Etichetă: tiktok

Guvernul britanic cere TikTok să elimine clipurile care încurajează șofatul periculos după accidentul cu 7 morți

Decizia vine după ce doi polițiști și-au pierdut viața când vehiculul pe care îl conduceau a fost lovit frontal de o mașină care circula pe contrasens pe A66, sâmbătă seara. Alți cinci tineri care se aflau în cea de-a doua mașină, cu vârste cuprinse între 17 și 23 de ani, au fost declarați decedați la fața locului. Unul dintre tinerii aflați în mașină fusese implicat anterior în filmarea unor scene de conducere periculoasă, însă poliția a precizat că nu există, în prezent, dovezi că activitățile din noaptea respectivă au fost filmate pentru a fi publicate pe TikTok, scrie The Independent. „Absolut rușinoasă” Luni, Andy Burnham a criticat persoanele care au postat pe rețelele sociale videoclipuri în care apăreau conducând imprudent, declarând reporterilor în timpul unei vizite la Kiev că cei care încurajează condusul periculos „fac ceva cu adevărat condamnabil”. Guvernul a condamnat această practică, criticându-i dur pe cei care postează astfel de videoclipuri „pentru clipuri și divertisment”. O purtătoare de cuvânt a Downing Street a declarat: „Glorificarea conducerii periculoase pentru clipuri și divertisment este absolut rușinoasă și de aceea am ridicat problema acestui conținut îngrozitor în discuțiile cu companiile de social media încă de la momentul tragediei, iar secretarul de stat pentru Cultură, Mass-media și Sport a afirmat clar că acesta ar trebui eliminat, în conformitate cu obligațiile legale ale acestora”. Ministrul Apărării cere măsuri Luni, ministrul apărării, Luke Pollard, a afirmat că platformele de socializare ar trebui să ia măsuri pentru a elimina postările în care apar persoane conducând pe contrasens. El a spus că există o mulțime de conținut online pe platformele de socializare în care oamenii încurajează condusul periculos și că guvernul va folosi prevederile Legii privind siguranța online pentru a obliga platformele să elimine acest conținut. Autoritatea de reglementare în domeniul siguranței online a declarat că platformele de socializare sunt obligate, în temeiul Legii privind siguranța online, să reducă la minimum expunerea copiilor la conținut care încurajează cascadorii și provocări periculoase. TikTok a declarat că politicile sale interzic strict conținutul care ar putea provoca vătămări fizice grave, inclusiv conducerea periculoasă, și că elimină în mod activ orice videoclipuri și conturi care încalcă regulile sale.

Ambulanța neagră: PNL acuză dezinformarea și cere audierea președintelui ANCOM în Parlament

Ionel Bogdan (PNL) spune că atacul ar fi fost alimentat de informații false distribuite pe TikTok despre existența unei „ambulanțe negre” care ar răpi copii. „Când dezinformarea și fake news-ul ajung să provoace violență, nu mai vorbim doar despre ce se întâmplă în online. Vorbim despre siguranța oamenilor”, afirmă deputatul PNL, într-o postare pe Facebook. Acesta anunță că va solicita audierea președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea, pentru a afla cum acționează instituția în raport cu platformele digitale și ce mecanisme există pentru prevenirea și combaterea unor astfel de campanii. Comisie pentru Combaterea Discriminării Liberalul susține, totodată, că incidentul de la Cluj arată necesitatea înființării unei Comisii Speciale Parlamentare pentru Combaterea Dezinformării, propusă încă din decembrie în plenul Camerei Deputaților. „Nu mai avem motive să amânăm. Avem nevoie urgentă de o legislație clară, instituții care să știe exact ce au de făcut și responsabilități bine definite”, transmite Ionel Bogdan. În opinia deputatului PNL, efectele dezinformării pot depăși cu mult mediul online și pot viza instituții și servicii publice. „Astăzi a fost atacată o ambulanță. Mâine poate fi o școală, un spital, o instituție publică sau poate fi afectat un proces electoral”, avertizează acesta. Amenințări la adresa securității naționale Parlamentarul face referire și la noua Strategie Națională de Apărare, despre care spune că recunoaște dezinformarea, propaganda și războiul cognitiv drept amenințări la adresa securității naționale. „Această recunoaștere trebuie urmată de acțiune”, susține acesta, subliniind că măsurile împotriva dezinformării trebuie luate înainte ca informațiile false să producă efecte ireversibile.

