Pavel Durov s-a hotărât ce face cu banii – Averea fondatorului Telegram, pe mâinile celor 106 copii ai săi
Pavel Durov, fondatorul aplicației Telegram, afirmă că întreaga sa avere estimată la 13,9 miliarde de dolari va fi împărțită între mai bine de 100 de copii despre care susține că i-a conceput, inclusiv prin intermediul unei clinici de fertilitate. Într-un interviu acordat revistei franceze Le Point, antreprenorul rus Pavel Durov a anunțat că averea sa impresionantă, estimată la aproape 14 miliarde de dolari, va fi moștenită de toți copiii săi, un număr care, conform spuselor sale, depășește 100, scrie BBC. O avere împărțită la peste 100 de moștenitori Fondatorul Telegram spune că este tatăl oficial a șase copii cu trei partenere, însă, potrivit unei clinici de fertilitate la care a donat spermă în urmă cu 15 ani, ar fi fost concepuți peste 100 de copii în 12 țări. „Toți sunt copiii mei și vor avea aceleași drepturi! Nu vreau să se sfâșie între ei după moartea mea”, a declarat Durov pentru publicația franceză. În plus, el precizează că niciunul dintre acești moștenitori nu va avea acces la bani timp de 30 de ani: „Vreau să trăiască normal, să se formeze singuri, să învețe să aibă încredere în ei, să creeze, nu să depindă de un cont bancar”. Controverse și probleme legale în Franța Durov, în vârstă de 40 de ani, este cunoscut nu doar pentru aplicația Telegram, care pune accent pe confidențialitate și criptare, dar și pentru poziția sa provocatoare în fața autorităților. Autoexilat și acuzat în Franța de lipsă de cooperare în combaterea criminalității online, el a fost arestat anul trecut pe un aeroport francez. Autoritățile îl suspectează că nu a moderat corespunzător conținutul de pe Telegram, permițând proliferarea traficului de droguri, a abuzurilor sexuale asupra minorilor și a fraudelor. Fondatorul Telegram neagă categoric acuzațiile și susține că sunt „complet absurde”: „Faptul că infractorii folosesc serviciul nostru de mesagerie, printre multe altele, nu înseamnă că cei care îl administrează sunt și ei infractori.” Reprezentanții Telegram au mai afirmat anterior că aplicația dispune de mecanisme adecvate de moderare. Durov mai spune că și-a redactat testamentul din motive de securitate: „Jobul meu implică riscuri, apărarea libertăților îți aduce mulți dușmani, inclusiv în statele puternice”. Aplicația Telegram depășește în prezent un miliard de utilizatori activi lunar, fiind una dintre cele mai populare platforme de mesagerie din lume. Cu toate acestea, implicarea sa în scandaluri și controverse continuă să atragă atenția presei și a autorităților internaționale.
Rusia îl acuză pe Macron că l-ar fi reținut pe fondatorul Telegram pentru a influența alegerile din România
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, ar fi fost arestat de autoritățile franceze. Potrivit Rusiei, președintele Emmanuel Macron ar fi luat această măsură pentru a influența rezultatul alegerilor din România, motivând că altfel „candidatul dictaturii liberale” nu ar fi avut nicio șansă de succes într-un context legitim. Aceste acuzații fac parte dintr-un val mai amplu de retorici tensionate între Moscova și Occident, care se acutizează pe fondul conflictelor geopolitice și al crizei de încredere tot mai adânci între cele două blocuri. Rusia susține că această presupusă arestare are scopuri mai degrabă politice decât legale, acuzând Occidentul de interferențe în procese democratice străine. Telegram, în centrul unor controverse globale Platforma de mesagerie Telegram, cunoscută pentru politica sa de confidențialitate strictă și pentru evitarea cenzurii, a fost de-a lungul timpului în mijlocul mai multor dispute internaționale. Lansată de Pavel Durov, Telegram a devenit un instrument de comunicare esențial pentru activiști, organizații și utilizatori individuali care își doresc să transmită mesaje fără supraveghere. Cu toate acestea, liderii din mai multe țări și regiuni, inclusiv Uniunea Europeană, au exprimat îngrijorări cu privire la potențialul Telegram de a facilita propagarea dezinformării sau activismului ce contravine legislațiilor naționale. Așa-numita arestare a lui Durov alimentează presupunerea că platforma sa ar putea fi privită ca o amenințare la nivel politic în anumite contexte. Un joc al influenței și al retoricii Incidentul evidențiază semnificația tot mai mare a spațiului digital în jocurile de putere internaționale. Deși informațiile legate de reținerea lui Pavel Durov nu au fost confirmate de surse franceze independente, declarațiile Rusiei indică amplificarea tensiunilor dintre cele două tabere. Reacția comunității internaționale rămâne de urmărit, mai ales în contextul în care acuzațiile Kremlinului includ și referiri directe la alegerile din România. Dacă aceste afirmații sunt în întregime bazate pe fapte reale sau doar o strategie de propagandă rusească, rămâne un subiect deschis dezbaterii, dar accentuează complexitatea relațiilor dintre Moscova și guvernele occidentale.
