Etichetă: TEHNOLOGIE

Criptografia, sub asediu: ce riscăm dacă vine cu adevărat apocalipsa cuantică

Calculatoarele cuantice au început să se strecoare din domeniul teoretic în cel aplicat, iar întrebarea care plutește în aer nu mai este „dacă”, ci „când” vor deveni suficiente de puternice încât să ne pună în pericol securitatea digitală. Într-o eră în care totul, de la conversațiile pe WhatsApp la plățile cu cardul, se bazează pe criptografie, gândul că aceste coduri ar putea fi sparte într-o clipă de un computer cuantic îți poate da fiori. Tot mai multe voci din lumea științei, tehnologiei și securității informatice avertizează că momentul în care criptografia actuală va deveni depășită se apropie. Sau cel puțin așa pare. Dar cât este adevăr și cât este alarmism exagerat? Hai să descifrăm împreună nivelul real de amenințare și să înțelegem ce pași concreți se fac pentru a preveni un colaps digital global. Computerele cuantice bat la ușă: ne așteaptă o apocalipsă digitală? Majoritatea interacțiunilor tale online sunt, fără ca tu să îți dai seama, protejate de criptografie. Te conectezi la Wi-Fi, trimiți un mesaj criptat pe Signal, faci o tranzacție cu criptomonede sau plătești online. Toate aceste procese depind de algoritmi matematici care ar fi imposibil de spart de computerele clasice – dar nu și, teoretic, de cele cuantice. În ultimii ani, cercetătorii au avertizat că tehnologia cuantică ar putea face ca metodele criptografice actuale să pară rudimentare. De exemplu, dacă în trecut se estima că un computer cuantic ar avea nevoie de 20 de milioane de qubiți și opt ore de procesare pentru a sparge un cod RSA, noi estimări reduc această cerință la un milion de qubiți și un timp semnificativ mai scurt. Practic, s-ar trece de la imposibil la probabil într-o singură generație de tehnologie. Aici nu e vorba doar de pericole teoretice. Dacă un astfel de calculator ar deveni funcțional mâine, un hacker ar putea accesa retroactiv conversațiile criptate de până acum, ar putea fura bani, destabiliza bănci și ar compromite date medicale, guvernamentale și militare. Într-o astfel de lume, încrederea în mediul digital ar dispărea ca prin farmec. Totuși, trebuie precizat că, momentan, aceste scenarii țin mai mult de speculație decât de realitate imediată. Chiar și cei mai avansați jucători din industrie, cum este IBM, au reușit să ajungă la performanțe de aproximativ 1.000 de qubiți. Dar acești qubiți sunt încă instabili, plini de erori și greu de scalat în sistemele reale de calcul. Ce ne poate salva: criptografia post-cuantică și cursa contra cronometru Partea pozitivă este că specialiștii în securitate nu stau degeaba. Instituții precum NIST (National Institute of Standards and Technology) din SUA au inițiat deja standardizarea unor noi algoritmi de criptografie capabili să reziste și în fața unui atac cuantic. Această „criptografie post-cuantică” este gândită pentru a fi compatibilă cu infrastructura existentă, dar suficient de robustă încât să nu poată fi spartă nici de un calculator cu un milion de qubiți. Este o cursă contra cronometru: vom reuși să migrăm la noile standarde înainte ca un computer cuantic suficient de puternic să devină realitate? Experții din domeniu estimează că trecerea la criptografia post-cuantică trebuie să înceapă cu pași concreți până în 2028, iar până în 2035 toate sistemele critice ar trebui să fie deja migrate. Este o perioadă de tranziție delicată, în care trebuie să inventariem toate metodele actuale, să le înlocuim treptat și să educăm utilizatorii și instituțiile despre riscurile viitoare. Guvernele au început să colaboreze cu marile companii de tehnologie pentru a se pregăti din timp. Microsoft, Google și Amazon sunt doar câteva dintre companiile care testează deja implementarea noilor algoritmi în produsele lor. Chiar și sistemele de criptare a emailurilor, certificatele digitale de pe site-uri sau aplicațiile bancare mobile vor trebui adaptate. Paradoxal, criptografia simetrică – considerată până de curând „cea mai simplă” – este mai ușor de întărit împotriva computerelor cuantice. Asta înseamnă că, în multe cazuri, nu trebuie să reinventăm roata, ci doar să folosim chei mai lungi și metode mai solide. Ce poți face tu, concret, ca să nu fii prins pe picior greșit Deși tranziția la criptografia post-cuantică va fi în mare parte invizibilă pentru tine, există câteva lucruri simple pe care le poți face pentru a fi pregătit pentru era cuantică. În primul rând, fii atent la actualizările software. Sistemele de operare, aplicațiile de mesagerie, antivirusul și chiar browserul web vor începe, treptat, să adopte noile standarde. Nu amâna update-urile – ele pot conține protecții esențiale. Apoi, evită să folosești aplicații obscure care nu oferă suport criptografic avansat sau nu sunt menținute activ de dezvoltatori. În contextul unei amenințări cuantice, acele aplicații ar putea deveni ușa din spate către datele tale personale. Dacă ești administrator de sistem sau lucrezi în IT, este esențial să urmărești noutățile din domeniul securității digitale. Începe inventarierea metodelor de criptare folosite în infrastructura ta și planifică trecerea la standardele post-cuantice, în paralel cu anunțurile venite din partea autorităților și comunității internaționale. Pentru publicul larg, poate părea exagerat să vorbim de computere cuantice care sparg criptografie, dar tocmai lipsa de informare este cel mai mare risc. Dacă ești conștient de amenințare, ești și cu un pas înainte. Concluzia? Nu e momentul să intri în panică, ci să rămâi informat Chiar dacă ideea unui colaps al securității digitale pare un scenariu SF, realitatea este că pericolul devine din ce în ce mai tangibil. Totuși, nu trebuie să te temi că mâine îți vor fi sparte conturile bancare de un supercomputer invizibil. Suntem într-un moment de răscruce în tehnologie, dar avem și uneltele să ne pregătim. Criptografia post-cuantică e deja pe drum, iar industria tech începe să se miște rapid în direcția cea bună. Până atunci, tu rămâi cu ochii pe Playtech.ro pentru cele mai importante actualizări din zona de securitate digitală și tehnologii emergente. Într-o lume în care tehnologia se schimbă în fiecare zi, singura apărare reală e informarea continuă.