Deputat PSD, despre Legea împotriva dezinformării: Are foarte multe neajunsuri. Este nevoie de un grup de lucru

Într-o conferință de presă, deputatul PSD, Mihai Ghigiu, a precizat că proiectul de lege împotriva dezinformării, propus de Miruță, are nevoie de îmbunătățiri: „Proiectul domnului Miruță, din punctul meu de vedere, are foarte multe neajunsuri. De la termeni care nu au niciun sens – spre exemplu, «conținut malițios» – eu nu știu ce înseamnă, nu se descrie niciunde”, a declarat deputatul PSD. Acesta a mai precizat: „Nu știm ce instituții vor aplica, nu știm cine va face și în ce termene vor face”, a continuat Ghigiu. Acesta precizează că, strict pe partea legislativă, este nevoie ca forțele politice, specialiști, dar și cei interesați de subiect să își unească forțele pentru a lucra la proiect. „Dacă ne referim strict la partea legislativă, avem nevoie ca toate forțele politice să se așeze, specialiștii, cei care sunt interesați de subiect, să se așeze la masă și să lucrăm un proiect. Pentru că, din punctul meu de vedere, avem nevoie de un proiect legislativ, dar asta e un proiect pe termen scurt și mediu”, a declarat Ghigiu. Deputatul PSD a precizat că problema reală se referă la educație: „E o discuție pe care la fel ar trebui să o facem toate forțele politice, cum ne educăm tânăra generație și noile generații, dar și părinții lor, pentru a face față acestui fenomen. Pentru că ceea ce am văzut la Cluj probabil este doar începutul al impactului fake news-ului în societate”, a declarat Ghigiu. Ghigiu: „Suntem în proces de a redacta un act normativ” Acesta a precizat că efectele dezinformării s-au văzut inclusiv în cazul anulării alegerilor. Întrebat de ce până în prezent nu s-a făcut nimic, deputatul PSD a precizat: „Dacă ne referim la zona legislativă, ca să zic așa, din câte știu la nivelul guvernului există un comitet care asta a trebuit să facă, să vină cu propuneri de a combate fake news-ul, dezinformarea și impactul lor în societate. Dacă ne referim la zona care noi, cel puțin eu, la Comisia de Învățământ încerc să o abordez, de protejarea minorilor în online, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea, noi suntem în proces de a redacta un act normativ. Am avut patru dezbateri cu părinți, cu toată lumea. Pentru că un subiect e foarte simplu să vii cu un proiect de lege”, a declarat Ghigiu. Acesta precizează că, la Comisia de Educație a Senatului există 8 proiecte care vizează zona de fake news în online. Unele dintre acestea vizează minorii, celelalte vizează societatea în general, potrivit lui Ghigiu. „Însă, cred că scopul principal ar trebui să fie să avem un proiect bun”, a declarat Ghigiu. Întrebat ce ar trebui făcut ca, în cel mai scurt timp, să fie implementat un proiect de lege privind dezinformarea, deputatul PSD a precizat că este nevoie de formarea unui grup de lucru, alături de instituțiile care urmează să-l implementeze. „Un grup de lucru din parlamentari, cred că poate să fie în prim plan, însă avem nevoie și de instituțiile care ar urma să implementeze asta”, a declarat Ghigiu, referindu-se la un proiect împotriva dezinformării. Zvonul „ambulanței negre”, propagat pe TikTok Aceste zvonuri, care sunt de mulți ani în spațiul public, au fost amplificate de publicarea și distribuirea în masă a unor imagini și videoclipuri false, generate de aplicații bazate pe Inteligență Artificială, care au generat panică în rândul populației necunoscătoare.

Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă. Radu Miruță cere adoptarea rapidă a legii împotriva dezinformării, după atacul asupra unei ambulanțe

Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților. „Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță. Apelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok. În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor. „Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul. Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online. „Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta. „Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi” Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare. „Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță. El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament. „Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță. În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual. „Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.

TikTok a dezactivat intenționat mecanismul de blocare a conținutului dăunător pentru milioane de utilizatori. Pentru a vedea ce se întâmplă

Potrivit unui raport intern ajuns în posesia jurnaliștilor Bloomberg, TikTok a încercat un experiment cu urmări tragice dezactivând în mod intenționat mecanismul de siguranță care împiedica algoritmii platformei să servească utilizatorilor vulnerabili conținut potențial-dăunător. Astfel până la 15 milioane de utilizatori TikTok au ajuns să vizioneze zi-de-zi selecții de clipuri „personalizate”, care le amplificau propriile temeri și preocupări suicidare, tulburări de alimentație și alte cele, amplificând probleme de comportament existent sau conducând la dezvoltarea unor afecțiuni psihice de care nu sufereau înainte. Și în mod inevitabil, unii dintre tinerii atrași fără știrea lor în acest experiment au reacționat ducând la îndeplinire sugestiile primite în sute de clipuri care îi motivau să-și facă rău. Potrivit raportului obținut de jurnaliștii Bloomberg, când TikTok și-a actualizat algoritmul în 2021 pentru a împiedica utilizatorii să fie copleșiți de conținut dăunător, compania a oprit în mod intenționat aplicarea acestor filtre pentru milioane de utilizatori. Iar inițiativa a avut un scop „științific”, de a permite măsurarea/evaluarea modului în care noile funcții de siguranță ar putea influența fidelitatea utilizatorilor față conținutul aplicației. Altfel spus, nu era despre nevoia de a măsura câte bine sunt protejați utilizatorii de rând comparat eșantionului de testare, ci pur și simplu „câți bani/utilizatori pierdem dacă limităm conținutul dăunător”. Raportat la numărul total al utilizatorilor din SUA, aproximativ 10% dintre aceștia (sau 15 milioane) au avut parte de o experiență TikTok fără niciun fel de protecție împotriva conținutului dăunător. Și de reținut, acest raport face referire strict la publicul din SUA. Așa ne putem doar imagina ce alte experimente a mai încercat ByteDance, compania care la acea vreme deținea și versiunea TikTok pentru SUA, cu utilizatorii platformei din alte regiuni ale lumii. Știm doar că exemplul folosit pentru argumentarea procesului deschis la un tribunal din Statele Unite este cazul lui Chase Nasca, un tânăr de 16 ani care a fost bombardat cu peste 7.500 de videoclipuri axate pe depresie, singurătate și sinucidere. Iar acesta a recurs la un gest extrem în anul 2022. Iar ca el ar putea fi sute sau mii de alte cazuri nefericite, dar care dintr-un motiv sau altul nu au fost asociate direct impactului nociv avut de expunerea permanentă și necontrolată la conținutul distribuit pe rețelele de socializare. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat Back to top button

Trend periculos pe TikTok: injecțiile ilegale pentru bronzare provoacă alunițe suspecte