Șeful Telegram susține că ar fi fost rugat să intervină în alegerile prezidențiale din România, pe cine acuză. Elon Musk: Wow
Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, a afirmat duminică seară că a fost abordat de șeful serviciului de informații externe al Franței, Nicolas Lerner, cu solicitarea de a bloca vocile conservatoare din România, în contextul apropiatelor alegeri. Postarea acestuia a fost distribuită pe platforma X (fostul Twitter), unde miliardarul Elon Musk a reacționat scurt, dar sugestiv: „Wow”, scrie News.ro. Ce susține, de fapt, Pavel Durov, șeful Telegram Potrivit lui Durov, întâlnirea ar fi avut loc în Salon des Batailles din Hôtel de Crillon, reședința sa oficială în perioada în care se afla sub supraveghere judiciară în Franța. Acesta a declarat că a refuzat solicitarea venită din partea autorităților franceze. „Nu am suprimat opoziția în Rusia, Belarus sau Iran. Nu vom începe să o facem în Europa”, a scris el în mesajul publicat duminică, adăugând un emoji cu baghetă magică, aluzie la Franța. Acuzațiile au venit în contextul unui climat tensionat în jurul libertății de exprimare pe platformele digitale. Durov, care a fost reținut în 2024 de autoritățile franceze, se află sub investigație pentru presupuse legături cu activități de crimă organizată facilitate prin Telegram, inclusiv distribuirea de conținut ilegal. El a fost eliberat sub supraveghere, cu interdicția de a părăsi teritoriul francez, dar ulterior a anunțat că s-a întors în Dubai. Reacții din partea Franței și a comunității internaționale Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE) a negat vehement afirmațiile lui Durov. Într-un comunicat oficial, instituția a recunoscut că a avut întâlniri cu fondatorul Telegram în mai multe rânduri, dar doar pentru a-i reitera obligațiile legale privind combaterea terorismului și a pornografiei infantile. Agenția a respins „categoric” ideea că s-ar fi cerut restricționarea unor conturi legate de campania electorală din România. Ministerul francez de Externe a emis la rândul său o reacție, subliniind că Franța nu interferează în procesele democratice ale altor state și că „toți actorii implicați trebuie să acționeze cu responsabilitate și respect față de democrația românească”. Postarea lui Durov a fost preluată rapid de influenți reprezentanți ai dreptei internaționale, printre care și Elon Musk, care a fost un susținător deschis al partidelor naționaliste din Europa, inclusiv în Germania și Marea Britanie. Musk însuși se află sub investigație în Franța pentru presupuse manipulări ale algoritmilor de pe platforma X. În acest context tensionat, rezultatul alegerilor prezidențiale din România, încheiate duminică, a fost interpretat ca un semnal clar din partea electoratului. Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, a obținut o victorie surprinzătoare în fața lui George Simion, liderul unui partid naționalist de extremă dreapta care promisese să urmeze modelul politic al lui Donald Trump. Rezultatul a fost primit cu satisfacție la Bruxelles, pe fondul temerilor privind ascensiunea forțelor radicale în Europa.