Inteligența artificială poate ridica nivelul oportunităților pentru copiii dislexici

Peter Kyle, care este dislexic și utilizează inteligența artificială pentru a-și sprijini activitatea, a declarat că guvernul ar trebui să analizeze cu atenție „modul în care inteligența artificială poate transforma educația și ne poate ajuta să evaluăm și să înțelegem abilitățile unui tânăr în viitor”. În același timp, cunoscutul bucătar Jamie Oliver, care este, de asemenea, dislexic, a lansat o campanie prin care solicită îmbunătățirea formării profesorilor în domeniul dislexiei și un screening mai timpuriu al copiilor pentru a detecta mai repede această afecțiune. Kyle a declarat pentru The Guardian că s-a simțit „destul de emoționat” când a văzut tehnologia AI folosită pentru a ajuta tinerii să învețe cu „empatie, încurajare și cunoștințe incredibile”. „Am văzut deja cum m-au ajutat GPT-urile și alte servicii [AI]”, a spus Kyle, care luna trecută a fost evocat în presă ca un potențial viitor ministru al educației. „Inteligența artificială ajunge să te cunoască. Inteligența artificială ajunge să știe cum pui întrebări și cum gândești. Se adaptează în funcție de caracteristicile tale individuale de învățare. Inteligența artificială este un meditator incredibil, așa că nu există niciun dubiu că inteligența artificială utilizată cu înțelepciune și în siguranță, nu doar în educație, ci și în viața unui tânăr, poate avea o oportunitate incredibilă de creștere a nivelului”. Revizuirea programei școlare El a declarat că problema actuală este că „nu avem suficientă capacitate umană pentru a oferi dislexicilor tot sprijinul calificat și specializat care este unic pentru caracteristicile individuale ale dislexicilor”. El nu a susținut că tehnologia AI ar trebui să fie permisă pentru a sprijini copiii dislexici la examene, unde aceștia au rezultate mult mai slabe la examenele cheie GCSE. Aproximativ 52% dintre copiii fără nevoi educaționale speciale au obținut anul trecut nota 5 sau peste la engleză și matematică, comparativ cu 22% dintre copiii cu dificultăți specifice de învățare, care includ dislexia. „În prezent, revizuim programa școlară și trebuie să analizăm foarte atent modul în care inteligența artificială poate transforma educația și ne poate ajuta să evaluăm și să înțelegem abilitățile unui tânăr în viitor”, a spus el. „Dar acum cred că avem un sistem de examene foarte solid. Este foarte bun în a judeca potențialul unui tânăr”. Kay Carter, directorul executiv al Asociației pentru dislexie, a declarat că inteligența artificială egalizează deja terenul de joc pentru elevii dislexici. Dacă inteligența artificială ar putea gestiona sarcini precum memorarea faptelor și reamintirea rapidă a informațiilor, „accentul [educației] s-ar putea muta pe rezolvarea problemelor [și] gândirea critică, talente la care unii dintre cei cu dislexie excelează în mod natural”, a spus ea. Kay Carter a avertizat că inteligența artificială nu trebuie să înlocuiască buna predare, ci „permite elevilor dislexici un acces mai bun la propria lor învățare”. Proiect de lege privind AI Kyle a declarat că proiectul de lege privind datele, care se raliază în prezent înainte și înapoi între deputați și colegi, a fost „total nepotrivit” pentru a legifera cu privire la AI folosind materiale protejate prin drepturi de autor. The Guardian a raportat săptămâna trecută că guvernul a decis să introducă un proiect de lege „cuprinzător” privind inteligența artificială în următoarea sesiune parlamentară, pentru a răspunde preocupărilor legate de aspecte precum siguranța și drepturile de autor. „Voi înființa grupuri de lucru în secunda în care proiectul de lege privind datele va fi adoptat de parlament, astfel încât să pot începe procesul rapid de legiferare”, a declarat el. Se estimează că aproximativ 6 milioane de persoane din Marea Britanie suferă de dislexie, problemă care afectează în principal abilitățile de citire și scriere.