Melanotan II este interzis ca produs cosmetic în Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Danemarca și în alte state, unde comercializarea lui ca produs pentru bronzare este ilegală. Cu toate acestea, produsul continuă să fie vândut online sub formă de injecții sau spray nazal și este promovat intens pe TikTok. „Postările de pe rețelele sociale sunt cu adevărat îngrijorătoare, deoarece creatorii de conținut menționează foarte rar riscurile reale”, avertizează Simone Goldinger, cercetător în dermatologie la Universitatea din Queensland, într-un interviu pentru ScienceAlert. Potrivit acesteia, ceea ce este prezentat drept „o metodă rapidă și sigură de bronzare” este, în realitate, „o substanță neaprobată, care nu ar trebui utilizată fără supraveghere medicală, fără control al calității și adesea fără ca utilizatorii să știe ce conține, de fapt, flaconul”. De la bronz artificial la efecte adverse Substanța a fost dezvoltată în anii 1980, în cadrul unui program de cercetare al Universității din Arizona, care urmărea obținerea unor agenți de bronzare fără expunere la soare. Aceasta imită acțiunea hormonului alfa-MSH, responsabil de stimularea melanocitelor, celulele care produc pigmentul pielii. Astfel, pielea se închide la culoare chiar și în lipsa expunerii la radiațiile ultraviolete. Ulterior, cercetătorii au observat că melanotan II produce și alte efecte asupra organismului, inclusiv erecții prelungite și dureroase (priapism). Un raport medical publicat în 2021 descrie cazul unui bărbat de 55 de ani care a avut nevoie de intervenție chirurgicală după ce erecția provocată de injectarea substanței a durat 30 de ore. Alunițele, principala îngrijorare a dermatologilor Specialiștii spun că principala problemă dermatologică este efectul asupra alunițelor. „Din punct de vedere dermatologic, cea mai mare îngrijorare este efectul asupra alunițelor. Există raportări de cazuri în care melanomul s-a dezvoltat la persoane care utilizau melanotan, ceea ce are sens din punct de vedere biologic, deoarece substanța stimulează permanent proliferarea celulelor pigmentare”, explică cercetătorii. Pe lângă apariția unor alunițe noi, substanța poate închide la culoare alunițele deja existente, făcând mult mai dificilă identificarea unui posibil melanom în timpul controalelor dermatologice. Însă, deși au fost raportate cazuri și există studii care sugerează o posibilă asociere, cercetările nu au demonstrat până acum că melanotan II provoacă melanom. Specialiștii subliniază că dezvoltarea cancerului de piele este un proces complex, care apare de regulă în timp și este influențat de mai mulți factori, în special de expunerea la radiațiile ultraviolete. Mit periculos despre bronz Medicii atrag atenția și asupra unei concepții greșite care circulă pe rețelele sociale, potrivit căreia bronzul obținut cu ajutorul melanotan II ar proteja împotriva cancerului de piele. Una din trei postări despre melanotan care menționează cancerul de piele, susține, în mod eronat, că substanța oferă protecție împotriva bolii. „Nu protejează pielea de radiațiile UV. Este un mit foarte răspândit. Mulți cred că bronzul îi apără de arsuri solare sau de cancer de piele, dar acest lucru nu este adevărat. Crema cu protecție solară rămâne esențială”, spun cercetătorii.

Ministrul Economiei, despre politicieni: Sper că majoritatea ar refuza un plic, dar nu sunt sigur (VIDEO)

De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică. INTERVIU Reporter: Numele complet. Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău. Reporter: Studii și funcția actuală. Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului. Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama. Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde? Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute. „Frankenstein” și politica românească Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă. Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea? Irineu Darău: Frankenstein. Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui? Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui. Cine merită funcția Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă? Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe. Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi? Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează. Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă. Despre a avea caracter Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui? Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Irineu Darău: Einstein. Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi? Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism. Miniștrii care se străduiesc Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent? Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi. Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic? Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins. Se poate face educație pe TikTok Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face? Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică? Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani. Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră? Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.

Cea mai fericită țară din lume caută 16 voluntari pentru a-i descoperi gastronomia. O călătorie cu toate cheltuielile plătite!

