Ministerul Sănătății activează planul pentru caniculă
Ministerul Sănătății a anunțat, prin intermediul unui comunicat postat pe rețelele de socializare, activarea planurilor de măsuri pentru zilele caniculare. Sunt așteptate zile cu până la 40 de grade, iar instituția recomandă populației o hidratare corespunzătoare, evitarea expunerii prelungite la soare și limitarea activităților fizice intense desfășurate în aer liber. Potrivit meteorologilor, după valul de căldură de duminică, luni temperaturile vor fi mai intense și vor persista în vestul, sud-vestul, centrul și nordul țării, iar de marți se va extinde și intensifica în sudul și estul teritoriului. Capitala, la rândul său, se va lupta cu temperaturi incendiare. Potrivit prognozei speciale emise de ANM, temperaturile vor urca treptat până la 38 de grade Celsius și chiar 40 de grade, iar nopțile vor deveni tropicale. În județele Bihor și Arad se ating 39…40 de grade, iar pe Litoral vor fi valori de 27…30 de grade. În Moldova sudică și în nordul Munteniei, maximele se apropie de pragul caniculei. În nordul Moldovei și în Bucovina, temperaturile continuă să crească. La amiază se instalează canicula și temperaturile ajung la 35 de grade la Iași. Ce recomandări au primit oamenii
Canicula schimbă comportamentul: temperaturile extreme ne fac mai nervoși, anxioși și iritabili
„Căldura nu îți afectează doar corpul. Îți afectează și starea de spirit”, a spus dr. Susan, De ce căldura excesivă ne face atât de morocănoși și cum o putem gestiona mai bine? Cel mai bine știu experții. Cum afectează temperaturile ridicate organismul? „Temperaturile ridicate au efecte în cascadă asupra corpului”, a spus dr. Craig Sawchuk, psiholog la Clinica Mayo din Rochester, potrivit The Guardian. Când se face cald, corpul tău se activează la maximum, lucrând din greu pentru a regla temperatura corpului, astfel încât aceasta să rămână într-un interval sigur – în general între 36,1°C și 37,2°C. Unul dintre primele lucruri care se întâmplă este că sistemul vascular se extinde pentru a permite circulației mai rapide a sângelui în tot corpul, explică Sawchuk. Acest lucru aduce mai mult sânge mai aproape de suprafața pielii, reducând izolația și permițând disiparea căldurii din interiorul corpului. (Când este frig, se întâmplă opusul: sistemul vascular se contractă, iar sângele este mai departe de suprafața pielii, ceea ce menține o mai mare parte a căldurii interne). Inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a răci corpul, ceea ce duce la o creștere a ritmului cardiac. Dilatarea vaselor de sânge declanșează, de asemenea, reacția la transpirație. Și, deși transpirația poate ajuta la răcire, Sawchuk avertizează că transpirația excesivă te poate face vulnerabil la deshidratare, ceea ce poate duce la crampe musculare, dureri de cap, oboseală, dificultăți de concentrare și schimbări emoționale. Ce înseamnă „fierbinte”? Dar nu toată lumea experimentează căldura în același mod, notează Albers. Nici nu există un consens universal cu privire la ceea ce înseamnă „fierbinte”. În general, spune ea, atunci când temperaturile urcă în jurul valorii de 80 și 90 de grade (sau 30 de grade Celsius), atunci căldura pune o presiune suplimentară asupra corpului. Unii oameni sunt mult mai sensibili din cauza modului în care corpul lor reglează temperatura sau din cauza modului și locului în care au fost crescuți. Prin contrast, cei care au crescut în climate calde tind să fie mai bine aclimatizați și să aibă o toleranță mai mare la căldură. Adulții mai în vârstă și copiii mai mici au dificultăți în a-și regla temperatura internă, spune Albers. În plus, unele medicamente, inclusiv antidepresivele, stimulentele, antihistaminicele și medicamentele pentru tensiunea arterială, pot îngreuna răcirea organismului. „Persoanele cu afecțiuni cronice, cele însărcinate și oricine lucrează sau face exerciții în aer liber prezintă, de asemenea, un risc mai mare”, spune ea. Unele trăsături de personalitate, cum ar fi neuroticism, par, de asemenea, să crească probabilitatea unor răspunsuri emoționale mai proaste la temperaturile ridicate, a declarat dr. Kim Meidenbauer, profesor asistent de psihologie la Universitatea de Stat din Washington. De ce temperaturile ridicate ne fac (pe unii) morocănoși? „Disconfortul este cu siguranță o parte importantă a acestuia”, spune Meidenbauer. Este greu să fii într-o dispoziție bună când te simți ca o umflătură fierbinte și umedă. Acest disconfort este în mod inerent neplăcut, dar poate afecta și răspunsurile noastre la stimuli, deoarece răspunsul organismului la căldură – creșterea ritmului cardiac, transpirația și dificultățile de respirație – poate fi resimțit similar cu suferința emoțională. De exemplu: dacă simți că ritmul cardiac crește și cineva spune ceva enervant, s-ar putea să consideri creșterea ritmului cardiac un semn de iritare sau furie, mai degrabă decât o modalitate prin care corpul tău face față căldurii neplăcute. „Dacă corpul tău nu ar munci din greu și ritmul cardiac ar fi mai scăzut în aceeași situație, s-ar putea să dai ochii peste cap și să ignori situația ca pe cineva nepoliticos și nu ai avea aceeași experiență de a te simți iritat”, spune ea. Căldura poate duce, de asemenea, la un somn mai prost, ceea ce ne poate eroda și mai mult capacitatea de a tolera stresul și iritațiile, spune Sawchuk. Cum putem gestiona mai bine temperaturile ridicate? „A fi proactiv și conștient este esențial”, spune Meidenbauer. Fiți conștienți de cum reacționați la căldură și urmăriți condițiile meteorologice. Alte sfaturi includ: – Evitați cea mai fierbinte parte a zilei. Aceasta este de obicei între orele 10:00 și 18:00, așa că experții sugerează să programați activități în aer liber în afara acestor ore. Sawchuk sugerează să vă treziți mai devreme și să vă ocupați de treburi dimineața, când este mai răcoare. – Resetați-vă sistemul nervos. „Supraîncălzirea poate face ca creierul să se simtă suprastimulat”, spune Albers. Așadar, dacă observați că deveniți anxios sau iritabil din cauza căldurii, încercați să intrați unde este un aparat de aer condiționat, să stați într-o cameră întunecată pentru câteva minute sau să vă stropiți fața cu apă rece. Dacă nu aveți aer condiționat acasă, ea sugerează să căutați spații publice precum mall-uri, biblioteci, cinematografe sau centre comunitare de răcire. – Luați cu voi un kit de răcire. Fie că este în geantă sau în mașină, Albers sugerează să ai la îndemână câteva lucruri esențiale pentru gestionarea căldurii, cum ar fi o sticlă de apă reutilizabilă, un ventilator portabil, un prosop răcoritor, o cremă de protecție solară și pachete cu electroliți. – Verifică-i pe cei din jurul tău. Dacă ești cu copii mici, adulți mai în vârstă sau alte persoane care nu își reglează temperatura la fel de bine, urmărește-i cum se simt. Dacă observi semne precum amețeli, dureri de cap, iritabilitate sau confuzie, du-i într-un loc răcoros cât mai curând posibil. Albers sugerează, de asemenea, să verifici vecinii, rudele mai în vârstă și prietenii care locuiesc singuri în timpul valurilor de căldură. „Un apel telefonic sau o vizită rapidă poate face o mare diferență”, spune ea.