Google Chrome, mai rapid ca niciodată, dar performanța vine cu un cost foarte mare pentru utilizatori

Google Chrome continuă să fie în fruntea preferințelor utilizatorilor de internet din întreaga lume, iar gigantul din Mountain View tocmai a anunțat că browserul a atins cel mai mare scor de viteză în testele de referință Speedometer 3.0. Totuși, în ciuda acestor îmbunătățiri de performanță, vechea problemă legată de consumul excesiv de memorie RAM rămâne actuală și continuă să frustreze utilizatorii, în special pe dispozitivele mai vechi sau cu resurse limitate. Cât de rapid a devenit Chrome și de ce nu e suficient Conform datelor prezentate de Google, optimizările aduse începând cu august 2024 au crescut viteza generală a browserului cu aproximativ 10%. Această performanță superioară se datorează unor modificări tehnice, precum gestionarea mai eficientă a memoriei, îmbunătățirea algoritmilor de procesare a textului și actualizări ale motorului Blink, responsabil cu randarea paginilor web. Teoretic, aceste schimbări ar trebui să ofere o experiență de utilizare mai fluentă, să reducă timpul de încărcare al site-urilor și să economisească utilizatorilor milioane de ore anual. Practic, însă, câștigurile în viteză nu sunt întotdeauna resimțite, mai ales când sistemele sunt suprasolicitate din cauza consumului mare de RAM. Deși Chrome este acum mai rapid, mulți utilizatori raportează că deschiderea mai multor taburi sau utilizarea extensiilor duce rapid la epuizarea memoriei disponibile. În unele cazuri, o singură filă poate consuma chiar și 6 GB de RAM, ceea ce afectează negativ performanța întregului sistem. Soluțiile Google și limitele lor reale Pentru a contracara această problemă, Google a introdus funcțiile Memory Saver și Energy Saver, menite să reducă utilizarea resurselor, în special pe laptopuri. Memory Saver dezactivează taburile inactive pentru a elibera RAM, iar Energy Saver limitează procesele în fundal pentru a economisi baterie. Cu toate acestea, în ciuda acestor inițiative, utilizatorii continuă să se plângă de impactul semnificativ pe care Chrome îl are asupra performanței sistemului. Problema majoră este că aceste funcții nu sunt întotdeauna suficiente. În testele comparative și în feedback-ul comunităților online, precum Reddit, mulți utilizatori constată că dispozitivele continuă să se blocheze sau să ruleze greu din cauza cerințelor ridicate ale browserului, mai ales în cazul sistemelor cu sub 8 GB de RAM. Alternative mai „prietenoase” cu resursele Din acest motiv, tot mai mulți utilizatori încep să ia în calcul browsere alternative precum Mozilla Firefox sau Brave. Ambele oferă o amprentă de memorie mai mică, un management mai eficient al taburilor și accent pe confidențialitate. În plus, aceste browsere oferă mai multă libertate în personalizarea setărilor, ceea ce atrage utilizatorii care vor să controleze fiecare aspect al experienței de navigare. Firefox, de exemplu, oferă o separare mai clară între procesele taburilor, reducând riscul ca un singur site să afecteze întregul browser. Brave, în schimb, vine cu un blocator de reclame și trackere integrat, ceea ce nu doar că îmbunătățește confidențialitatea, dar reduce și încărcarea resurselor. Concluzie: Chrome rămâne rege, dar cu un preț Deși Chrome continuă să fie lider de piață și să impresioneze prin inovațiile sale constante, utilizatorii trebuie să fie conștienți de compromisurile pe care le fac. Viteza și compatibilitatea excelentă cu aplicațiile web moderne vin la pachet cu un consum ridicat de memorie, care poate afecta serios performanța generală a dispozitivului. Pentru cei care folosesc intens browserul și lucrează cu multe file și aplicații web în paralel, o soluție ar fi monitorizarea constantă a utilizării RAM sau chiar explorarea alternativelor mai „prietenoase” cu resursele. În final, alegerea ideală rămâne cea care echilibrează viteză, eficiență și control – iar pentru unii utilizatori, Chrome începe să încline balanța prea mult într-o singură direcție.

Sfârșitul confuziei USB-C? Microsoft lansează un plan revoluționar pentru porturi cu adevărat universale

