Trafic feroviar temporar suspendat în Timiș. O locomotivă a unui tren de călători a deraiat pe traseul Holdea – Margina. Nu sunt victime
Locomotiva unui tren de călători pe ruta Holdea – Margina a deraiat marți, informează CFR. Incidentul a avut loc la ora 20:55, pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timişoara. Deraierea a provocat suspendarea temporară a traficului. Nu există răniți, conform comunicatului companiei feroviare. ”Trenul IR 1833, operat de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” S.A., care circula pe linie simplă neelectrificată, a înregistrat deraierea primului boghiu al locomotivei GM 920, pe sensul de mers. În tren se aflau 23 de călători”, a transmis, marţi seară, CFR. Nici un rănit, comunică CFR ”Din punct de vedere tehnic, deraierea unui boghiu reprezintă ieşirea de pe şină a unui ansamblu de roţi al locomotivei, fără afectarea vagoanelor. În astfel de situaţii, sunt aplicate proceduri standard de siguranţă, care includ oprirea imediată a circulaţiei, verificarea infrastructurii şi intervenţia echipelor specializate pentru repunerea pe şină a materialului rulant”, au transmis oficislii CFR. Circulaţia feroviară pe distanţa Holdea – Margina este temporar suspendată pentru desfăşurarea intervenţiilor operative şi a verificărilor tehnice, comunică compania. ”CFR S.A., împreună cu operatorul feroviar, acţionează pentru remedierea situaţiei şi reluarea circulaţiei în condiţii de siguranţă. Totodată, se verifică posibilitatea efectuării transbordului călătorilor”, mai arată compania. CFR S.A. a transmis că sunt luate toate măsurile pentru buna gestionare a situației și că siguranţa circulaţiei feroviare este o prioritate. Acțiunea este în desfășurare.
În ce județe și orașe din România poți să trăiești mai bine decât un german de condiție medie, în 2025
Mulți români se plâng de salariile mici, corupția politică și de situația precară a infrastructurii și a serviciilor sociale din România. Din aceste motive, unii tineri emigrează peste hotare, fără dorința de a se mai întoarce vreodată. Însă, se poate trăi bine și în România. Chiar peste media Uniunii Europene. În ce județe pot românii să trăiască mai bine decât un german sau un francez de condiție medie? Orașele în care se poate trăi mai bine ca-n Germania Potrivit Eurostat , românii din municipiile București și Cluj-Napoca trăiesc mai bine decât media UE. Românii din Timiș, Prahova, Gorj, Brașov, și Constanța au un nivel mediu de trai aproape de media UE, potrivit datelor Eurostat. În privința produsului intern brut (PIB) pe locuitor în standarde de putere de cumpărare (PPS) de 87.400, bucureștenii o duc mult mai bine nu numai față de media europeană (PPS de 38.100). Nivelul de trai al bucureștenilor depășește lejer nivelul de trai al unor metropole precum Stockholm (PPS 58.300), Helsinki (PPS 50.000), Roma (PPS 46.900) sau Milano (PPS 69.200). Clujenii au un standard al puterii de cumpărare de 43.500, în timp ce românii din Timiș (PPS 38.000), Constanța (PPS 34.900), Prahova (PPS 32.300), Brașov (PPS 33.300) și chiar Gorj (PPS 36.400) Regiunile irlandeze Dublin (PPS 139.500) și Sud-Vest (PPS 137.300) au înregistrat cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor dintre regiunile din nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS 3) din UE, înaintea regiunilor Wolfsburg, Kreisfreie Stadt din Germania (PPS 136.500). În Paris din Franța, PPS este de 126.900. București Numbeo: Diferențele de prețuri și de nivel de trai între țări rămân semnificative în 2025 Statele care au economii mai slabe par mai accesibile pentru străini, dar localnicii se raportează la veniturile mici pe care le primesc. Clasamentul Numbeo este realizat pe baza prețurilor medii pentru alimente, transport, restaurante, chirii, utilități și alte cheltuieli curente. Având un indice de bază de 100 de puncte, orașul american New York a fost luat drept reper – țările sau orașele cu un scor sub 100 sunt considerate mai ieftine decât metropola de pe Coasta de Est, în timp ce statele cu peste 100 de puncte sunt mai scumpe. De exemplu, la un indice al costului vieții de 120 se spune că acel loc este cu 20% mai scump decât New Yorkul.Conform datelor de piață culese de Numbeo, România ocupă locul 78 la nivel global în Indexul Costului Vieții 2025. Țara noastră se situează în jumătatea inferioară a clasamentului mondial.Cea mai ieftină țară din Europa este Belarus, urmată de Ucraina, Kosovo și Republica Moldova. În această ierarhie, România se află pe locul 8, fiind ușor mai scumpă decât Rusia, dar mai ieftină decât statele din Europa Centrală. Sursa Foto: Profimedia/ STB Autorul recomandă: Pe ce loc este România în clasamentul mondial al nivelului de trai. Topul NUMBEO al celor mai scumpe țări din lume
