanței a lăsat fără susținere acuzațiile legate de hărțuire morală, invalidând și argumentele privind utilizarea abuzivă a programului de performanță. Deși inițial avocata angajatului declarase că decizia favorabilă clientului său reprezenta „un semnal clar împotriva hărțuirii deghizate în management al performanței”, realitatea juridică a fost reconfigurată în favoarea corporației. Această turnură ar putea avea un impact semnificativ asupra altor angajați care se gândesc să atace în instanță decizii similare, mai ales în companii mari precum Amazon, unde aceste planuri de „corectare” a performanței sunt adesea invocate. Ce înseamnă PIP și de ce a devenit controversat Programul de îmbunătățire a performanței (Performance Improvement Plan – PIP) este un instrument des folosit în companiile mari pentru a ajuta angajații care nu se ridică la nivelul așteptărilor să își îmbunătățească activitatea. Teoretic, PIP-ul oferă un cadru clar, obiectiv și bine documentat de redresare profesională. În practică, însă, tot mai multe voci îl acuză că este folosit ca un mecanism de presiune, menit să forțeze plecări voluntare, fără a implica concedieri oficiale. În cazul Amazon România, angajatul susținea că fusese plasat în mod nejustificat în acest program, cu obiective imposibil de atins și fără suport real din partea managerilor. Strategia ar fi fost, potrivit avocatului său, o formă de hărțuire morală sistematică, parte a unui model de reducere tăcută a personalului. Acuzațiile se înscriau într-o tendință globală de contestare a PIP-urilor abuzive, pe care mulți angajați le percep ca pe o armă împotriva demnității lor profesionale. Acum, însă, cu decizia CAB, acest discurs capătă o nouă nuanță. Nu toate PIP-urile sunt ilegale, iar fiecare caz trebuie dovedit riguros. Angajații nemulțumiți trebuie să aducă probe clare și consistente, mai ales în fața unor giganți care dispun de resurse juridice impresionante. Ce transmite decizia Amazon România angajaților și companiilor Chiar dacă în final compania a câștigat procesul, cazul scoate în evidență o realitate care nu mai poate fi ignorată: relația dintre angajați și angajatori se transformă. Presiunea performanței, cultura corporatistă bazată pe KPI-uri și modul în care este administrată resursa umană devin teme centrale în lumea muncii. Într-un context în care munca remote și burnout-ul sunt mai prezente ca oricând, limitele acceptabile ale performanței sunt contestate mai frecvent. Reprezentanții Amazon au transmis într-un comunicat oficial că oferă un mediu de lucru „pozitiv și sigur”, cu sprijin pentru angajați și procese de coaching înaintea oricărei măsuri drastice. Totuși, datele financiare și fluctuația personalului arată o altă realitate: numărul angajaților la Amazon Development Center România a scăzut de la 4.234 în 2022 la 3.424 în 2024, iar compania a înregistrat o pierdere de aproape 30 de milioane de lei în ultimul an, în ciuda unor venituri de peste 800 milioane lei. Decizia finală a Curții de Apel nu înseamnă sfârșitul dezbaterii. Dimpotrivă, deschide o conversație necesară despre cum ar trebui să arate un mediu de lucru echitabil, mai ales într-o industrie în care productivitatea este adesea confundată cu suprasolicitarea. Dacă ești într-o situație similară, nu ignora semnalele. Informațiile, consilierea juridică și solidaritatea pot face diferența. Practicile abuzive pot fi combătute – dar doar dacă alegi să acționezi.

ChatGPT făcut mat de un Atari din 1977: când inteligența artificială modernă pierde rușinos la șah