Deși portul USB-C a fost lansat cu promisiunea unei conectivități „universale”, realitatea din teren a fost mult diferită pentru utilizatorii de PC-uri. Teoretic, un singur port ar trebui să ofere tot: încărcare rapidă, transfer de date de mare viteză și suport pentru afișaje externe. În practică, însă, lucrurile sunt departe de a fi ideale. Incompatibilități, funcționalități lipsă și lipsa de informații clare din partea producătorilor au transformat acest standard într-un adevărat „port confuzie”. Conform datelor colectate de Windows Diagnostics, aproximativ 27% dintre PC-urile care ar trebui să fie compatibile cu standardul USB4 au manifestat limitări funcționale. Utilizatorii descoperă deseori, doar după achiziționarea și testarea dispozitivului, că portul USB-C nu suportă o anumită funcție esențială – cum ar fi afișarea externă sau încărcarea rapidă. Lipsa unei standardizări clare a dus la o piață plină de echipamente care „ar trebui să funcționeze” dar nu o fac. Această lipsă de transparență a devenit o sursă majoră de frustrare, iar Microsoft pare hotărâtă să pună capăt haosului. Soluția? Un nou program de certificare hardware, integrat în Windows Hardware Compatibility Program (WHCP), care promite să redefinească așteptările legate de porturile USB-C de pe laptopurile și PC-urile moderne. Microsoft intervine: Toate porturile USB-C vor trebui să ofere aceleași funcții Microsoft propune o viziune clară: toate porturile USB-C de pe PC-urile certificate cu Windows 11 (versiunea 24H2 și mai nou) trebuie să îndeplinească un set de cerințe stricte. Astfel, porturile nu vor mai fi un joc de noroc tehnologic, ci un standard de încredere. Primul obiectiv major este ca fiecare port USB-C să asigure funcționarea celor trei caracteristici fundamentale: transferul de date, încărcarea și ieșirea video. Cu alte cuvinte, orice port USB-C de pe un dispozitiv certificat ar trebui să funcționeze la fel, indiferent de locație sau de designul laptopului. Aceasta înseamnă că utilizatorii nu vor mai trebui să caute manualul pentru a identifica ce port este „activ” sau compatibil cu un anumit periferic. Al doilea obiectiv vizează performanța superioară: orice sistem care oferă viteze USB de 40 Gbps trebuie să fie pe deplin compatibil cu USB4 și Thunderbolt 3. Asta presupune nu doar viteze mari de transfer, ci și posibilitatea de a conecta GPU-uri externe, de a reda imagini pe două monitoare 4K simultan și de a asigura o experiență de utilizare fluentă și stabilă. Un alt element important al acestui nou program este obligativitatea folosirii siliconului certificat USB-IF (USB Implementers Forum) în noile PC-uri, asigurând astfel compatibilitatea de la nivel hardware. În plus, driverele de controler USB vor fi certificate și furnizate prin Windows Update, simplificând considerabil procesul de actualizare și eliminând riscul incompatibilităților software. Ce înseamnă asta pentru viitorul dispozitivelor Windows? Pe termen scurt, această inițiativă aduce un plus de transparență și încredere pentru utilizatori. Pe termen lung, este posibil să vedem o standardizare reală a porturilor USB-C, așa cum a fost promis de la început. Toate dispozitivele certificate WHCP care oferă viteze USB de 40 sau 80 Gbps vor fi obligate să respecte specificațiile de performanță avansate. Aceasta va garanta conectivitate unificată pentru monitoare, stocare externă, plăci video și multe altele. Microsoft subliniază că acest progres nu vine dintr-o „magie tehnologică”, ci dintr-un proces bine structurat, care începe cu analiza feedback-ului oferit de utilizatori și a datelor colectate prin telemetrie. Inginerii Microsoft creează apoi teste automate, care sunt implementate de producători în propriile laboratoare. Rezultatele sunt trimise înapoi către Microsoft pentru validare și certificare finală. Această colaborare strânsă între Microsoft și producătorii de hardware va ajuta la eliminarea confuziei legate de porturi, va simplifica alegerea dispozitivelor și va garanta funcționalitatea promisă. Cu alte cuvinte, atunci când vei cumpăra un laptop cu USB-C în viitor, vei ști exact ce poate face — fără să mai fie nevoie de încercări, erori sau cabluri „magice”. Inițiativa Microsoft marchează un pas major către standardizarea reală a porturilor USB-C, punând capăt unei perioade lungi de incertitudine și confuzie pentru utilizatori. Dacă planul se va implementa așa cum este anunțat, viitorul conectivității pe PC-uri ar putea deveni mult mai simplu, mai transparent și, cel mai important, mai fiabil. Este o veste excelentă pentru oricine a conectat vreodată un dispozitiv și a fost întâmpinat de… nimic.

Sonos Era 300 – boxa inteligentă pentru secolul 21, dusă la rang de artă. AirPlay 2, Dolby Atmos, Bluetooth 5.3 și Alexa sunt doar începutul experienței

