Ce boli are, în realitate, teroristul Omar Hayssam
Starea de sănătate a teroristului de origine siriană Omar Hayssam este în plină evaluare la Institutul Național de Medicină Legală. Medicii trebuie să stabilească, la cererea deținutului, dacă afecțiunile de care suferă pot fi tratate și în sistemul penitenciar sau este necesar ca acesta să fie eliberat. Condamnat la 24 de ani și 4 luni de închisoare după ce, în 2005, a orchestrat răpirea în Irak a trei jurnaliști români, Omar Hayssam a fost încarcerat abia în 2013. În 2006, sirianul reușise să fugă din țară, după ce a fost pus în libertate pe caz de boală, în baza unui raport medical controversat. Mai mult, fuga teroristului a provocat demiterea directorilor SRI și SIE. Adus în România și încarcerat sub pază strictă, condamnatul a încercat, în repetate rânduri, să scape pe caz de boală, însă, de această dată, membrii comisiilor nu au repetat greșeala din 2006, când, sub pretextul că ar avea cancer, a fost eliberat și a reușit să fugă cu un vapor care ducea oi în Orientul Mijlociu. Sirianul este îngrijit de un alt deținut În penitenciar, Omar Hayssam chiar s-a îmbolnăvit și a devenit dependent de tratament medical. Acesta a început să se deplaseze exclusiv într-un scaun cu rotile și chiar a primit un deținut care are permanent grijă de el. Surse din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, care sunt afecțiunile de care suferă deținutul condamnat pentru răpirea, în Irak, a trei jurnaliști români. Sursele citate au precizat că Omar Hayssam suferă de Parkinson și are o hernie inghinală. Pentru că tremură, deținutul folosește un scaun cu rotile și ar fi motivat că așa se simte mai în siguranță. În același timp, spun sursele Gândul, hernia inghinală poate fi operată fără nicio problemă într-un spital din sistemul penitenciar. Omar Hayssam, condamnat în cinci dosare Fostul om de afaceri Omar Hayssam a fost condamnat în cinci dosare, pentru care a primit, în total, 64 de ani de închisoare. După contopirea pedepselor, acesta a rămas cu 24 de ani și 4 luni de închisoare, din care a executat deja mai mult de jumătate. În plus, teroristul a cerut instanțelor românești să ia în calcul alți trei ani petrecuți în închisorile din Siria, pentru legături cu israelieni din România. Sirianul are de acoperit un prejudiciu de 20 milioane de euro, însă le-a spus judecătorilor că nu mai poate plăti despăgubirile din pensia de 1.400 de lei pe care o primește de la statul român. CITEȘTE ȘI: De ce nu poate Gheorghe Dincă să DIVORȚEZE. „Problemele soției nu mă mai interesează pe mine” Deținutul sinucigaș pus să-l îngrijească pe Nati Meir primea TRATAMENT pentru afecțiuni psihice. Oficialii Penitenciarului Jilava au ignorat PERICOLUL Nepoții unui șef de sindicat din ANP, CONDAMNAȚI pentru corupție și înlesnirea evadării. Rudele sindicalistului lucrau la aceeași închisoare Andrei Dumitrescu este un jurnalist specializat în realizarea de articole legate, în special, de activitatea Ministerului Afacerilor Interne și toate armele subordonate acestuia, în special Poliția … vezi toate articolele
Avertismentul ONU legat de inteligența artificială: Cum ar putea deveni mașinile autonome AI roboți folosiți pentru atacuri sângeroase în masă
Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite atrage atenția asupra riscului tot mai mare ca grupările teroriste să exploateze inteligența artificială pentru a desfășura atacuri de amploare, fără a mai recurge la atentatori sinucigași. Documentul numit Algorithms and Terrorism: The Malicious Use of Artificial Intelligence for Terrorist Purposes subliniază pericolul ca vehiculele autonome, dronele și alte sisteme automatizate să fie deturnate și transformate în arme letale, cu potențialul de a produce victime în masă, scrie The Times. În trecut, mașinile, fie ele mașini mici, dube sau camioane, au fost folosite frecvent în atacuri teroriste. Raportul ONU avertizează că evoluția tehnologică a acestor mijloace de transport, în special creșterea gradului de autonomie, le-ar putea transforma într-un mijloc ideal pentru atacuri de la distanță. Teroriștii nu ar mai avea nevoie să-și sacrifice viețile sau să riște capturarea pentru a comite acte de violență extremă. Potrivit Biroului ONU pentru Combaterea Terorismului, tehnologiile emergente bazate pe AI, dacă nu sunt gestionate responsabil, pot deveni un punct slab major în infrastructurile moderne, în special în transporturi și servicii de urgență. Orașele inteligente, expuse la haos informatic Pe lângă utilizarea directă a vehiculelor autonome, raportul atrage atenția asupra modului în care rețelele urbane inteligente, cum ar fi sistemele de gestionare a traficului, transportul public sau serviciile de intervenție, pot fi compromise prin atacuri cibernetice. Tot mai dependente de algoritmi, aceste sisteme ar putea fi manipulate pentru a crea confuzie, întârzieri sau chiar accidente deliberate, amplificând impactul atacurilor fizice. Un scenariu îngrijorător prezentat în raport este cel al folosirii dronelor autonome în atacuri de tip „roi”, multiple dispozitive coordonate care pot păcăli sau copleși sistemele de apărare convenționale. De asemenea, software-ul de recunoaștere facială ar putea fi folosit pentru identificarea și urmărirea unor persoane-țintă, sporind riscurile unor atacuri selective. Cercetătorul William Allchorn, de la International Policing and Public Protection Research Institute, avertizează că în următorii cinci până la zece ani este „moderat spre ridicat” riscul unor atacuri coordonate cu vehicule autonome deturnate sau construite artizanal. El recomandă autorităților din Regatul Unit și altor state să trateze această amenințare cu maximă seriozitate. AI-ul, sabie cu două tăișuri în lupta antiteroristă Guvernul britanic a actualizat în 2023 strategia sa națională de combatere a terorismului, Contest, pentru a reflecta riscurile tot mai mari generate de utilizarea AI de către grupări radicale. Oficialii avertizează că AI poate fi folosit nu doar pentru propagandă și recrutare, ci și pentru planificarea detaliată a atentatelor. Totuși, raportul arată și rolul benefic pe care inteligența artificială îl poate avea în combaterea terorismului. Organele de securitate pot accesa volume uriașe de date într-un timp foarte scurt, pot traduce automat comunicările în limbi străine sau pot identifica tipare de comportament suspect prin analiză predictivă, instrumente care acum câțiva ani păreau imposibil de imaginat. În acest context de incertitudine, ONU face apel la o cooperare internațională rapidă și eficientă pentru a preveni folosirea tehnologiilor AI în scopuri malefice. Odată ce aceste instrumente devin tot mai accesibile și mai performante, riscul unor atacuri automate crește considerabil, iar acțiunile preventive trebuie să țină pasul cu inovația în tehnologie.