Într-o lume în care tehnologia avansează într-un ritm amețitor, iar inteligența artificială pare să devină din ce în ce mai capabilă, o întâmplare recentă pune lucrurile într-o perspectivă amuzantă – și poate chiar umilitoare. Un inginer software de la Citrix, Robert Caruso, a dezvăluit că ChatGPT, unul dintre cele mai avansate modele de AI ale momentului, a fost învins fără drept de apel la un joc de șah… de o consolă Atari 2600 din 1977. Pare greu de crezut că o unealtă capabilă să genereze texte complexe, să traducă, să scrie cod și să susțină conversații fluente în mai multe limbi ar putea pierde într-un duel intelectual cu un cip de 8 biți, vechi de aproape o jumătate de secol. Și totuși, în fața umilei console Atari și al jocului său simplist de șah lansat în 1979, ChatGPT a făcut gafe demne de un începător care abia învață regulile jocului. Povestea, în același timp hilară și plină de învățăminte, arată că progresul nu e întotdeauna liniar – iar uneori, trecutul are un mod haios de a ne aminti de propriile limitări. Totul a început, potrivit lui Robert Caruso, de la o discuție despre istoria inteligenței artificiale în șah – un domeniu clasic de testare pentru capacitățile mașinilor de a gândi logic. Într-un moment de curiozitate (sau poate de aroganță digitală), ChatGPT a „propus” să încerce să învingă Atari Chess, un joc care, potrivit descrierii, gândește cu doar 1-2 mutări înainte. În teorie, o inteligență artificială cu resurse moderne, acces la bazele de date ale partidelor celebre și logică avansată n-ar fi trebuit să aibă nicio problemă. Dar în practică… ChatGPT a primit o tablă de bază pentru a recunoaște piesele și pozițiile. Apoi, lucrurile au luat-o la vale. A încurcat turele cu nebunii, a interpretat greșit mutările și a pierdut rapid orientarea pe tablă. Când Caruso a trecut la o reprezentare mai clară, în notație standard, AI-ul tot n-a reușit să se redreseze. Mai mult, chatbotul s-a plâns că piesele Atari sunt „prea abstracte” pentru a fi recunoscute – deși problema era mai degrabă în algoritmul propriu de „vizualizare” și logică, nu în grafica rudimentară a jocului. Timp de o oră și jumătate, ChatGPT a jucat de parcă era într-o parodie a unei competiții de șah pentru copii. A făcut greșeli de bază, nu a observat atacuri evidente, și în ciuda gafelor repetate, a continuat să afirme că „ar câștiga dacă am începe de la capăt”. Faptul că AI-ul se referea la sine și la interlocutor ca „noi” adaugă un strat suplimentar de ciudățenie la întreaga experiență. Nu doar că pierdea, dar și crea iluzia unei echipe comune care suferă înfrângerea împreună. Atari 2600 – simplu, dar eficient Povestea nu ar fi fost atât de savuroasă dacă n-ar fi fost contrastul izbitor dintre adversari. Pe de o parte, ChatGPT – produsul OpenAI, cu miliarde de parametri, antrenat pe cantități uriașe de date, capabil să genereze eseuri academice sau să discute despre filozofie. Pe de altă parte, Atari 2600 – o consolă rudimentară lansată într-o epocă în care Jimmy Carter era președinte al SUA, iar majoritatea oamenilor nu aveau calculatoare acasă. „Atari-ul doar și-a văzut de treabă”, scrie Caruso. Fără procesare de limbaj, fără zeci de milioane de linii de cod, doar o simplă analiză brută a tablei de șah și o doză sănătoasă de încăpățânare hardware din 1977. Fiecare mutare a consolei era rodul unei logici fixe, dar implacabile, fără pretenții, fără introspecție. Și totuși, în acea confruntare, s-a dovedit superioră. Ceea ce scoate în evidență un paradox interesant: în unele sarcini strict logice, unde regulile sunt fixe și rezultatele pot fi calculate prin metode simple, un algoritm vechi poate funcționa mai bine decât o rețea neuronală sofisticată care încearcă să „înțeleagă” contextul. Atari Chess nu încearcă să „interpreteze” tabla de șah – o vede exact așa cum e. ChatGPT, în schimb, are nevoie de traducere, de reprezentare textuală și de o formă de „imaginare” a mutărilor. Iar acest proces pare, în unele cazuri, să complice mai mult decât ajută. Ce spune eșecul lui ChatGPT despre limitele inteligenței artificiale Deși pare o simplă anecdotă amuzantă, înfrângerea suferită de ChatGPT în fața unui Atari ridică întrebări serioase despre natura și limitele inteligenței artificiale moderne. În esență, AI-ul bazat pe modele de limbaj – cum este ChatGPT – nu „gândește” în sensul tradițional. Nu are o reprezentare internă a lumii, nu înțelege conceptele în mod vizual sau spațial. Tot ce face este să prezică următorul cuvânt, să recunoască tipare și să construiască răspunsuri coerente pe baza unor asocieri statistice. Acest lucru îl face genial în conversații, dar slab în sarcini care presupun orientare vizuală sau planificare strategică clară. Pe de altă parte, un program precum Atari Chess este construit special pentru un singur scop. Nu trebuie să înțeleagă poezia, nu trebuie să răspundă la întrebări despre geopolitică sau literatură. Tot ce face este să analizeze o tablă și să aleagă cea mai bună mutare posibilă în contextul actual. Iar în acel domeniu limitat, este extrem de eficient. Morala? AI-ul modern este impresionant, dar nu invincibil. Nu este o conștiință superioară, nu este o minte universală. Este un instrument sofisticat care, uneori, poate fi învins de o piesă de tehnologie cu aproape cinci decenii mai veche. De asemenea, acest episod ne reamintește că, înainte de a lăsa AI-ul să conducă lumea, poate ar fi bine să ne asigurăm că măcar poate câștiga un joc simplu de șah. Până atunci, Atari 2600 își poate păstra, cel puțin temporar, coronița de campion – și poate chiar să le arate noilor generații de AI ce înseamnă cu adevărat să „îți vezi de treabă”.

