O nouă țeapă de la Guvern. Titluri de stat cu DOBÂNDĂ mai mică decât inflația
Guvernul Bolojan anunță, cu surle și trâmbițe, că lansează, luni, a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR, garantând dobânzi neimpozabile de până la 7,85%. În esență, această ofertă „avantajoasă” este o afacere excelentă pentru stat, nu pentru cetățenii români. „Ministerul Finanţelor lansează astăzi, 6 octombrie 2025, cea de-a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase. În perioada 6 octombrie – 7 noiembrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Veniturile obţinute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată”, transmite instituţia. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), inflația a ajuns la aproape 10% în august 2025, ceea ce înseamnă că dobânda este sub nivelul puterii de cumpărare. Practic, dacă un cetățean împrumută statul român cu 100 de lei, într-un an va primi 108 lei. Doar că, din cauza unei inflații de 10%, valoarea celor 108 lei de peste un an va fi cu 10% mai mică. Ca atare, cetățeanul va avea, după un an, 108 lei, dar vor valora cât 97,2 lei în urmă cu un an. Respectiv, Guvernul este cel mai mare câștigător. Când şi unde pot fi cumpărate titlurile de stat 6 octombrie – 5 noiembrie 2025: online, prin platforma Ghişeul.ro. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025: online, de către persoanele fizice înregistrate în Spaţiul Privat Virtual (SPV). Operaţiunile disponibile online includ deschiderea contului de subscriere, subscrierea propriu-zisă şi viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. Detalii suplimentare sunt disponibile în Ghid Tezaur online şi Tezaur online. 6 octombrie – 7 noiembrie 2025: la sediul unităţilor Trezoreriei Statului. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025 (în mediul urban) şi 6 octombrie – 5 noiembrie 2025 (în mediul rural): prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nenorocirea unei țări, bucuria unui premier. De ce îi convine lui Bolojan creșterea inflației Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: DATORIA publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării
Procurorii olandezi au renunțat la acuzațiile împotriva a trei suspecți în cazul furtului tezaurului dacic din Muzeul Drents
Procurorii olandezi au anunțat retragerea acuzațiilor împotriva a trei suspecți în cazul furtului coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice de la Muzeul Drents, din Assen, la expoziția „Dacia – Regatul de aur și argint”. Cei trei nu vor mai fi urmăriți penal după ce Parchetul Olandez a considerată că aceștia au un „rol prea mic” în cazul jafului de pe 25 ianuarie 2025. Deși i-au ajutat pe principalii suspecți cu acțiuni de sprijin, Parchetul consideră că nu se poate dovedi că aceștia știau că acțiunile lor erau legate de furt”, a transmis parchetul joi, potrivit nltimes.nl. A mai rămas un bărbat de 26 de ani din Heerhugowaard drept singurul suspect care va fi urmărit penal. El este suspectat de furtul plăcuțelor de înmatriculare și va fi chemat la o audiere cu ușile închise Jan B., 20 de ani, și Bernhard Z., 35 de ani, sunt, de asemenea, suspectați de furtul mașinii cu care au fugit, care ulterior a ars.Această mașină a plecat de la muzeu după furt și a fost găsită ulterior arsă sub un viaduct. Potrivit declarației lui Jan B., Douglas Chesley W., în vârstă de 36 de ani, a fost creierul din spatele jafului. Însă, toți suspecți își exercită dreptul de a păstra tăcerea. Dacă tezaurul dacic nu va fi recuperat, România ar putea primi 5,7 milioane de euro despăgubire în urma furtului tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Olanda, a anunțat Muzeul Național de Istorie a României, în luna iulie. „Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului rezultat în urma furtului celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, expuse în cadrul Muzeului Drents, se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații, care sunt întotdeauna indicate în asigurările pentru bunurile incluse în expoziții”, a transmis Muzeul Național de Istorie al României. Momentan, nu există indicii că artefactele dacice vechi de peste 2.000 de ani ar fi fost topite, ci ar fi ascunse pentru a fi vândute pe piața neagră. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetatorii olandezi sunt pe cale să găsească Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Planificatorul jafului știe unde sunt ascunse
Un italian a găsit un adevărat tezaur într-un dulap vechi din lemn, cumpărat cu doar 200 de euro. Ce a găsit, la restaurarea sa