Nimic nu este mai plăcut decât să redescoperi muzica pe care o știi de o viață, datorită unor echipamente audio premium care te ajută în mod autentic să înțelegi cu propriile urechi ce a vrut să transmită artistul. La fel cum muzica este emoție, un film ajunge să fie experimentat la un cu totul alt nivel când coloana sonoră Dolby Atmos este reprodusă cu o fidelitate deosebită de un sistem compatibil. Aici intră în ecuație Sonos Era 300, o boxă inteligentă care face minuni de una singură, dar dacă ai privilegiul să pui mâna pe două în același timp, nu va dura mult până vei înțelege ce ai pierdut până la această investiție. E o bucurie într-o cutie, perfect adaptată nevoilor moderne de conectivitate, interacțiune și, mai ales, calitate audio. Am intrat deja de câțiva ani în hora soluțiilor audio de la Sonos, iar dacă întregul concept îți este străin, esența este aceasta. Optimizate pentru un număr minim de fire și integrare în rețeaua wireless din casă, boxele Sonos fac parte dintr-un sistem pe care îl crești în timp și ți-e mai mare dragul să-i tot adaugi piese suplimentare. Astăzi îți iei un soundbar Arc, peste o lună sau trei luni îți cumperi un subwoofer Sub 3 sau Sub 4 și peste un an îți adaugi și sateliți surround sub forma unor boxe Sonos Era 100 sau mai sus menționatele Era 300. Apropo, dacă ești și utilizator de căști Sonos Ace, printr-o apăsare prelungită de butonul de pe casca dreaptă poți trece un film sau o melodie de pe boxa din cameră pe căștile de pe urechi. Nimeni nu te grăbește, totul se realizează simplu și rapid prin intermediul aplicației de mobil Sonos. Treci dintr-o cameră în alta, muzica merge după tine. Adaugi o nouă boxă în ecuație și este alegerea ta dacă îi asociezi o nouă cameră, precum un Move 2 în bucătărie, sau suplimentezi un sistem existent din dormitor sau sufragerie cu o nouă dimensiune a sunetului de referință Sonos. Nu pot insista suficient pe cât de prietenos este întregul mecanism. Câteva minute după ce ai scos boxele din cutie sunt suficiente ca să te bucuri de muzică de calitate și filme pe care le simți, nu doar le asculți. Sonos Era 300, o minune inginerească / foto: captură Playtech Sonos Era 300 – specificații tehnice Era 300 mizează pe o arhitectură acustică cu șase amplificatoare digitale de clasă D, calibrate individual pentru fiecare difuzor. Configurația include patru tweetere – unul frontal pentru imagine centrală, două laterale pentru stereofonie extinsă și un tweeter orientat în sus, încărcat într-un horn, responsabil de redarea canalelor de înălțime Dolby Atmos. Două woofere poziționate stânga-dreapta completează spectrul de frecvențe joase și susțin scena stereo fără ajutorul unui subwoofer extern. Intervalul de răspuns în frecvență este cotat de Sonos drept „line-level” între 47 Hz și 20 kHz, cu un maxim SPL de 104 dB la 1 m – suficient pentru a umple fără distorsiuni o sufragerie generoasă. La interior se află un SoC quad-core ARM Cortex-A55 la 1,9 GHz, asistat de 2 GB RAM și 8 GB eMMC pentru firmware și procesare locală. Acest hardware susține algoritmii de beamforming, Trueplay și voce, precum și decodarea fluxurilor Dolby Atmos, Dolby TrueHD, Dolby Digital Plus, FLAC, ALAC, AAC, MP3 și PCM până la 24-bit/48 kHz. Conectivitatea se bazează pe Wi-Fi 6 dual-band (802.11ax 2×2 MIMO), iar pentru streaming rapid de pe telefon există Bluetooth 5.3 cu codec-uri SBC și AAC. Un port USB-C permite intrări analogice sau digitale prin adaptor Line-In/Combo-Adapter (vândut separat), iar un alt adaptor opțional adaugă Ethernet Gigabit pentru cei care nu sunt amatori de conectivitate wireless. Consumul tipic este de 4,1 W în repaus și sub 2 W în modul suspend (Idle), conform fișei de eficiență energetică furnizate de producător. Pe zona de control găsești un slider capacitiv pentru volum, butoane tactile pentru redare, skip și microfon, plus un comutator fizic care taie alimentarea celor patru microfoane far-field cu anulare de ecou. Boxa acceptă interacțiunea vocală prin Sonos Voice Control (EN/FR) și Amazon Alexa. Carcasa folosește 40 % plastic reciclat, este rezistentă la umiditate și vine în finisaj mat alb sau negru. Dimensiunile complete sunt 160 × 260 × 185 mm, iar greutatea atinge 4,47 kg. Sonos Era 300 oferă o interacțiune prietenoasă din atingeri, nu doar din aplicație / foto: Playtech Sonos Era 300 – instalare și experiență Despachetezi, conectezi cablul de alimentare și aplicația Sonos detectează instant boxa. În două-trei minute rulezi Trueplay, procedură ce măsoară acustica încăperii și egalizează frecvențele, astfel încât bass-ul să nu bubuie inutil, iar dialogurile să rămână clare. Noutatea față de generațiile anterioare este că Trueplay funcționează acum și pe Android, nu doar pe iOS. Aplicația Sonos te ajută să-ți asculți muzica preferată în câteva momente / foto: Playtech La prima audiție, experiența sonoră, în mod inevitabil, surprinde: o singură boxă Era 300 umple o sufragerie cu sunet pe verticală și pe orizontală, iar tranziția dintre un fișier stereo obișnuit și un track Dolby Atmos de pe Apple Music bate orice upgrade de căști sau boxe tradiționale. Linie de bas fermă, medii bine conturate și un strat superior de detalii care nu devin agresive la volum mare, toate te gâdilă plăcut la urechi. În filme, două Era 300 puse spate devin canale spate Atmos alături de un Arc, simulând credibil un setup 7.1.4, totul fără cabluri suplimentare. De-a lungul anilor, lista mea de melodii de test a devenit destul de stufoasă, iar cu Sonos Era 300 am mai extins-o un pic. Insist însă, pentru a profita la maxim de abilitățile audio ale boxei, ar fi bine să folosești Apple Music, având grijă în prealabil în setările telefonului să activezi Dolby Atmos și Hi-Ress Lossless în secțiunea de ”Calitate Audio”. Lose My Mind (feat. Doja Cat) de la Don Toliver are o amploare impresionată a scenei și un fundal de frecvențe joase care, cu ajutorul Era 300, te proiectează în mijlocul ringului de dans din club. Are You Even Real de la Teddy Swims

Din 7 iulie, Digi, Orange, Vodafone și Telekom vor bloca apelurile din afara României care afișează în mod fals numere naționale