Cât de precise sunt ceasurile de fitness? Care este adevărul, de fapt, conform testelor recente

Nouă dispozitive au fost puse la încercare într-un test de laborator pentru a verifica cât de corect estimează VO2max. Unele rezultate au surprins-o chiar și pe autoarea experimentului. Jurnalista Beth Skwarecki a decis să verifice cât de precise sunt estimările VO2max oferite de diferite ceasuri și dispozitive de fitness, supunându-se unui test real într-un laborator de performanță umană, scrie publicația LifeHacker. Testul VO2max în laborator: cum s-a desfășurat și ce a însemnat VO2max, adică volumul maxim de oxigen pe care corpul îl poate utiliza în timpul efortului fizic intens, este considerat un indicator important al formei cardiovasculare și chiar al longevității. Testul s-a desfășurat la Human Performance Lab al Universității St. Francis și a implicat alergarea pe bandă cu mască de respirație și monitorizare completă a parametrilor fiziologici. Skwarecki a urmat protocoale stricte, fără cafea sau mâncare cu trei ore înainte, fără alcool cu 48 de ore înainte și fără antrenamente intense cu 12 ore înainte. Care sunt cele nouă dispozitive testate și cum au fost ele comparate Lista gadgeturilor incluse în test: Apple Watch, Coros, Fitbit, Garmin, Oura Ring, Suunto, Ultrahuman, Withings și Whoop. Rezultatele au fost comparate cu valoarea VO2max reală obținută în laborator, pentru a evalua acuratețea fiecărui dispozitiv. Garmin s-a dovedit a fi cel mai precis, o concluzie care nu a surprins-o pe autoare. Mai dezamăgitoare au fost estimările oferite de Apple și de alte branduri populare. Unele dintre dispozitive au prezentat valori semnificativ mai mici sau mai mari decât realitatea, ceea ce ridică semne de întrebare privind utilitatea acestor cifre în evaluarea reală a formei fizice. Ce înseamnă VO2max și cum este calculat de ceasuri VO2max măsoară cantitatea maximă de oxigen consumată pe minut, per kilogram de greutate corporală, în timpul exercițiului fizic susținut. Sportivii de performanță au de obicei valori între 70 și 80 ml/kg/min, în timp ce pentru amatori valorile obișnuite sunt între 30 și 50. Ceasurile inteligente nu pot măsura direct acest parametru. Ele estimează VO2max pe baza ritmului cardiac, vitezei de deplasare (măsurată prin GPS) și altor date de antrenament. Astfel, acuratețea depinde de calitatea senzorilor și de algoritmii utilizați. Ce învățăm din acest test comparativ Chiar dacă VO2max este un indicator util pentru progresul în antrenamente și o posibilă măsură a stării generale de sănătate, Skwarecki atrage atenția că estimările dispozitivelor trebuie privite cu precauție. Ele pot fi utile pentru a observa tendințe pe termen lung, dar nu trebuie luate ca adevăruri absolute. Dacă precizia e esențială, de exemplu, pentru atleți sau în context medical, testarea într-un laborator rămâne singura metodă validă. Pentru utilizatorul obișnuit însă, un ceas precis (cum s-a dovedit Garmin) poate fi suficient pentru urmărirea progresului personal.

