GALERIE FOTO: The Guardian, articol amplu despre seceta devastatoare din Europa | Pescar din Bulgaria: Putem să mergem pe jos până în România

Canicula care a afectat Europa Centrală și de Est în ultimele săptămâni a provocat scăderi severe ale nivelului Dunării și Rinului, care au atins minime istorice în anumite regiuni. Situația a avut consecințe importante asupra transportului fluvial și a producției de energie, iar autoritățile din Ungaria și România au fost nevoite să ia măsuri fără precedent. Temperaturile extrem de ridicate din ultimele săptămâni, care au favorizat izbucnirea unor incendii de vegetație în Franța, Grecia și Spania, au afectat și principalele cursuri de apă din regiune. Nivelul Dunării și al Rinului a scăzut dramatic, ajungând la valori istorice în unele zone. Loading … Transportul pe fluviu a fost grav perturbat, în timp ce producția de energie electrică a înregistrat, la rândul său, o scădere. Într-un amplu articol, publicația The Guardian arată că, pentru prima dată în istorie, România și Ungaria au fost nevoite să oprească reactoare nucleare care sunt răcite, în mod normal, cu ajutorul apei Dunării, pe fondul producției reduse de energie și al nivelului extrem de scăzut al fluviului. Situația din Ungaria Cea mai importantă centrală nucleară din Ungaria, Paks, veche de 44 de ani și responsabilă pentru aproape jumătate din producția de energie electrică a țării, și-a redus în ultimele zile capacitatea de producție. Premierul ungar Péter Magyar a avertizat că situația centralei de la Paks este dificilă. Unitatea funcționează la mai puțin de 50% din capacitate, iar autoritățile estimează că aceasta ar putea fi oprită complet săptămâna viitoare. O eventuală oprire ar putea dura câteva săptămâni, deoarece prognozele indică faptul că nivelul Dunării va rămâne prea scăzut pentru ca centrala să poată fi repornită în condiții normale. Potrivit The Guardian, autoritățile maghiare au făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în intervalele de vârf. În același timp, producătorilor din industria auto și din sectorul bateriilor li s-a solicitat să reducă atât consumul de electricitate, cât și pe cel de apă. Situația din România Nici în România situația nu este mai bună. În această săptămână, reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit din motive de siguranță, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, autoritățile au anunțat că și cel de-al doilea reactor urma să fie oprit. Decizia a fost însă reconsiderată după efectuarea unor analize mai detaliate. Între timp, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul reducerii producției de energie electrică provocate de secetă și de debitele scăzute ale râurilor, în special ale Dunării. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în orele de vârf. Nivelul scăzut al Dunării scoate la suprafață epave, dar și o bombă din Al Doilea Război Mondial Dunărea traversează zece țări, iar în această vară nivelul fluviului a coborât până la valori minime istorice. Retragerea apelor a scos la iveală stânci, epave vechi, o bombă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și chiar rămășițele unui mamut lânos. Un locuitor din satul Ryahovo, situat în nordul Bulgariei, a descoperit pe albia fluviului rămășițele unei creaturi gigantice care ar fi trăit în perioada erei glaciare. În același timp, în urmă cu câteva zile, autoritățile din Budapesta au închis Podul Margareta după ce, ca urmare a scăderii nivelului Dunării, a fost descoperită o bombă datând din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Nivelul scăzut al apei a afectat și navigația. Navele care circulă pe Dunăre nu au mai putut transporta încărcătura maximă, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare și la perturbarea transportului fluvial. La podul Vidin-Călărași, care face legătura între Bulgaria și România, pescarii bulgari au declarat că au rămas fără activitate, după ce nivelul scăzut al apei le-a blocat ambarcațiunile la mal. „Niciodată nu a secat atât de mult. Acum putem chiar să mergem pe jos până în România”, a declarat pescarul Rossen Dobrev pentru AFP, citat de The Guardian.