Un italian în vârstă de 45 de ani, din localitatea italiană Crema, regiunea Lombardia, a cumpărat cu doar 200 de euro un vechi dulap din lemn, însă fără să bănuiască surpriza pe care o ascundea acest obiect. Mobilierul fusese lăsat peste un an într-o magazie de la țară și a fost readus la viață în urma unui proces de curățare și restaurare. Dar, în timpul lucrărilor, bărbatul a descoperit că piesa veche de mobilier avea un fund dublu, iar în interior se afla o adevărată comoară. Era vorba despre titluri poștale cu dobândă, emise între 1992 și 1994, în valoare totală de 18 milioane de lire italiene, adică echivalentul a aproximativ 190.000 de euro, fără a lua în calcul dobânzile acumulate. Documentele indicau că acestea aparțineau fraților Carlo și Francesca De Martino, născuți în 1907 și 1911, potrivit publicației italiene Il Giornale. Titlurile poștale reprezintă instrumente de economisire emise de Poșta Italiană, garantate de stat, prin care o persoană depune o sumă de bani și primește în schimb un document nominativ sau la purtător. Titlurile sunt nominale, astfel că doar titularii sau moștenitorii acestora pot solicita răscumpărarea. Numele moștenitorilor era menționat pe spatele documentelor, dar aceștia sunt numeroși și răspândiți în mai multe localități din Lombardia. Cumpărătorul obiectului a încercat să obțină informații depre moștenitori de la vânzător, dar fără succes. Ulterior, bărbatul a apelat la un avocat și a depus o declarație la Carabinierii din Lodi, predând titlurile și raportând descoperirea. Conform legislației italiene, cel care găsește un bun pierdut are dreptul la o recompensă de 10% din valoarea acestuia. Dacă moștenitorii vor răscumpăra sumele, bărbatul ar putea primi aproximativ 19.000 de euro – o sumă considerabil mai mare decât prețul plătit pentru mobilier. Titlurile poștale descoperite au o durată de valabilitate de 30 de ani, ceea ce înseamnă că au expirat între anii 2022 și 2024, dar pot fi răscumpărate în termen de încă zece ani, până în 2032 sau 2034. Descoperirea de acum ar putea să-i aducă un câștig financiar neașteptat de 19.000 de euro. Între timp, el continuă să caute moștenitorii, urmând procedurile legale. Sursa foto: Il Giornale
Tezaurul dacic dispărut în Olanda pare irecuperabil. Ce DESPĂGUBIRI propun asiguratorii
Tezaurul dacic dispărut în Olanda pare să nu poată fi recuperat integral. Astfel, au fost începute procedurile pentru despăgubirea României. Într-un răspuns trimis, miercuri, pentru Antena 3 CNN, Muzeul Național al Istoriei precizează că valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale furate este de 5.700.000 de euro. Comoara inestimabilă din punct de vedere arheologic sau patrimonial, a fost evaluată ca la târgul de fier vechi, în euro, regulile pieței. „Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului rezultat în urma furtului celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, expuse în cadrul Muzeului Drents, se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații, care sunt întotdeauna indicate în asigurările pentru bunurile incluse în expoziții. Conform acestor reglementări, responsabilitatea acordării despăgubirii revine companiei de asigurări care a emis polița de asigurare aferentă bunurilor culturale incluse în expoziție. Muzeul Național de Istorie a României confirmă că procedurile necesare au fost deja inițiate, aflându-se în permanent contact cu compania de asigurări, iar procesul de despăgubire se desfășoară în conformitate cu etapele legale și contractuale prevăzute”, transmite custodele comorii. Valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale sustrase este de 5.700.000 de euro. Această sumă reprezintă cuantumul despăgubirii care urmează a fi acordată statului român, în conformitate cu polița de asigurare încheiată pentru cele patru obiecte de patrimoniu furate. „În acest moment, nu poate fi avansată o estimare precisă privind data finalizării procedurii de plată a despăgubirii. Procesul implică etape administrative și de evaluare care sunt de durată”, precizează muzeul. Prima ofertă olandeză Guvernul olandez anunța la începutul anului că va oferi despăgubiri parţiale după ce tezarul dacic a fost furat din Muzeul Drents. Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda, Eppo Bruins, a făcut anunţul. „O parte din risc revine Ministerului Educației, Culturii și Științei. Înseamnă că suntem parțial expuși riscului în caz de furt, pierdere sau deteriorare”, a declarat ministrul pentru postul RTV Drethe. România a dus la muzeul din Olanda nu mai puţin de 673 de artefacte. Valoarea totală la care au fost asigurate toate se ridică la aproximativ 30,3 milioane de euro. Au fost furate însă doar cele mai de preţ obiecte din colecţie: brăţările dacice şi Coiful Coţofeneşti. Piesa de rezistenţă a colecţiei, Coiful de la Coţofeneşti, a fost asigurată pentru 4,3 milioane de euro. Citiți și: Olanda va plăti despăgubiri României, după ce TEZAURUL dacic a fost furat:”Suntem parțial expuși riscului în caz de furt, pierdere sau deteriorare”