România devine o forță în lume în domeniul militar: producția începe la Brașov, cu sprijin american, și până la finalul anului vor fi livrate peste 3.500 de drone

România se pregătește să devină un jucător important pe piața internațională a dronelor, odată cu începerea producției la Brașov în această vară. Anunțul vine din partea ministrului Mediului, Mircea Fechet, care a subliniat că proiectul este rezultatul unui parteneriat strategic între o companie locală și o firmă americană, vizând transferul de tehnologie și dezvoltarea unor prototipuri de ultimă generație. Unitatea de producție va funcționa în cadrul societății Carfil SA, un nume cu tradiție în industria de apărare din România. Cu intenția de a livra 3.500 de unități anual până la sfârșitul acestui an, această inițiativă marchează un pas important pentru modernizarea infrastructurilor tehnologice și industriale ale țării. Parteneriat strategic pentru transferul tehnologic Carfil SA, o companie cu peste 100 de ani de experiență în producția de echipamente pentru industria militară, va colabora cu un partener american recunoscut pentru expertiza sa în fabricarea dronelor. Parteneriatul vizează transferul tehnologic și dezvoltarea unor modele care să răspundă cerințelor pieței globale. Ministrul Mircea Fechet a declarat că primul set de prototipuri, deja realizate și testate pe teren, include șapte modele, dintre care trei au fost selectate pentru producția de serie. Conform oficialului, procesul este unul complex, dar se află în graficul asumat. „Ne aflăm în etapa finală a pregătirii liniei de asamblare, iar testele efectuate până acum indică rezultate promițătoare”, a adăugat acesta. De asemenea, colaborarea nu se limitează doar la producție; transferul tehnologic include și asigurarea mentenanței, precum și asistență tehnică, ceea ce creează premisele ca România să devină un hub de inovație în domeniul dronelor în Europa de Est. Impact și perspectivă pe termen lung Linia de producție de la Brașov va avea un impact semnificativ asupra economiei locale, oferind atât locuri de muncă noi, cât și oportunități de dezvoltare pentru specialiștii tehnici din România. În plus, acest proiect amplifică eforturile de modernizare a industriei de apărare din țară, contribuind la crearea unor produse competitive pentru piețele externe. Proiectul urmărește, de asemenea, includerea României între țările producătoare de drone de nivel înalt, un segment tot mai important în contextul securității internaționale și al utilizării civile a dronelor. „Este un pas major pentru capacitatea noastră de a produce tehnologie avansată. România poate deveni un partener valoros în domeniul apărării și al inovației industriale,” a subliniat Fechet. Cu toate că producția este abia la început, perspectiva ca România să devină un furnizor de dronistică avansată atrage deja atenția investitorilor internaționali. Carfil SA, recunoscută pentru producția de armanent și muniție, promite să pună accent pe calitate și eficiență, astfel încât produsele dezvoltate să se alinieze celor mai înalte standarde la nivel mondial. Prin acest proiect, România nu doar că își stimulează economia, dar își consolidează și poziția ca un actor relevant în industria de apărare globală.

Cel mai rar și mai scump metal din lume, de zeci de ori mai valoros decât aurul sau platina. Se extrage masiv dintr-o singură țară