Începând cu 7 iulie 2025, o nouă regulă intră în vigoare pentru operatorii de telefonie din România: aceștia vor fi obligați să blocheze apelurile internaționale care utilizează în mod fraudulos numere de telefon românești. Măsura vizează combaterea fenomenului tot mai agresiv de CLI spoofing, adică falsificarea identității apelantului pentru a păcăli utilizatorii. Conform noilor prevederi impuse de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), operatorii precum Digi, Orange, Vodafone și Telekom trebuie să identifice și să blocheze apelurile inițiate din afara granițelor țării care afișează, în mod înșelător, numere naționale – fie fixe, fie mobile – ce nu respectă structura oficială a Planului Național de Numerotație. Decizia vine după ani de abuzuri și avertismente CLI spoofing-ul, o metodă prin care escrocii simulează afișarea unui număr de România (de exemplu, un prefix cunoscut sau un număr aparent legitim), a devenit o problemă zilnică pentru mii de români. Deși operatorii telecom aveau capacitatea tehnică de a combate acest tip de fraudă, lipsa unui cadru legal ferm a întârziat aplicarea unor măsuri eficiente. ANCOM recunoaște că această formă de fraudă a atins proporții alarmante și că blocarea acestor apeluri este „cea mai fezabilă soluție” pentru reducerea pagubelor. Măsura vizează în mod special apelurile venite din afara României care afișează numere naționale din afara categoriilor 06 și 07 sau care folosesc codul de țară +40, dar fără a respecta formatul corect. Ce înseamnă, concret, blocarea acestor apeluri? În practică, operatorii telecom vor avea sarcina de a filtra toate apelurile internaționale către România și de a bloca acelea care folosesc în mod fals un CLI (Caller Line Identification) asociat rețelei naționale. Excepție fac situațiile în care există dovezi clare că numărul este folosit legitim, chiar dacă apelul provine de pe o rută internațională. Așadar, doar acele apeluri care pot fi verificate și validate ca autentice vor fi permise. Restul – în special cele provenite din surse suspecte – vor fi respinse de sistemul rețelelor de telefonie. Fraudele nu dispar complet. Ce trebuie să facă utilizatorii? Deși măsura este un pas important, ANCOM atrage atenția că doar filtrarea tehnică nu va elimina complet fraudele. Utilizatorii sunt în continuare încurajați să fie prudenți, să nu răspundă apelurilor din surse necunoscute și să nu ofere date personale sau bancare prin telefon. În plus, autoritățile recomandă raportarea oricărui comportament suspect. Această decizie este considerată un punct de cotitură în lupta împotriva fraudelor telefonice și vine după presiuni din partea utilizatorilor și a specialiștilor în telecomunicații. Este pentru prima dată când operatorii din România primesc un mandat clar de a combate direct acest tip de abuz digital.

Sonos Ace – unele dintre cele mai bune căști devin mai performante cu trecerea timpului. Actualizarea care îți face viața mai ușoară

Când ai investit anul trecut într-o pereche de Sonos Ace, probabil ți-ai justificat cheltuiala prin promisiunea unui sunet premium și a unui confort de cursă lungă. Sonos merge însă mai departe și transformă ideea de durabilitate în ceva palpabil: aceeași pereche de căști devine astăzi mai bună doar printr-un update software gratuit. Versiunea lansată pe 10 iunie aduce funcții pe care nu le oferă nicio altă pereche de căști din segment, de la cinema personal în format 3D până la posibilitatea de a urmări un film împreună, fără să deranjezi pe nimeni. Sonos Ace – update-ul care transformă experiența home theater După instalarea update-ului în aplicația Sonos, primești TrueCinema, o tehnologie care mapează acustica încăperii și creează un câmp surround virtual credibil direct în căști. Soundbar-ul din cameră trimite semnale test, Ace „ascultă” ecourile, iar algoritmul modelează un sistem 3D personalizat. Rezultatul: simți poziția difuzoarelor ca și cum ar fi montate fizic în jurul tău, fără să bați vreun cui în perete. La fel de practică este extinderea TV Audio Swap pentru doi utilizatori. Apeși Content Key-ul de pe cască, iar sunetul trece instant de pe Arc, Beam sau Ray pe una sau două perechi de Ace, sincronizat perfect. Dacă împărțiți aceeași canapea, fiecare controlează volumul separat, fără lag și fără să ridice telecomanda. Funția era cerută de multă lume, iar acum devine standard pe toate soundbar-urile compatibile. Actualizarea se face prin aplicația Sonos ANC adaptiv și apeluri mai naturale în mișcare Actualizarea nu uită de scenariile mobile. Adaptive ANC folosește senzori suplimentari pentru a compensa pierderile de etanșeitate provocate de păr, ochelari ori pălării. Algoritmul detectează scăpările de sunet în timp real și injectează frecvențele lipsă, astfel încât izolarea rămâne constantă chiar și când îți ajustezi căștile. Pentru apeluri, Sonos activează SideTone și codec-uri wideband, ca să îți auzi ușor propria voce și să vorbești mai natural fără să ridici tonul. Combinat cu anularea zgomotului de fond și procesarea vocală, calitatea convorbirilor se apropie de cea a unui microfon de birou, chiar dacă ești pe stradă. De ce contează update-ul pentru longevitatea unui produs Sonos insistă pe ideea că hardware-ul premium merită să trăiască mai mult decât un ciclu de lansare anual. În contextul în care aproape jumătate dintre consumatori preferă mai puține gadgeturi, dar de calitate superioară, faptul că Sonos livrează funcții noi fără costuri suplimentare îți protejează investiția și reduce risipa electronică. Pentru tine, tot procesul durează câteva minute: deschizi aplicația, pornești actualizarea, iar când LED-ul de pe cupa stângă se stinge, ai practic o pereche de căști „nouă”. Dacă mai era nevoie de un motiv să rămâi în ecosistemul Sonos, acesta este acela că firma demonstrează pe termen lung că poți evolua alături de același hardware, nu împotriva lui.