Autoritățile olandeze, încă în căutare după artefactele dacice furate. Până acum, au fost investigați șapte suspecți
Potrivit presei olandeze, șapte suspecți sunt investigați în cazul furtului de artefacte româneşti de la Muzeul Drents: Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice care au fost furate în ianuarie, pe durata expoziției „Dacia – Imperiul de aur şi argint”. În urma spargerii muzeului din Assen, autoritățile române au colaborat cu cele olandeze pentru a-i găsi pe făptași, potrivit Ziare.com. Un grup de persoane din Olanda de Nord, în principal din Heerhugowaard, a fost vizat de autoritățile olandeze. Trei dintre suspecţi au fost lăsaţi în libertate până la finalizarea anchetei. Numele a do dintre suspecți, Douglas Chesley şi Bernhard Zeeman, au fost făcute publice de Poliţie încă din ianuarie. Alți patru suspecți sunt încă în arest, iar pe 9 mai, instanţa va decide în cadrul unei şedinţe publice la Assen, dacă arestarea lor preventivă va fi prelungită. Parchetul va prezenta informaţii actualizate privind stadiul anchetei. Poliţia a desfăşurat o anchetă intensă timp îndelungat după ce a primit ponturi din partea publicului, dar a avut la dispoziție și înregistrări ale camerelor de luat vederi de la un magazin de bricolaj din Assen. Datele telefonice şi maşinile au fost studiate de autorități. Deşi mai multe persoane au fost arestate, operele de artă furate sunt încă dispărute și nu se știe nici la această oră dacă mai sunt întregi sau au fost topite. Coiful este de aur pur, bine conservat și cântărește aproape un kilogram. Potrivit analizelor efectuate, datează din jurul anului 400 î.Hr. (din vremea când Sparta și Atena erau la finalul războiului peloponesiac). După forma și decorațiunile evidențiate, istoricii au ajuns la concluzia că ar fi fost un coif ceremonial și nu unul de luptă. Arthur Brand, specialist în recuperarea obiectelor de artă furate, a declarat pentru cotidianul olandez AD că „marea teamă” este că cel mai faimos obiect antic de aur din România” ar putea fi „topit” de hoți. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: Istoria din spatele coifului dacic de la Coțofenești, unul dintre obiectele de aur FURATE de la Muzeul Drents Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Consilierul guvernatorului BNR: Atitudinea noastră este de un optimism prudent privind recuperarea Tezaurului de la Moscova”
Cristian Păunescu,consilierul guvernatorului BNR, susține că este datoria României să solicite dreptul „real, cert şi imprescriptibil” privind creanţa pe care o are faţă de Rusia, de peste un secol. Consilierul se declară încrezător în ajutorul pe care Comisia Europeană şi Parlamentul European îl acordă României pentru a recupera tezaurul aflat la Moscova. Joi, Banca Naţională a României a organizat la Bacău o dezbatere privind Tezaurul românesc trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi încă nerecuperat, eveniment găzduit de Universitatea George Bacovia. Dezbaterea, intitulată „Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova – o creanţă mai veche de un secol şi un subiect de actualitate”, a fost condusă de consilierul guvernatorului BNR, Cristian Păunescu, istoricul care se ocupă de acest dosar de peste 25 de ani. „Atitudinea noastră este de un optimism prudent, care se bazează pe o serie de eforturi susţinute pe care le-am făcut în ultimii 25 de ani privind recuperarea Tezaurului BNR de la Moscova. Este de datoria noastră să solicităm dreptul nostru real, cert şi imprescriptibil privind creanţa pe care o avem faţă de Rusia, de peste un secol. Prin Rezoluţia C/2024/6559, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să includă revenirea tezaurului naţional românesc pe agenda bilaterală diplomatică care guvernează relaţiile UE-Rusia, odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părţi”. Potrivit Digi24, dezbaterea organizată de BNR face parte dintr-o serie de manifestări publice de promovare a tematicii Tezaurului BNR, inițiate la Cracovia, Varşovia, Viena, Bremen, Tel Aviv, Bruxelles, Washington DC, Chişinău, Sibiu şi Piteşti. Pe 14 martie 2024, Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a adoptat rezoluţia în care a invitat „Comisia şi Serviciul European de Acţiune Externă să includă revenirea tezaurului naţional românesc pe agenda bilaterală diplomatică care guvernează relaţiile UE-Rusia, odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic între părţi”. Consiliul de administrație al BNR a inițiat din noiembrie 2023 o nouă abordare a problematicii Tezaurului de la Moscova (91,5 tone de aur fin confiscate de conducerea sovietică din Rusia, în urmă cu 106 ani). Sursa Foto Ilustrativ: Profimedia Citește și: VIDEO | Ioan Scurtu: „Tezaurul a fost trimis la Moscova pe baza unui acord la nivel de stat” Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele