Kremlinul anunță că războiul s-ar putea încheia până la sfârșitul zilei. Condiția pusă de ruși
Războiul s-ar putea încheia „până la sfârșitul zilei” dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski ordonă trupelor sale să se retragă din regiunile rusești. Declarația aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov „SVO (operațiunea militară specială n.r.) poate fi încheiată până la sfârșitul zilei, dacă Zelenski va ordona forțelor armate ucrainene să părăsească regiunile ruse”, a anunțat Peskov citat de RIA Kremlinpool pe Telegram. Ce teritorii vrea Kremlinul Oficialii din Rusia numesc regiuni ruse inclusiv teritoriile ucrainene extinse pe care încearcă, fără succes, să le ocupe de la începutul războiului. În timpul negocierilor coordonate de americani, ucrainenii au refuzat să renunțe la teritorii. De altfel, discuțiile s-au blocat din cauza acestor pretenții ale rușilor. Pe front, rușii nu reușesc să avanseze și chiar au pierdut unele poziții în ultima perioadă, așa cum susțin militarii ucraineni. În paralel, ei intensifică atacurile aeriene asupra Ucrainei. Kievul și alte orașe precum Dnipro și Harkov au fost vizate de un atac uriaș al rușilor. Atac uriaș în noaptea de luni spre marți În noaptea de luni spre marți, rușii au lansat către Ucraina 656 de drone și 73 de rachete de diferite tipuri, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Atacul principal a fost asupra Kievului, unde zeci de clădiri rezidențiale și elemente de infrastructură civilă au fost distruse. În total, au murit 13 persoane și peste 100 au fost rănite, conform bilanțului provizoriu al ucrainenilor. Peste 500 de angajați ai Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență sunt implicați în misiuni de salvare și căutare.
Când teritoriile se vindeau și SUA le achiziționau: De ce Groenlanda nu poate fi cumpărată
Anunțul fostului președinte american privind intenția de a cumpăra Groenlanda a fost întâmpinat în Europa cu surprindere, ironie și critici. Deși pare o idee desprinsă dintr-o altă epocă, istoria arată că SUA au realizat de mai multe ori astfel de tranzacții teritoriale. Diferența esențială este că aceste exemple aparțin unei perioade în care principiul autodeterminării și normele internaționale nu erau atât de puternic consacrate ca în prezent, arată Il Post. Autodeterminarea, principalul obstacol Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei, se bucură de o autonomie extinsă. Orice transfer de suveranitate ar necesita nu doar acordul guvernului danez, ci și aprobarea populației locale. Iar aceasta deține dreptul la autodeterminare. Sondajele indică o respingere categorică din partea majorității groenlandezilor privind ideea de a deveni stat american, ceea ce face ca un asemenea scenariu să fie, practic, de neimplementat în actualul cadru juridic internațional. În trecut, statele își extindeau frontierele prin tratate și cumpărări. Statele Unite au fost printre cei mai activi participanți la astfel de acorduri. În 1803, au realizat celebra achiziție a Louisianei de la Franța, un teritoriu vast pe care astăzi se află părți din 15 state americane. Au urmat înțelegeri cu Spania, prin care au obținut Florida și alte regiuni din sudul actualului teritoriu american. După conflictul cu Mexicul, Washingtonul a primit teritorii întinse, plătind despăgubiri financiare. Alaska a fost investiția profitabilă a SUA Un episod notoriu este cumpărarea Alaskăi de la Rusia, în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari. Deși tranzacția a fost privită cu scepticism la momentul respectiv, resursele naturale ale regiunii au transformat-o ulterior într-un avantaj strategic și economic major pentru SUA. Nu toate achizițiile au fost lipsite de conflicte. Filipinele, cedate de Spania în 1898, au cunoscut o perioadă lungă de revoltă împotriva administrației americane, până la obținerea independenței în 1946. Ultima cumpărare teritorială a SUA a fost în 1917, când au achiziționat Insulele Virgine de la Danemarca. Schimbarea regulilor după 1945 Toate aceste tranzacții au avut loc înainte