Grindeanu, întrebat cât este de arogant: E o chestiune de care mi se spune din liceu
Sorin Grindeanu a spus, duminică seara, la Antena 3 CNN că din liceu îi spuneau colegii că de multe ori pare că arogant. El afirmă că nu este, de fapt, așa, „dar imaginea asta îți iese”. „În momentul în care stau de vorbă cu oamenii, probabil că își dau seama că nu e cazul de aroganță. Nu știu de unde rezidă treaba asta, dar vă repet, e o chestiune de care mi se spune din liceu”, spune Grindeanu. Acesta a fost întrebat ce profil are, totuși. Grindeanu enumeră funcțiile sale de conducere „Am o mare experiență administrativă în acest moment și am văzut lucrurile, asta vine cu bine și cu rău, am văzut lucrurile în politică, de jos, pe la Consiliul Local, la Timișoara, viceprimar, președinte de Consiliul Județean Timiș, ministru, deputat, prim-ministru, iarăși ministru, vicepremier și acum președinte de Cameră. Arhitectura statului român e una nici mai complicată, nici mai simplă decât a altor state de acest tip. În momentul în care vrei să faci lucruri, poți să le faci. Poți să le faci și fără a poza în războinicul luminii și când colo să te uiți după aceea la urmă, dacă ai reușit să faci ceva, să nu se vadă nimic, poți să le faci și pe tăcute, dar într-un final să fie rezultate. Eu m-aș calibra undeva la mijloc în această poveste. (…) Acum, știți, cu asta, cu lauda de sine nu miroase bine, dar îmi place să-mi aduc aminte de mandatul de la Transporturi. Să știți că în momentul în care faci kilometri de autostradă, cât toți miniștrii Transporturilor din ultimii 20 de ani la un loc, s-ar putea să fie cu rezultate și să se vadă aceste lucruri”, a mai spus Grindeanu.
FALS medic estetician, prins în Timiș. Femeia a făcut mai multe operații fără a avea drept de practică
O femeie din Timiș a fost reținută după ce s-a dat drept medic estetician și a făcut mai multe intervenții estetice fără să aibă drept de practică. Ea ar fi realizat proceduri precum lipoliză, mărirea buzelor cu acid hialuronic, corectarea cearcănelor sau reconturarea mandibulei în locații din Arad și Dumbrăvița. Profimedia Potrivit procurorilor, femeia nu era înscrisă în Colegiul Medicilor și a păcălit mai multe persoane care au plătit pentru aceste intervenții. Polițiștii au făcut percheziții la două clinici și la domiciliul femeii și al concubinului său, unde au găsit bani, telefoane, înscrisuri medicale și chiar substanțe suspecte ca fiind droguri. Profimedia Cei doi au fost reținuți, iar anchetatorii verifică acum cât de amplă a fost activitatea lor și câte persoane au fost afectate. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”
DNA „a priponit gruparea șpagă centralizată de la ISCTR Timiș condusă de Ilie Sîrbu. Cum decurgea afacerea
Ilie Lucian Sîrbu, inspectorul-şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) – Inspectoratul Teritorial nr. 5, coordonatorul judeţean Timiş şi doi inspectori sunt prezentaţi, miercuri, instanţei cu propunere de arestare preventivă. Ei sunt acuzaţi, între altele, de procurorii DNA de luare de mită în formă continuată. Ilie Lucian Sîrbu, șeful Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a fost prins în flagrant cu o mită de 6.500 de euro. DNA a făcut zeci de percheziții la domiciliul angajaților instituției acuzați de constituirea unui grup infracțional sofisticat. Sursele G4Media au informat că DNA instrumentează un dosar de „șpagă centralizată” și că angajații acestei structuri au încasat, numai în ultimele 7 luni, zeci de mii de euro. Potrivit unui comunicat de presă, de miercuri seară, al DNA, zece persoane au fost reţinute 