Decizie crucială cu privire la soarta tezaurului dacic furat din muzeul Drents din Olanda / UNESCO a lansat Muzeul Obiectelor Culturale Furate
Coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice de aur, de o valoare inestimabilă, încă nerecuperate, au fost incluse în Muzeul Obiectelor Culturale Furate, lansat de UNESCO. András István Demeter, ministrul Culturii, participă în aceste zile la Conferința Mondiacult, organizată de UNESCO și găzduită în Spania. Reamintim că cele patru piese de tezaur românesc furate de la Muzeul din Olanda au fost despăgubite de autoritățile olandeze cu 5,7 milioane de euro. Între timp, ancheta pentru prinderea hoților continuă. Suma, plătită integral de o mare companie de asigurări olandeză, a intrat deja în contul Muzeului Național de Istorie a României. „România se alătură statelor care susțin cu fermitate recunoașterea explicită a culturii” După lungi întregi de așteptare și suspans, autoritățile au decis să nu mai aștepte finalizarea anchetei penale derulate de autoritățile olandeze și au acceptat plata la valoarea asigurată. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, evenimentul reunește peste 100 de miniștri ai Culturii, 3.000 de participanți din 165 de țări și peste 100 de organizații neguvernamentale. Tema centrală a ediției din acest an este consolidarea rolului culturii în arhitectura globală a dezvoltării durabile. „Cultura nu este un accesoriu al dezvoltării, ci unul dintre pilonii săi fundamentali. De la educație și protecția patrimoniului, la industriile creative și dialogul intercultural, cultura oferă resurse esențiale pentru societăți reziliente și prospere. România se alătură statelor care susțin cu fermitate recunoașterea explicită a culturii ca obiectiv independent în viitoarea agendă globală de dezvoltare”, a subliniat ministrul András István Demeter. Un moment important al conferinței a fost lansarea, de către UNESCO, a Muzeului Obiectelor Culturale Furate, un spațiu virtual interactiv care atrage atenția asupra traficului ilicit de bunuri culturale și asupra patrimoniului dispărut. Tezaurul dacic furat din muzeul din Olanda, inclus în proiect În cadrul acestui proiect au fost incluse și obiecte din patrimoniul cultural românesc – coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice de aur, de valoare inestimabilă, încă nerecuperate. „Fiecare obiect cultural pierdut reprezintă o rană în memoria unui popor. Este esențial ca aceste cazuri să fie vizibile la nivel internațional pentru a menține cooperarea necesară recuperării lor. Patrimoniul nostru nu este doar o moștenire națională, ci parte a patrimoniului cultural universal. Pentru ca drepturile culturale să fie pe deplin garantate, mass-media trebuie să stea alături de sectoarele creative sub umbrela comună a culturii. Numai astfel putem construi un spațiu public rezilient, unde creația, informația și participarea cetățenilor se sprijină reciproc”, a spus ministrul. Totodată, România a prezentat inițiativele derulate pentru consolidarea guvernanței culturale prin măsuri concrete, precum formarea a peste 2.000 de experți în dezvoltare durabilă în administrația publică și integrarea culturii în implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă. În marja conferinței, ministrul András István Demeter a avut o întrevedere cu omologul său din Republica Serbia, Nikola Selaković. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării culturale bilaterale, precum și derularea de proiecte comune în domeniul patrimoniului, cercetării și schimburilor artistice. Cei doi miniștri au reliefat, totodată, rolul comunităților minoritare românești și sârbe ca punți de prietenie și elemente vii de legătură între cele două state. Blestemul brățărilor dacice În timp ce „emblema” jafului din ianuarie rămâne Coiful de Aur de la Coțofenești, cele 3 brățări dacice care au fost de asemenea furate se înscriu într-o „tradiție” nefericită a statului român. Reamintim că 24 de brățări dacice din aur au fost găsite la situl Sarmizegetusa Regia, 15 dintre acestea fiind furate în anii 2000 și 2001. O parte s-au recuperat. Însă nu pentru mult timp. Trei dintre suspecți au fost eliberați După jaful de la Muzeul Drents din Assen, mai multe persoane au fost arestate în Olanda. Trei dintre aceștia sunt considerați de anchetatori autorii principali: Douglas Chesley W., Bernhard Z. şi Jan B. Aceștia se află în arest preventiv, în timp ce alți trei suspecți, despre care s-a crezut că au fost complici la furt, au fost scoși de sub urmărire penală. Un director demis, un ministru denunțat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. Atât împotriva lui, cât și împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, Liga Studenților din Iași a depus un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: ADIO, Coif! România a fost despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru valoarea inestimabilă a tezaurului furat în Olanda Cine este ASIGURATORUL Tezaurului Dacic FURAT din Muzeul Drents? Director Muzeu Istorie: „Asigurarea expoziției, peste 30 de milioane de euro” Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic
Deputat AUR, după despăgubirea pentru coiful de la Coțofenești furat: Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț
Mihai Neamțu atrage atenția asupra faptului că furtul tezaurului care include coiful de la Coțofănești a fost, de la început, „un act de barbarie culturală, un atentat nu doar la adresa patrimoniului României, ci și la memoria colectivă a întregii Europe”. „Când cineva îndrăznește să fure o piesă-unicat, veche de peste două milenii, nu vorbim doar despre un delict penal, ci despre o crimă împotriva istoriei și a identității noastre naționale. Descoperit în 1929, coiful din aur masiv al geților este una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale rafinamentului artistic și religios al strămoșilor noștri. Scenele de sacrificiu și simbolurile solare nu sunt simple ornamente, ci mărturii ale unei lumi spirituale complexe, ale unei civilizații care a lăsat urme adânci în cultura europeană. Este ca și cum cineva ar smulge o pagină din cronica neamului și ar arunca-o în întunericul pieței negre. În secolul XXI, când avem convenții internaționale și mecanisme de protecție a patrimoniului, astfel de furturi sunt cu atât mai scandaloase. Ele arată lăcomia fără margini a celor care reduc istoria la câteva lingouri de aur. O astfel de mentalitate transformă patrimoniul în pradă și cultura în monedă de schimb”, spune Neamțu. Deputatul consideră că se impune pedepsirea celor vinovați Deputatul AUR adaugă că despăgubirea de 5,7 milioane de euro, „oricât de semnificativă pare pe hârtie, nu poate vindeca rana lăsată de acest furt”. „Aurul se plătește cu bani, dar memoria și identitatea nu au preț. Singura compensație reală este recuperarea efectivă a coifului și readucerea lui în fața poporului român. Acest furt trebuie să ne mobilizeze pe toți: autorități, instituții culturale și opinie publică. România are datoria să-și apere patrimoniul cu aceeași fermitate cu care își apără frontierele”, mai spune Mihai Neamțu. Acesta este de părere că se impune pedepsirea exemplară a celor vinovați; întărirea cooperării internaționale pentru stoparea traficului de artefacte; dar și educarea tinerei generații în spiritul respectului față de patrimoniu. „Ca președinte al Comisiei de Cultură, condamn fără echivoc acest furt care ne-a lovit în inima istoriei. România nu poate accepta ca moștenirea sa geto-dacică să fie batjocorită. Coiful de la Coțofănești trebuie să se întoarcă acasă, iar acest episod rușinos trebuie să ne întărească hotărârea de a apăra fiecare comoară a neamului”, a declarat Mihai Neamțu, deputat AUR. Statul român, despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”, care se aflau într-o expoziție în muzeul olandez.
Ministerul Culturii a făcut anunțul: România a primit despăgubiri de 5,7 milioane de euro pentru furtul tezaurului dacic din Olanda
Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă de Ministerul Culturii, România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents, Olanda, respectiv Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice. Muzeul Național de Istorie a României a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți. Despăgubirea de asigurare pentru cele patru artefacte furate Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. „Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august. În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat. La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat”, transmite Ministerul Culturii. Pentru a asigura permanenta monitorizare a situației, la nivelul ministerului și MNIR va fi îmbunătățită funcționarea grupului de lucru prin adaptarea componenței sale la situația actuală, potrivit comunicatului de presă citat. „Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului, de la momentul scoaterii tezaurului din țară, a solicitat propuneri de modificări a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul național”, se mai arată în documentul citat. Statul român a fost despăgubit cu 5,7 milioane de euro pentru tezaurul furat din Olanda, din care face parte Coiful de la Coțofenești, un obiect cu valoare inestimabilă, precum și trei brățări dacice. Banii au ajuns deja la Muzeul Național de Istorie. Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, care găzduia expoziția „Dacia, imperiu de aur și argint”.
Furtul tezaurului dacic: Trei din cei patru suspecți nu vor fi urmăriți penal. Care este motivul invocat
Ministerul Public (OM) consideră că rolul lor a fost prea mic pentru a justifica trimiterea în judecată. „Deși i-au sprijinit pe principalii suspecți prin acțiuni auxiliare, OM apreciază că nu se poate dovedi că aceștia știau că faptele lor erau legate de furt”, a anunțat instituția joi. Patru piese de artă românească de mare valoare au fost furate la 25 ianuarie 2025. Obiectele sustrase făceau parte din expoziția „Dacia – Regatul de aur și argint”. Printre acestea se află celebrata cască de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur. Trei bărbați din Heerhugowaard sunt principalii suspecți și se află în arest, scrie NL Times. OM a precizat că doar un bărbat de 26 de ani din Heerhugowaard, co-inculpat, va fi trimis în judecată. El este suspectat că a furat plăcuțe de înmatriculare și este citat pentru o audiere cu ușile închise la Ministerul Public. Principalii suspecți sunt acuzați de furt și de distrugerea muzeului prin detonarea unei bombe artizanale cu artificii, un dispozitiv de tip flashbanger Ti-Rex, la intrarea de marfă din spatele instituției. Jan B., 20 de ani, și Bernhard Z., 35 de ani, sunt de asemenea suspectați că au furat mașina folosită la fugă, care a fost ulterior incendiată. Vehiculul a părăsit muzeul după furt și a fost găsit mai târziu ars complet sub un viaduct, în apropiere de Rolde. B. a declarat că Douglas Chesley W., în vârstă de 36 de ani, ar fi fost creierul jafului. Toți cei trei suspecți principali își folosesc dreptul de a păstra tăcerea.