Economisește inteligent: cele 5 dispozitive pe care trebuie să le scoți din priză înainte să pleci de acasă

Fie că te pregătești de o plecare rapidă sau de un weekend prelungit, sunt câteva lucruri simple pe care ar trebui să le faci pentru liniștea ta. Unul dintre ele, poate cel mai neglijat, este scoaterea din priză a anumitor aparate electrice. Deși par inofensive sau lipsite de activitate când nu sunt folosite, multe dintre ele consumă energie în continuare și, în unele cazuri, pot deveni chiar periculoase. Dincolo de economia la factură, e vorba și de siguranța locuinței. În cele ce urmează, descoperă care sunt cele 5 dispozitive ce ar trebui scoase din priză de fiecare dată când ieși pe ușă. Ai putea crede că un umidificator sau un dezumidificator care doar stă într-un colț nu are cum să-ți facă probleme. În realitate, aceste aparate, chiar și în repaus, pot acumula praf, pot funcționa defectuos și, în lipsa unei funcții automate de oprire, pot deveni un pericol real. La fel se întâmplă și cu purificatoarele de aer, cu scaunele de WC cu funcție de încălzire sau cu alte electrocasnice „tăcute”. Nu fac zgomot, nu luminează, dar continuă să consume energie. În unele cazuri, încingerea componentelor poate duce chiar la scurtcircuite sau incendii. În plus, durata de viață a acestor aparate crește semnificativ dacă le decuplezi atunci când nu le folosești. Fă-ți un obicei din a verifica aceste aparate, mai ales înainte de a pleca mai mult timp de acasă. Laptopuri, PC-uri și electronice de birou Mulți lasă laptopul cu capacul închis și cred că, astfel, consumul de energie se oprește. Din păcate, adevărul e altul. Chiar și în modul sleep, aceste dispozitive continuă să tragă curent, iar încărcătoarele lăsate în priză sunt recunoscute pentru consumul pasiv. Pe termen lung, nu doar că acest lucru îți crește factura de energie, dar duce și la o uzură mai rapidă a echipamentelor. Soluția simplă? Investește într-o priză multiplă cu întrerupător. Cu o singură mișcare, întrerupi alimentarea tuturor dispozitivelor din birou, fără să fii nevoit să le scoți individual. Același principiu se aplică și în cazul imprimantelor, dispozitive rareori folosite zilnic. Dacă nu ai de gând să tipărești nimic în ziua respectivă, deconecteaz-o complet. Televizoare, console și boxe inteligente Televizorul tău e închis, dar dacă îl poți porni instant cu telecomanda, înseamnă că e în stand-by. Acest mod aparent inofensiv poate consuma între 1 și 5 wați pe oră. De-a lungul unei luni, consumul se adună și poate deveni semnificativ. Consolele de jocuri, box-urile TV sau soundbar-urile au același comportament. Sunt proiectate să fie „gata de acțiune”, dar asta vine cu un cost. În plus, există și riscul unor erori sau al repornirilor automate în lipsa ta. Recomandarea este să le scoți din priză cu totul dacă pleci mai mult timp sau dacă știi sigur că nu le vei folosi o zi întreagă. E un gest mic, dar cu beneficii mari, atât în termeni de economie, cât și de siguranță. Sisteme audio și radiouri După o seară de relaxare cu muzică ambientală, probabil nu te mai gândești la boxe sau amplificatoare. Multe dintre aceste dispozitive rămân active, în modul de așteptare, continuând să consume curent. Verifică-ți mereu zona de entertainment. Scoate din priză toate componentele audio pe care nu le vei folosi în lipsa ta. Nu doar că economisești energie, dar și protejezi echipamentele de eventuale fluctuații de tensiune sau alte probleme. Dacă ai boxe smart, acestea pot rămâne conectate la internet și pot executa comenzi fără să vrei. Deconectarea lor completă te scapă de astfel de surprize. Transformă gestul într-un obicei zilnic S-ar putea să pară o listă lungă, dar majoritatea acestor dispozitive sunt localizate în aceleași zone – birou, living, baie. În loc să-ți faci griji de fiecare dată că ai uitat ceva, creează-ți o rutină: verifică aceste aparate zilnic, mai ales înainte de a pleca de acasă. Poți chiar să le grupezi la o singură priză multiplă, cu întrerupător. Astfel, le vei putea opri pe toate deodată. Pe lângă economia vizibilă pe factura de electricitate, vei avea și un sentiment constant de siguranță. Într-o eră în care fiecare kilowatt contează, micile obiceiuri fac diferența. Scoate din priză, economisește și pleacă de acasă fără griji!

Infrastructura critică a SUA, amenințată de atacuri cibernetice în lanț: Avertismentul experților