Dacă am organiza un quiz și am cere să fie numite preparate din bucătăria peruană, chineză, italiană, franceză sau thailandeză, răspunsurile ar veni rapid. Dar dacă am întreba care sunt mâncărurile obișnuite în Finlanda, ce am răspunde? Cunoaștem vreunele? Autoritățile finlandeze știu acest lucru și, pentru a-și promova gastronomia, au lansat un concurs prin care 16 persoane vor putea călători, cu toate cheltuielile plătite, pentru a descoperi tradițiile culinare ale țării și, în același timp, pentru a trăi experiențe unice în natură și în comunitățile locale, descoperind o țară care, nu întâmplător, este considerată adesea „cea mai fericită din lume”., notează NG. De altfel, așa cum există destinații care cuceresc prin peisaje, istorie sau arhitectură, Finlanda se remarcă de ani buni prin ceva mai greu de definit: nivelul de fericire. Pentru al nouălea an consecutiv, această țară din nordul Europei a fost desemnată cea mai fericită din lume, conform Raportului Mondial al Fericirii al ONU. Dar, pentru ca totul să nu rămână doar la acest titlu, Finlanda vrea să împărtășească și secretele gastronomiei sale prin Masa Oficială de Degustare a Finlandei. Este vorba despre o experiență culinară de patru zile, care va avea loc în septembrie 2026, în două dintre cele mai spectaculoase zone ale țării, regiunea de Coastă și Arhipelag și celebra Laponie. Surpriza nu ține doar de meniuri, ci și de faptul că oricine din lume interesat de această cultură poate aplica pentru un loc. Concursul va selecta opt participanți pentru fiecare dintre cele două experiențe. Cei aleși vor beneficia de un program complet, cu toate cheltuielile acoperite, care include activități și experiențe gastronomice, culminând cu o cină oficială de degustare, concepută special pentru ei. Cea mai necunoscută bucătărie din Europa Gastronomia finlandeză este, potrivit lui Heli Jiménez, director senior de Marketing Internațional la Business Finland, „ultimul mare secret al culturilor culinare ale lumii”. „În timp ce bucătăria italiană, cea asiatică sau chiar celelalte gastronomii nordice sunt deja bine cunoscute, masa finlandeză rămâne aproape neexplorată pentru călătorul internațional.” Ingredientele sunt simple și autentice: carne de vânat, pește de lac și de mare, fructe de pădure culese din păduri întinse, precum și produse lactate artizanale. Preparatele vorbesc despre o bucătărie legată profund de natură și de ritmul anotimpurilor, de la supa cremoasă de somon și tocana de ren, până la brânza de tip „bread cheese” servită cu fructe de pădure galbene. Nu lipsesc nici pâinea neagră din arhipelag, unsă din belșug cu unt, sau deserturile delicate cu fructe nordice, care concentrează în gust esența peisajului arctic. Bucătarii care vor da viață experienței Pentru a crea meniurile acestei degustări, Visit Finland a apelat la localnici. Pe baza miilor de răspunsuri primite de la pescari, agricultori și bucătari, au fost construite experiențele gastronomice, coordonate de doi dintre cei mai apreciați chefi ai țării. În regiunea de Coastă și Arhipelag, preparatele vor fi semnate de Erik Mansikka, desemnat Chef al Anului în Finlanda în 2013 și fondator al restaurantului Kaskis din Turku, primul din afara capitalei Helsinki care a obținut o stea Michelin în 2022 și o Stea Verde Michelin în 2025 pentru sustenabilitate. În Laponia, bucătăria arctică modernă va fi condusă de Joel Manninen, o tânără promisiune care a câștigat Campionatul Finlandez pentru Tineri Bucătari în 2025 și a obținut medalia de argint la Campionatul Mondial al Tinerilor Bucătari în 2026. El conduce bucătăria restaurantului Sky Kitchen & View, situat pe colina Ounasvaara din Rovaniemi. Cum poți participa Înscrierile se pot face individual sau împreună cu un însoțitor, până la data de 9 iunie 2026, la miezul nopții, pe platforma Have Some Finnish. Cei interesați trebuie să completeze datele personale și să publice un videoclip pe Instagram sau TikTok în care să răspundă la întrebarea „De ce vrei să încerci ceva finlandez?”. Clipul trebuie să includă hashtagul #HaveSomeFinnish și să menționeze conturile Visit Finland. De asemenea, participanții trebuie să aleagă regiunea preferată, Coastă și Arhipelag sau Laponia. Cei 16 câștigători vor fi anunțați pe 29 iunie.