Într-o lume în care aurul este adesea sinonim cu bogăția supremă, puțini știu că un alt metal prețios, mult mai rar și mai scump, îl eclipsează complet. Este vorba despre rodiu – un element atât de rar și de valoros încât prețul său poate depăși de peste zece ori valoarea aurului sau a platinei. Deși puțin cunoscut publicului larg, rodiul joacă un rol esențial în tehnologia modernă și este extras în cantități masive dintr-o singură regiune-cheie a lumii: complexul Bushveld din Africa de Sud. Ce este rodiul și de ce valorează mai mult decât aurul și platina Rodiul este un metal alb-argintiu, parte a grupului platinoidelor, cunoscut pentru rezistența sa excepțională la coroziune, oxidare și temperaturi extreme. Este clasificat drept „metal nobil” și catalizator ideal, tocmai pentru că nu reacționează ușor cu oxigenul și poate rezista în medii chimice dure, inclusiv la temperaturi de peste 600°C, atât în apă, cât și în aer. Valoarea sa extraordinară provine din combinația rarității extreme și cererii industriale constante. La începutul anilor 2020, rodiul a atins valori record de peste 10.000 de dolari pentru o uncie (28,3 grame), ceea ce înseamnă că 35 de grame puteau ajunge la peste 10.300 de dolari. Comparativ, aceeași cantitate de aur valorează de aproape zece ori mai puțin. Cel mai rar metal din grupul platinei și o concentrație minusculă în scoarța terestră Din punct de vedere geologic, rodiul este extrem de rar. Potrivit Royal Society of Chemistry, apare în scoarța terestră într-o concentrație de doar 0,000037 părți per milion – de peste 30 de ori mai puțin decât aurul, care are o abundență de aproximativ 0,0013 părți per milion. Este cel mai rar membru al grupului platinei, care include și alte metale valoroase precum platina, paladiul, iridiul și osmiul. De obicei, rodiul este obținut ca produs secundar în procesul de rafinare a minereurilor de platină, nichel sau cupru – dar numai câteva regiuni din lume oferă concentrații suficient de ridicate pentru a justifica exploatarea economică. În ciuda aspectului său, bijuteriile nu sunt cea mai comună utilizare a rodiului. (Foto: RHJPhtotos/Shutterstock.com) Sudul Africii, epicentrul mondial al rodiului Africa de Sud domină fără rival producția mondială de rodiu, cu peste 80% din volumul total extras la nivel global. Aici, depozitul geologic numit Complexul Bushveld este considerat cea mai bogată sursă naturală de rodiu de pe planetă. Minereul extras din această regiune poate conține între 0,5 și 10 grame de rodiu pe tonă de rocă – de zeci de ori mai mult decât în alte zăcăminte de pe glob, unde concentrațiile coboară la 0,001 grame per tonă. Alte țări, precum Rusia, Canada sau Zimbabwe, extrag cantități modeste de rodiu, dar depind aproape în totalitate de extracția acestuia ca produs secundar. În total, doar aproximativ 16 tone de rodiu sunt produse anual la nivel global, iar rezervele estimate sunt în jur de 3.000 de tone. Utilizări industriale și rolul vital în combaterea poluării Chiar dacă rodiul are o strălucire aparte, fiind folosit ocazional în bijuterii (mai ales pentru acoperirea aurului alb), cea mai mare parte din producția mondială nu are nicio legătură cu estetica. Aproximativ 90% din rodiul extras este utilizat în industria auto, în special pentru producerea catalizatoarelor – componente esențiale care reduc emisiile de gaze toxice, transformând oxizii de azot în gaze mai puțin nocive. Datorită acestei utilizări, rodiul este o resursă vitală în eforturile globale de combatere a poluării atmosferice, fiind inclus și în strategiile pentru tranziția energetică și economia verde. De asemenea, se regăsește în componente de aeronave, contacte electrice, termocupluri și alte aplicații industriale de înaltă tehnologie, unde rezistența la temperatură și coroziune este crucială. Rodiul joacă un rol esențial în tehnologie, fiind folosit în catalizatoare auto, contacte electrice și echipamente rezistente la temperaturi extreme. (Foto: Wikipedia) Un metal cu o istorie aparte și o piață volatilă Descoperit în 1803 de către chimistul englez William Hyde Wollaston, rodiul a fost izolat dintr-un minereu de platină provenit din America de Sud, în același an în care a fost descoperit și paladiul. Numele său provine din grecescul „rhodon” (trandafir), făcând referire la colorarea roșiatică a sărurilor sale – un contrast interesant față de aspectul metalic alb strălucitor în formă solidă. În ciuda rarității și cererii constante, piața rodiului este una extrem de volatilă, înregistrând fluctuații dramatice în funcție de contextul geopolitic, reglementările de mediu sau crizele industriale. Prețul său a crescut cu peste 3.000% într-un singur deceniu, ceea ce îl transformă într-o investiție riscantă, dar cu potențial uriaș. Care sunt cele mai scumpe metale de pe Pământ, dincolo de rodiu În lumea metalelor prețioase și a elementelor rare, valoarea este dictată nu doar de frumusețea și raritatea lor, ci și de aplicabilitatea în diverse domenii, de la bijuterii și ornamentații la tehnologie avansată și echipamente medicale. Iată o listă a celor mai scumpe metale din lume și motivele care stau la baza valorii lor impresionante. 1. Rodiul Rodiul conduce adesea lista celor mai scumpe metale datorită rarității sale și a cererii puternice din industria auto, unde este folosit în catalizatoare pentru a reduce emisiile nocive. Acest metal rar, parte a grupului platinoidelor, se distinge prin rezistența sa remarcabilă la coroziune și proprietățile sale catalitice. 2. Platină Platina este apreciată atât în bijuterii, datorită aspectului său estetic și rezistenței la coroziune, cât și în aplicații industriale, inclusiv în catalizatoarele auto și echipamentele medicale. Densitatea sa mare și proprietățile chimice o fac ideală pentru dispozitive de precizie și tehnologie de vârf. 3. Aur Aurul nu este doar un simbol al bogăției și opulenței, dar și un metal extrem de valoros folosit în bijuterii, electronice și ca standard de investiții. Maleabilitatea, conducerea electrică și rezistența la coroziune îl fac indispensabil în diverse domenii. 4. Paladiu Paladiul a câștigat teren ca unul dintre cele mai valoroase metale, în special datorită utilizării sale în catalizatoarele pentru automobile, care ajută la reducerea poluării. Asemenea platină și rodium, paladiul este esențial în tehnologia curată și bijuterii. 5. Iridiu Iridiul, un alt membru al grupului metalelor platinice, este extrem de dur și rezistent la coroziune, fiind