24 de ore, pentru luare de mită în dosarul şpăgilor de la ISCTR Timişoara. Ilie Lucian Sîrbu – inspector-şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale) şi participaţie improprie la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit; Dan Nicolae Gherman, coordonator judeţean Timiş în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (10 acte materiale), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite şi fals intelectual; Daniel Vasile Rogobete – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (24 acte materiale) şi fals intelectual; Gheorghe Marian Mereu – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (43 acte materiale); Emilian Ioan Rodean – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (13 acte materiale); Octavian Gherman – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (14 acte materiale); Gabriel Constantin David – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (9 acte materiale); Alin Sebastian Fogaş – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale); Alin Petrişor Lupa – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (12 acte materiale); Daniel Maximilian Dan – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (7 acte materiale); Potrivit DNA, primii patru inculpaţi din cei zece sunt prezentaţi, miersuri seară, cu propunere de arestare preventivă Tribunalului Timiş. De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii: Vlad- Romeu Toma, inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale); Constantin Mihăescu – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale); Cătălin Aris Stoian – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale); Ionuş Marius Popa – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită; ”În schimbul unor sume de bani primite lunar cu titlul de mită, chiar sub forma unui «abonament», inspectorii I.S.C.T.R. Timişoara nu ar fi sancţionat autovehiculele societăţilor respective care efectuau transporturi rutiere şi totodată, i-ar fi anunţat pe aceştia despre eventualele controale efectuate. Valoarea acestor abonamente ar fi fost stabilită în funcţie de numărul de autovehicule folosite la transport şi de amploarea activităţii de exploatare a agregatelor minerale”, precizează DNA. Întreaga grupare a fost monitorizată în perioada decembrie 2024 – aprilie 2025. ”Inculpatul Sîrbu Ilie-Lucian (…) ar fi primit mai multe sume de bani (câte 2.500 de euro) şi diverse bunuri de la mai mulţi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale şi de la subordonaţi, pentru asigurarea protecţiei acestor societăţi comerciale în faţa controalelor efectuate de către inspectorii din cadrul I.S.C.T.R. Timişoara. Protecţia oferită de inculpatul Sîrbu Ilie-Lucian ar fi fost pentru ca inspectorii I.S.C.T.R. din subordinea sa să nu sancţioneze societăţile respective cu ocazia depistării în trafic a autovehiculelor societăţilor care transportă mărfuri peste tonaj, depăşind limitele legale admise la transport pe drumurile publice în ceea ce priveşte greutatea”, mai arată DNA. Potrivit procurorilor, de asemenea, în data de 06 februarie 2025, Sîrbu Ilie-Lucian nu ar fi trimis, la solicitarea poliţiştilor rutieri din cadrul I.P.J. Timiş, un echipaj din cadrul I.S.C.T.R. pentru a cântări un ansamblu rutier oprit în trafic, care depăşea masa totală maximă admisă în circulaţie, determinându-i fără vinovăţie pe aceştia, să nu aplice o sancţiune contravenţională societăţii comerciale care deţinea autovehiculul şi să nu ia măsura complementară privind indisponibilizarea autovehiculului respectiv. De asemenea, conform DNA, Ilie Lucian Sîrbu ar fi primit printr-un intermediar suma totală de 5.000 de euro, pentru protecţia unei societăţi comerciale cu activitate în domeniul transportului rutier de mărfuri, pe lunile respective. Ulterior, la data de 10 iunie 2025, el ar fi primit în aceeaşi modalitate suma de 1.500 de euro, ocazie cu care procurorii anticorupţie au efectuat flagrantul. ”În perioada decembrie 2024 – aprilie 2025, inculpatul Gherman Dan-Nicolae (…) ar fi primit mai multe sume de bani şi diverse bunuri de la mai mulţi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, pentru a asigura protecţie acestor