Europa de Est, sub Cupola de foc. Recorduri istorice de căldură
După ce a făcut ravagii în partea occidentală a bătrânului continent,„cupola de foc” se mută treptat în țările din estul Europei. Rând pe rând sunt doborâte recorduri istorice de căldură, din Polonia în Ungaria sau Cehia. Alte țările din regiune se confruntă cu fenomene meteo extreme, iar autoritățile iau măsuri urgente de protejare a cetățenilor. Săptămâna trecută, al doilea val de căldură a afectat Europa de Vest în mai puțin de o lună. Din nordul Africii a lovit un val de căldură cu temperaturi de 43 de grade Celsius în orașele de coastă mediteraneene. Însă, de la finalul săptămânii, acesta s-a mutat în cealaltă extremă a continentului, afectând România, dar și alte țări din regiune. Record absolut în Polonia: 40,5 grade la umbră Astfel, temperaturile din Polonia au atins cel mai înalt nivel din istorie, pe măsură ce valul de căldură care a lovit vestul Europei a invadat și partea de Est. Duminică după-amiază, s-a înregistrat o cifră de 40.5°C (104.9°F) în orașul Słubice și 40.3°C în orașul Toruń, a declarat Agnieszka Prasek, purtătoarea de cuvânt a agenției meteorologice de stat IMGW-PIB. Ambele depășesc recordul polonez din toate timpurile, cel de 40.2°C. Polonia se confruntă cu cele mai mari temperaturi din istorie. Foto: Klaudia Radecka / Agencja Wyborcza.pl Cea mai mare parte a Poloniei s-a confruntat duminică cu temperaturi de peste 35°C, scrie Notesonpoland. Sâmbătă, Słubice, localitate aflată la granița vestică cu Germania, înregistrase deja cea mai mare temperatură din istoria Poloniei ’în luna iunie, de 38.9°C. Astfel a fost depășit un record de 105 ani, de 40.2C, stabilit în anul 1921. Guvernul de la Varșovia condus de Donald Tusk a emis mai multe mesaje către populație, recomandându-i “să evite soarele și activitatea epuizantă”, să cosume multă apă și să se poarte pălării. Numeroase orașe au instalat perdele de apă pentru a ajuta cetățenii să se răcorească. Premierul Peter Magyar a decis să se lucreze de acasă, începând de luni Și Ungaria anunță depășirea unui record de căldură istoric, cu o valoare de 40.7 C raportată la Budakalász. Guvernul de la Budapesta a impus munca de la distanță în sectorul public începând de astăzi. Premierul le-a cerut inclusiv companiilor din mediul privat, pe contul său de Facebook, să recurgă la această măsură. Guvernul de la Budapesta a dispus măsuri de urgență pentru limitarea efectelor caniculei Le cerem tuturor angajatorilor să facă acest lucru, dacă este posibil. Recomandăm amânarea muncii în exterior, a scris Magyar duminică seara, relatează Magyarhirlap.hu. Temperaturi-record și în Cehia sau Serbia Praga / Sursă Foto: Pixabay – Ilustrativ Cehia, Polonia și Ungaria au depășit valori de 40C duminică, pe măsură ce valul torid din Occident, care a provocat deja sute de morți, s-a mutat înspre estul comtinentului. Pe lângă Polonia, și Cehia a raportat cea mai ridicată temperatură din toate timpurile. Este vorba de valoarea de 41.9 C înregistrată în localitatea Doksany, confirmată duminică după-amiază de Insitutul meteo. “Temperaturile continuă să crească, nu este punctul maxim final”, se arată într-o declarație oficială a autorităților de la Praga. Incendii de vegetație în lanț în Croația Și Croația se confruntă cu efectele temperaturilor caniculare. Cel mai notabil astfel de efect sunt incendiile de vegetație care au cuprins țara de pe coastele Mării Adriatice, scrie Croatiaweek. Dubrovnik, orașul european de la malul mării, considerat constant unul dintre cele mai bune din lume Duminică seara, un mare incendiu de vegetație a izbucnit pe insula croată Vis, necesitând un răspuns de urgență majoră. Pompierii s-au luptat toată noaptea cu flăcările pentru a le împiedica să cuprindă casele din proximitate. Incendiul s-a declanșat în jurul orei 22.30 în pădurea de pini de lângă Komiža, care flanchează drumul către Podhumlje. Valul de căldură extremă mătură Europa de la Vest la Est Cea mai mare parte a Europei se confruntă, începând de săptămâna trecută, cu temperaturi de-a dreptul sufocante. Multe țări raportează recorduri istorice, printre care Franța, Germania, Elveția, Danemarca și Republica Cehă, potrivit TheGuardian. Canicula face ravagii în toată Europa Specialiștii meteo avertizează că vremea extremă va continua și la începutul săptămânii în cea mai mare parte a Poloniei. Însă, pe lângă căldura toridă, Polonia a primit alerte meteo pentru furtuni severe cu căderi masive de precipitații și rafale de vânt puternic. Peste 191 milioane de oameni din întreaga Europă s-au confruntat cu temperaturi de minim 35C, cu alerte de vreme extremă de-a lungul regiunii. Germania a doborât propriul record, cu 41.7C la Coschen, în apropierea graniței poloneze. În Franța s-au înregistrat zeci de decese din cauza vremii extreme.