Viitorul comerțului este deja aici – Magazinele robotizate complet, noua modă în industrie, cu bune, dar și cu rele

La doar câțiva kilometri de aeroportul LAX, din Lost Angeles, a fost inaugurat un nou magazin VenHub complet automatizat, operat nonstop fără personal uman, accesibil doar printr-o aplicație mobilă. Concret, la Los Angeles, aproape de noua stație de tren din vecinătatea aeroportului LAX, a fost lansat un nou concept de comerț care stârnește deopotrivă curiozitate și controverse: un magazin complet robotizat marca VenHub, funcțional 24 de ore din 24, fără niciun angajat uman, scrie publicația Mashable. Instalat la parterul noii infrastructuri feroviare, acest magazin face parte dintr-o rețea aflată în expansiune care propune un model de retail complet automatizat. Accesul se face exclusiv prin intermediul unei aplicații mobile După ce clientul plasează comanda, roboții din interior, denumiți Barb și Peter, aleg produsele cu ajutorul unor ventuze sau brațe mecanice sofisticate și le livrează într-un compartiment securizat. Clientul primește o alertă pe telefon și, scanând un cod QR, își poate ridica produsele. CEO-ul VenHub, Shahan Ohanessian, spune că tehnologia a fost gândită pentru a asigura continuitatea funcționării: „Dacă Peter are o problemă de software și trebuie să se oprească, Barb preia sarcinile lui. Sunt proiectați să colaboreze”. Gama de produse disponibile include atât alimente, cât și articole de igienă sau electronice: apă plată, sucuri, cafea la sticlă, batoane de cereale, fructe uscate, pastă de dinți, tampoane, aparate de ras, analgezice, cabluri USB, căști sau încărcătoare. Care sunt avantajele unui asemenea tip de comerț unde angajații umani lipsesc cu desăvârșire Principalul avantaj îl reprezintă costurile reduse, datorate eliminării muncii umane și a programului limitat. Magazinul este deschis permanent și nu necesită interacțiune umană. Acest lucru îl face atractiv în special pentru zonele cu trafic intens precum aeroporturile, gările sau campusurile universitare. Totuși, modelul VenHub ridică întrebări privind viitorul locurilor de muncă în retail și accesibilitatea pentru persoanele care nu folosesc smartphone-uri sau aplicații. De asemenea, există îngrijorări privind întreținerea roboților și securitatea datelor utilizatorilor. Pentru moment, însă, rețeaua VenHub continuă să se extindă în zona Los Angelesului, cu planuri de a deschide noi puncte în noduri de transport și zone urbane aglomerate. Dacă trendul se menține, magazinele operate de roboți ar putea deveni o prezență obișnuită în peisajul comercial urban.