The Guardian contestă Palme dOr-ul câștigat de Cristian Mungiu: Cannes a greșit

Criticul de film al The Guardian, Peter Bradshaw, pune sub semnul întrebării decizia juriului de la Cannes care a acordat Palme d’Or filmului „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu. În analiza sa, acesta consideră că ediția de anul acesta a festivalului a fost una modestă, iar alegerea premiului principal este discutabilă. „Cannes a greșit anul acesta acordând Palme d’Or filmului „Fjord”, o realizare destul de modestă a lui Cristian Mungiu”, a titrat The Guardian. „Un film despre un cuplu judecat pentru abuz asupra copiilor nu se apropie deloc de nivelul filmului anterior câștigător de Palme d’Or al regizorului, în timp ce alte filme dezamăgitoare par să fi atras atenția juriului”, a scris în continuare Peter Bradshaw. „Fjord” a intrat în cursa pentru o nominalizare la Oscarul pentru „Cel mai bun film internațional” Criticul a continuat să își exprimăe fără echivoc îndoiala față de alegerea făcută de juriul festivalului, considerând că nivelul general al competiției nu justifică premiul acordat filmului „Fjord”. În analiza sa, criticul sugerează că selecția din acest an a fost una inegală, iar producțiile premiate nu au avut consistența așteptată de la un festival de talia Cannes. „Acestea au fost premiile unui Cannes aflat sub presiune. Marile vedete de la Hollywood au rămas acasă anul acesta. Dar ce s-a întâmplat cu „greii” internaționali din Europa și Asia, despre care frecvent se spune în cercurile de festival că sunt oricum mai buni decât americanii? Ei bine, mulți dintre ei au fost prezenți doar fizic. Pentru mine, majoritatea filmelor semnate de laureați și autori consacrați au fost destul de modeste și trebuie să recunosc că sunt sceptic în privința Palme d’Or-ului din acest an, „Fjord”, al regizorului român Cristian Mungiu (care a câștigat trofeul acum aproape 20 de ani cu drama sa intensă despre avort, „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”). „Fjord” este, de fapt, un exemplu tipic de regizor european consacrat care lucrează cu un nume mare de la Hollywood: Sebastian Stan, care interpretează un inginer IT român morocănos și religios, cu părul ras pentru rol într-un stil de chelie masculină discretă și filmat în mare parte în cadre lungi, austere.” „Fjord” a intrat în cursa pentru o nominalizare la Oscarul pentru „Cel mai bun film internațional” „Fjord, o construcție de coproducție forțată” Peter Bradshaw descrie „Fjord” ca pe un film care pornește de la o temă relevantă, explorată anterior și de Cristian Mungiu. „Tema filmului „Fjord” este, în linii mari, aceea de a se concentra pe o temă foarte relevantă pe care Mungiu a mai explorat-o și înainte: diferențele culturale dureroase din interiorul Europei, ceva ce tindem uneori, în mod naiv, să considerăm ca fiind un bloc unitar, UE. În film vedem Norvegia, cu o abordare liberal-intervenționistă, implicându-se în chestiuni de familie private într-un mod care poate nu s-ar întâmpla în România, iar credința creștină fundamentalistă a celor două personaje principale este privită critic într-un context secular-umanist. „Fjord” păstrează manierismele procedurale ale regizorului, dar aici ele nu mai reușesc să producă o contribuție reală la înțelegerea unui adevăr cu adevărat interesant. „Fjord” pare o construcție de coproducție forțată, dar cu siguranță una care a impresionat acest juriu.” „Minotaur”, alegerea criticului Bradshaw În opinia lui Peter Bradshaw, producția „Minotaur”, semnată de Andrey Zvyagintsev, a fost cea mai puternică propunere a ediției, descrisă ca o parabolă despre violență, negare și autoamăgire în Rusia contemporană. „’Minotaurul’ lui Andrey Zvyagintsev, parabola sa rusească impresionantă despre violență de tip putinesc, negare și autoamăgire, a fost alegerea mea pentru Palme d’Or – un film substanțial, lucid, interpretat și filmat magnific. Personalul este împletit cu politicul într-un mod captivant, iar filmul a obținut cel puțin Marele Premiu al juriului.” Recomandarea autorului: „Fjord” a intrat în cursa pentru o nominalizare la Oscarul pentru „Cel mai bun film internațional”