Fostă consilieră la NSA atrage atenția asupra riscurilor generate de reducerea personalului de securitate și vechimea tehnologiei, în timp ce atacurile informatice devin tot mai sofisticate. Anne Neuberger, fostă directoare pentru securitate cibernetică în cadrul Agenției Naționale de Securitate (NSA) și fostă consilieră adjunctă pentru securitate națională, a transmis un mesaj alarmant în cadrul conferinței AI Expo for National Competitiveness: infrastructura critică a Statelor Unite este în pericol să cedeze în fața unui atac cibernetic de amploare. Potrivit acesteia, vulnerabilitățile majore provin din folosirea unor tehnologii învechite, care nu au fost concepute pentru a funcționa conectate permanent la internet, precum și din lipsa măsurilor adecvate de securitate pentru sistemele operaționale, comparativ cu cele IT, scrie publicația The Register. Neuberger a subliniat că tăierile masive de personal în Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură (CISA), în special în timpul administrației Trump, au slăbit semnificativ capacitatea Statelor Unite de a face față amenințărilor digitale. Propunerile recente de buget ale administrației precedente prevedeau reduceri de aproape 17% ale finanțării CISA și concedieri ce ar putea elimina o treime din personalul agenției. Scăderea a resurselor umane specializate ridică serioase semne de întrebare privind reziliența infrastructurii în fața atacurilor. Inteligența artificială, soluția propusă pentru consolidarea apărării cibernetice În cadrul aceleiași conferințe, Neuberger a pledat pentru o utilizare mai extinsă a inteligenței artificiale în securizarea infrastructurii critice. Ea a explicat că tehnologiile bazate pe AI pot analiza mai eficient sistemele vechi și pot identifica punctele slabe pe care metodele tradiționale nu le pot detecta. De asemenea, a promovat folosirea tehnicii de „digital twin”, replici digitale ale infrastructurilor conectate la internet, pentru a testa și evalua vulnerabilitățile într-un mod controlat. Fosta oficială a evidențiat că pierderea experților în securitate este o problemă majoră, dar totodată o oportunitate de a regândi abordarea națională a apărării cibernetice, adoptând soluții tehnologice avansate care să completeze eforturile oamenilor. Alte amenințări și incidente recente din domeniul securității cibernetice Într-un alt context, Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură a adăugat recent o vulnerabilitate critică în catalogul său cunoscut de exploatări active, legată de platforma ConnectWise, după ce un actor statal a pătruns în rețeaua companiei și a compromis datele unor clienți. Printre alte riscuri majore detectate în această săptămână se numără vulnerabilități grave în routerele ASUS, platforma Craft CMS și procesoarele Qualcomm, toate cu potențial de exploatare pentru acces neautorizat sau executarea de cod malițios. Pe frontul amenințărilor active, FBI a emis un avertisment privind revenirea botnetului Badbox 2.0, care infectează numeroase dispozitive Android și alte aparate conectate la internet, fiind comercializat pe piața neagră a accesului ilegal. Totodată, compania Kaspersky a identificat o nouă variantă a botnetului Mirai, care exploatează vulnerabilități în sisteme de supraveghere video, afectând zeci de mii de dispozitive vulnerabile. Nu în ultimul rând, în SUA au fost condamnați la închisoare doi infractori cibernetici care au folosit date furate din baze de date ale forțelor de ordine pentru a șantaja victime. Aceștia făceau parte dintr-un grup de doxxing și au primit pedepse între 25 și 27 de luni de închisoare.

Inteligența artificială obosește repede și are tendința să greșească la sarcini simple, arată un nou studiu făcut de Apple

Un nou studiu realizat de cercetătorii Apple provoacă domeniul inteligenței artificiale, arătând că modelele AI specializate în raționament suferă o „prăbușire completă de acuratețe” atunci când sunt suprasolicitate cu probleme complexe. Modelele de raționament, precum Claude de la Meta, o3 de la OpenAI sau R1 de la DeepSeek, sunt versiuni avansate ale modelelor mari de limbaj (LLM) care folosesc mai mult timp și resurse pentru a oferi răspunsuri considerate mai precise. Ele au alimentat speculațiile privind apariția inteligenței artificiale generale (AGI), mașini capabile să depășească oamenii în majoritatea sarcinilor. Ce a scos studiul Apple la iveală Însă studiul publicat pe 7 iunie pe site-ul Apple Machine Learning Research arată că aceste modele nu numai că nu reușesc să raționeze generalizat, dar performanța lor scade drastic pe măsură ce complexitatea problemelor crește, scrie publicația Live Science. Autorii scot în evidență, de altfel, un fenomen contrar așteptărilor: efortul raționamentului crește până la un anumit punct, după care scade, deși alocarea de resurse (tokeni) este suficientă. Pentru a investiga, cercetătorii au testat mai multe modele AI, inclusiv cele de la OpenAI, DeepSeek, Anthropic și Google, folosind patru puzzle-uri clasice cu niveluri variate de dificultate: traversarea râului, săritul pieselor pe tabla de dame, stivuirea blocurilor și Turnul din Hanoi. Rezultatele au arătat că modelele generice au performat mai bine decât cele de raționament pentru sarcini simple, iar pe măsură ce dificultatea a crescut, modelele de raționament au avut un avantaj temporar. Totuși, pentru probleme foarte complexe, performanța ambelor tipuri de modele a scăzut până aproape de zero. Cu cât sarcinile sunt mai complexe, cu atât AI-ul o dă în bară mai abitir Mai mult, modelele au manifestat o tendință surprinzătoare de a aloca mai puțini tokeni pe măsură ce sarcinile devin mai dificile, semn că „raționamentul” lor este limitat și că nu pot menține lanțuri logice complexe. Chiar și atunci când li s-a oferit algoritmul soluției pentru Turnul din Hanoi, performanța nu s-a îmbunătățit. Constatările indică faptul că modelele AI actuale se bazează mai mult pe recunoașterea tiparelor și mai puțin pe un adevărat proces logic emergent, contrazicând astfel așteptările privind apropierea rapidă de inteligența artificială generală. Apple, care rămâne în urma rivalilor în cursa AI, pune accent pe dezvoltarea unor soluții eficiente pe dispozitive, cum ar fi Siri, care în unele analize este mai puțin precis decât ChatGPT. Critici și experți în AI au privit cu ochi buni studiul, considerându-l o doză necesară de realism în mijlocul hype-ului excesiv. „Apple a demonstrat științific că modelele de limbaj sunt doar rețele neuronale cu limitările lor inerente,” a scris expertul Andriy Burkov, sperând că cercetările vor continua cu o abordare mai riguroasă și matematică.