Românul care a dat în judecată WhatsApp că nu i-a șters contul. Cine a câștigat, câți bani au fost în joc

Tribunalul Sibiu a obligat Meta Platforms să șteargă contul WhatsApp și datele aferente ale unui sibian, după ce compania nu i-a respectat cererea de ștergere. Concret, un bărbat din Sibiu a dat în judecată Meta Platforms, compania-mamă a Facebook și WhatsApp, după ce a solicitat ștergerea contului său de WhatsApp și a constatat că datele sale încă erau accesibile contactelor sale, deși el își ștersese contul și aplicația. Tribunalul Sibiu i-a dat câștig de cauză bărbatului Tribunalul Sibiu i-a dat parțial dreptate, obligând compania să șteargă contul și backup-ul asociat din Google Drive, scrie publicația sibiană Turnul Sfatului. C.T., în vârstă de 55 de ani, a decis în 2021 să-și închidă contul WhatsApp ca reacție la schimbarea politicii de confidențialitate, care a preluat clauze de la Facebook, cu care nu a fost de acord. „Am cerut să mi se șteargă contul, dar am descoperit că persoanele din lista mea de contacte încă puteau vedea conversațiile noastre”, a explicat el, potrivit sursei citate. În proces, a susținut și un martor care a demonstrat că poate accesa încă mesajele. Totuși, Meta nu sărăcește În sentința dată publicității, Tribunalul a admis parțial acțiunea, obligând Meta să șteargă contul WhatsApp aferent numărului de telefon al reclamantului și backup-ul din Google Drive, însă a respins restul cererilor. Compania trebuie să plătească și 20 de lei cheltuieli de judecată. C.T. a declarat că nu este mulțumit de decizie și va face apel, menționând că a avut și alte cereri neacceptate. El a subliniat că principalul motiv pentru care a intentat procesul este că datele personale continuă să fie folosite în scopuri comerciale: „Profitul companiilor mari vine din marketing, din afaceri cu datele noastre. Dacă alții sunt de acord cu asta, eu nu sunt”. Politicile de utilizare și politicile de confidențialitate, chestiuni esențiale Bărbatul a mai spus că, deși consumă mult timp, preferă să citească cu atenție termenii de utilizare și politicile de confidențialitate înainte de a accepta condițiile, recomandând acest lucru și altora, deși recunoaște că majoritatea acestor documente sunt doar în limba engleză, ceea ce poate fi o barieră pentru mulți utilizatori români. Acest caz scoate în evidență provocările legate de protecția datelor personale și dreptul utilizatorilor de a-și controla informațiile într-o eră în care companiile mari domină piața digitală.

Ofertă neașteptată de la Digi RCS RDS pentru toți clienții: Se dă gratuit vara aceasta, toți românii trebuie să știe

Operatorul de telecomunicații Digi (RCS & RDS) lansează o ofertă dedicată sezonului de vară, adresată atât persoanelor care sunt deja abonați ai companiei, cât și celor care aleg să-și porteze numărul în rețea. În perioada 2 iunie – 31 august 2025, Digi oferă posibilitatea obținerii unui telefon inteligent fără a achita un avans și fără a suporta costuri suplimentare precum dobânzi sau comisioane. Oferta vizează în special clienții din segmentul business, însă poate fi accesată și de alte categorii de utilizatori, conform condițiilor comunicate de operator. În cadrul acestei campanii, beneficiarii pot achiziționa un smartphone de ultimă generație, Oppo A5 Pro 5G, printr-un sistem de plată în rate lunare, direct pe factura de servicii telecom. Dispozitiv performant pentru afaceri: Ce condiții și costuri sunt Pentru a intra în posesia telefonului, utilizatorii trebuie să opteze pentru abonamentul „Business Nelimitat” și să solicite portarea numărului în rețeaua Digi. Dispozitivul este oferit în condiții foarte avantajoase: 24 de rate lunare de câte 2,5 euro fiecare, sumă adăugată pe factura lunară, fără costuri ascunse. Oferta nu presupune plata unui avans, iar operatorul promite transparență totală în ceea ce privește condițiile financiare ale pachetului. Oppo A5 Pro 5G este un model adaptat nevoilor profesionale, dar și celor personale, dispunând de conectivitate 5G, autonomie ridicată și specificații tehnice moderne, potrivite pentru utilizatorii care doresc un echilibru între performanță și preț. Beneficiile abonamentului Business Nelimitat de la Digi RCS RDS Pe lângă telefonul oferit în condiții accesibile, utilizatorii care aleg acest tip de abonament beneficiază de o serie de avantaje incluse în pachetul lunar. Printre acestea se numără: apeluri nelimitate în toate rețelele naționale, fixe și mobile; 1.000 de minute internaționale către destinații precum Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Canada; mesaje text nelimitate în rețeaua Digi; acces la internet mobil nelimitat în rețelele 4G și 5G; roaming inclus pentru utilizare în Uniunea Europeană, care oferă până la 5.000 de minute și 5 GB de date mobile. Oferta se înscrie în linia strategiilor agresive de atragere a clienților practicate de Digi în ultimii ani, combinând tarife accesibile cu beneficii consistente. Reprezentanții companiei anunță că această campanie reprezintă un pas suplimentar în direcția sprijinirii digitalizării în mediul antreprenorial, oferind acces facil la tehnologie modernă fără efort financiar considerabil.

Dacă ai acest tip de telefon, mai ai doar o lună să-l schimbi. Apoi rămâi fără protecție și actualizări

Începând cu 30 iunie 2025, LG va opri complet actualizările software pentru toate modelele sale de smartphone rămase pe piață. Decizia marchează sfârșitul definitiv al unei epoci în industria telefoanelor mobile, după ce producătorul sud-coreean anunțase încă din 2021 că va ieși din acest segment. Cu toate că telefoanele LG nu se mai fabrică de patru ani, utilizatorii existenti au continuat să primească actualizări Android de securitate și performanță. Acest lucru se va încheia însă oficial la finalul lunii iunie, când LG va opri toate update-urile rămase, iar telefoanele vor deveni vulnerabile la atacuri informatice și incompatibile cu viitoarele aplicații sau funcții. Un final previzibil, dar cu riscuri mari pentru utilizatori LG a fost mult timp un jucător inovator în industria de smartphone-uri, cu modele curajoase și designuri neconvenționale. Totuși, competiția acerbă și pierderile financiare au dus la retragerea companiei din acest domeniu. Acum, odată cu oprirea suportului software, dispozitivele LG rămase în circulație nu vor mai beneficia de niciun fel de protecție digitală. Conform specialiștilor în securitate cibernetică, un telefon fără actualizări este ca o ușă descuiată într-un cartier periculos. Oricât de bine ar funcționa fizic, lipsa actualizărilor îl face extrem de vulnerabil la malware, phishing sau acces neautorizat la conturi bancare și date personale. Pe scurt, dacă mai folosești un LG, este recomandat să instalezi ultima versiune Android disponibilă — în unele cazuri Android 13 — și să iei serios în calcul achiziționarea unui nou dispozitiv în următoarele săptămâni. Ce înseamnă cu adevărat un telefon „neprotejat” Multe persoane cred că un telefon care pornește și funcționează normal nu are probleme. Însă realitatea e diferită: în lipsa actualizărilor, acel telefon nu mai primește patch-uri de securitate, ceea ce înseamnă că orice breșă de sistem descoperită ulterior poate fi exploatată. Riscurile cele mai mari vizează aplicațiile bancare, accesul la e-mail, rețele sociale și galeria foto, unde se află, de regulă, informații personale sensibile. Un hacker nu are nevoie decât de o portiță deschisă, iar un telefon abandonat de producător devine exact asta. Conform publicației germane Netzwelt, situația poate fi comparată cu lăsarea ușii de la intrare larg deschise doar pentru că „încă se închide bine cu cheia”. În acest context, experții recomandă ca toți utilizatorii LG să-și schimbe telefoanele cât mai curând, înainte ca aceste dispozitive să devină ținte ușoare pentru atacatori digitali.