de adoptarea Cartei ONU, în 1945, document ce consacră principiul autodeterminării popoarelor. Din acest moment, vânzarea sau cumpărarea de teritorii a devenit incompatibilă cu normele internaționale moderne. Interesul american pentru Groenlanda nu este recent. În secolul XIX și chiar în 1946 au existat demersuri și negocieri secrete pentru cumpărarea insulei, respinse de fiecare dată de Danemarca. Astăzi, însă, dincolo de precedente istorice, un astfel de acord ar contraveni direct principiilor fundamentale ale ordinii internaționale actuale. Ceea ce odinioară era un instrument diplomatic acceptat este, în secolul XXI, un scenariu aproape imposibil.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.384. Ce anunț a făcut Zelenski despre cedarea de teritorii în favoarea Rusiei
Războiul din Ucraina a intrat marți, 9 decembrie 2025, în a 1.384-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Volodimir Zelenski insistă că nu are nici dreptul legal, nici dreptul moral să cedeze Rusiei teritorii ucrainene, problema teritorială fiind un punct central al negocierilor în curs asupra unui plan de pace sub mediere americană. „Nu avem niciun drept legal” „Intenționăm să cedăm teritorii? Noi nu avem niciun drept legal să facem aceasta, în virtutea legii ucrainene, a constituției noastre și a dreptului internațional. Și noi nu avem, de asemenea, niciun drept moral. Rusia insistă ca noi să cedăm teritorii, însă noi nu vrem să cedăm nimic. Noi luptăm pentru aceasta, după cum foarte bine știți”, a declarat președintele ucrainean în timpul unei conferințe de presă online. El a mai precizat că SUA caută „să găsească un compromis” asupra acestui punct – „Sunt probleme dificile privind teritoriile și deocamdată nu s-a ajuns la niciun compromis”. Liderul ucrainean a făcut aceste declarații după o întrevedere la Londra cu câțiva lideri europeni. El a declarat că responsabili ucraineni și europeni în domeniul securității vor conlucra asupra versiunii planului propus de negociatorii americani, după întoarcerea acestora de la Kremlin, vizită programată pentru săptămâna trecută – „Vom lucra asupra acestor 20 de puncte ale planului. Nu ne place tot ce au adus de la Moscova partenerii noștri”. Potrivit lui Zelenski, această nouă versiune a planului, după o conlucrare între Kiev și europeni, ar putea fi gata marți seara și trimisă la Washington. Zelenski vrea garanții de securitate De asemenea, Zelenski a menționat discuții asupra unei înțelegeri pentru „garanții de securitate”: „Esențialul este de a ști ce vor fi dispuși să facă partenerii noștri în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei. Până acum, eu nu am primit niciun răspuns la această întrebare”. După o scurtă trecere pe la Bruxelles, luni seară, unde s-a văzut cu responsabili ai NATO și UE, Zelenski se va deplasa în Italia marți. Cu puțin timp înainte de discuțiile de la Londra, un important responsabil apropiat de dosarul ucrainean a declarat pentru AFP că problema teritorială rămâne „cea mai serioasă”. Rusia, care controlează mai bine de 90% din Donbas, vrea să obțină tot teritoriul, cerere respinsă se nenumărate ori de Kiev. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Trump vrea să recunoscă regiunile din Ucraina ocupată ca parte a Rusiei
Kremlinul a anunțat vineri că a primit o propunere revizuită pentru încheierea războiului, elaborată în urma discuțiilor de urgență dintre oficialii ucraineni și americani la Geneva, Elveția, weekendul trecut, potrivit The Telegraph. Planul inițial de pace în 28 de puncte, formulat de Witkoff după discuții cu oficialii ruși, oferea recunoașterea „de facto” de către SUA a Crimeei și a celor două regiuni din Donbasul estic. Strategia propunea și recunoașterea „de facto” a teritoriilor deținute de Rusia în spatele liniei de contact din regiunile Herson și Zaporijia din Ucraina, după încheierea oricărui acord de încetare a focului. La Geneva, oficialii ucraineni și americani au negociat un nou plan în 19 puncte, care este mai puțin favorabil Moscovei. Se revine la planul inițial Dar mai multe surse au sugerat că ofertele americane inițiale sunt negociate în continuare. Kievul nu ar fi obligat să recunoască controlul Rusiei asupra teritoriilor pe care le-a anexat ilegal din 2014. Constituția ucraineană împiedică orice președinte sau guvern să cedeze teritorii fără a pune mai întâi întrebarea alegătorilor într-un referendum național. Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, și Rustem Umerov, consilierul său pentru securitate națională, vor merge în weekend în Florida pentru a se întâlni cu oficiali americani la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump. Aparenta ofertă de recunoaștere a Washingtonului a provocat îngrijorare în rândul aliaților săi europeni, care au exclus în repetate rânduri susținerea unui acord de pace care tolerează redesenarea frontierelor prin forță. După o întâlnire a coaliției europene de miercuri, liderii acesteia au declarat: „Au fost clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. Acesta rămâne unul dintre principiile fundamentale pentru menținerea stabilității și păcii în Europa și dincolo de aceasta.” O contrapropunere europeană la planul inițial în 28 de puncte nu a recomandat recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriului ucrainean. „Problemele teritoriale vor fi discutate și rezolvate după un armistițiu complet și necondiționat”, a upropus europenii Până acum, SUA și Europa au refuzat să recunoască controlul Rusiei asupra Crimeei, peninsulă pe care Putin a anexat-o ilegal în 2014. Decizia ar marca o ruptură de la convenția diplomatică a Washingtonului de a oferi legitimitate asupra teritoriului furat, favorabilă unui stat agresor, susțin experții.
Care e condiția lui Putin să oprească războiul. Discuția, în telefonul de peste 2 ore cu Trump
Președintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. El a cerut Kievului să predea controlul deplin asupra Donețkului, o regiune strategic vitală din estul Ucrainei, drept condiție pentru încheierea războiului. Oficialii au spus despre cererea lui Putin că ar dezavantaja semnificativ Ucraina, dar și că ar putea fi un obstacol în calea păcii. Condiția lui Vladimir Putin pentru încetarea războiului din Ucraina Concentrarea lui Putin asupra Donețkului sugerează că acesta nu renunță la cererile anterioare care au lăsat conflictul într-un impas, în ciuda optimismului lui Trump cu privire la obținerea unui acord. Rusia sau separatiștii susținuți de Rusia au revendicat părți din regiune din 2014, dar nu au reușit niciodată să cucerească întreaga regiune prin forță. Donald Trump nu a comentat public cererea lui Vladimir Putin, el intenționează să aibă o întâlnire cu liderul rus în Ungaria în următoarele săptămâni pentru continuarea discuțiilor despre cum să pună capăt războiului. Putin, dispus să cedeze două regiuni ale Ucrainei În apelul telefonic dintre Trump și Putin, liderul rus a sugerat că ar fi dispus să cedeze părți din alte două regiuni ale Ucrainei pe care le-a cucerit parțial, Zaporijia și Herson, în schimbul controlului deplin asupra Donețkului. Unii oficiali ai Casei Albe au prezentat acest lucru ca un progres, potrivit unuia dintre cei doi înalți oficiali, care a fost informat despre apelul telefonic cu Putin. Trump și-a reînnoit atenția asupra încheierii războiului după ce a obținut un armistițiu și un acord de schimb de ostatici și prizonieri în Gaza. Președintele a oscilat între perspectiva rusă și cea ucraineană asupra conflictului timp de luni de zile. Oficialii au declarat că trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a presat delegația ucraineană cu privire la predarea Donețkului în timpul întâlnirii de vineri, menționând că regiunea este în mare parte vorbitoare de limbă rusă, un subiect frecvent de discuție la Kremlin. Mulți ucraineni — inclusiv Zelenski însuși — au crescut vorbind limba rusă ca limbă maternă, iar în societatea ucraineană, vorbirea limbii ruse nu a fost dintotdeauna un semn de simpatie față de Moscova. Ucrainenii au trecut la utilizarea limbii ucrainene în anii de la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.