Paula, studenta de la UMF care a pozat incendiar la Iași, a stabilit prețul, după ce un bărbat i-a cerut asta! Vrea 100 de euro fix

După ce a devenit virală pe rețelele sociale în urma unor imagini realizate în fața Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, studenta Paula Pîrău continuă să atragă atenția în mediul online, de această dată cu un videoclip în care tratează cu umor popularitatea sa recentă. Tânăra a ajuns în atenția internauților după ce a publicat pe TikTok mai multe fotografii și clipuri realizate în zona campusului universitar, materialele strângând rapid mii de reacții și distribuiri. În scurt timp, imaginile au devenit virale, iar numele ei a început să circule intens pe platformele sociale. Paula, studenta de la UMF care a rupt internetul Recent, Paula a revenit cu un nou clip pe TikTok, în care glumește pe seama popularității sale. În imaginația scenariului pus în scenă, o persoană se prezintă ca „fan” și îi cere un autograf, moment în care tânăra răspunde ironic că „tariful” pentru o fotografie ar fi de 100 de euro. În doar câteva zile, contul său de TikTok a crescut semnificativ, iar materialele publicate au strâns zeci de mii de vizualizări, transformând-o într-una dintre aparițiile virale ale momentului din mediul online din Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate

Simona Halep, eşti pregătită?. Campioana s-a trezit cu un mesaj pe nepusă masă de la Denis Alibec

Denis Alibec, fotbalistul celor de la Farul Constanța, vrea să demonstreze că nu se pricepe doar la fotbal și a lansat, în glumă, o provocare pentru Simona Halep. Experimentatul jucător este pasionat de tenis și a publicat pe rețelele de socializare o fotografie realiză în timp ce se afla pe teren, însoțită de un mesaj pentru fostul lider WTA. Denis Alibec, provocare pentru Simona Halep Denis Alibec nu este pasionat doar de fotbal. Jucătorul celor de la Farul Constanța obișnuiește să joace și tenis, un sport în care Simona Halep a scris pagini de istorie. Recent, sportivul a publicat o fotografie pe rețelele de socializare, realizată în timp ce era pe terenul de tenis, însoțită de un mesaj special pentru sportiva din Constanța. Denis Alibec a provocat-o pe Simona Halep, în glumă, la un meci de tenis. „Simona Halep, ești pregătită?”, a scris fotbalistul celor de la Farul Constanța, în postarea pe care a făcut-o pe rețelele de socializare. Denis Alibec a ținut să precizeze că este vorba doar despre o glumă și a marcat postarea pe care a făcut-o pe TikTok ca fiind „caterincă”. Ce i-au transmis urmăritorii lui Denis Alibec Postarea făcută de Denis Alibec a adunat peste 2.400 de aprecieri din partea internauților, dar și zeci de comentarii. Mulți dintre urmăritorii fotbalistului i-au transmis că își doresc să vadă un meci de tenis între el și Simona Halep. Totodată, au existat și foarte multe persoane care s-au amuzat pe seama sportivului și i-au transmis mesaje ironice. „Dacă nu merge cu planul A, trecem la planul B”, „Fotbal când mai jucăm? De asta ne bate Liga 2 la ușă”, „Mediocritatea din fotbal te-a făcut să te apuci de tenis”, „Mai bine te apucai de tenis”, „Nu a fost să fie cu fotbalul”, au fost doar câteva dintre comentariile pe care internauții le-au lăsat la postarea pe care Denis Alibec a făcut-o pe TikTok.