Tragedie în Timiș: Un bărbat a murit, iar altul a fost rănit, în urma unui accident rutier
Un incident tragic a avut loc în cursul serii de sâmbătă, 3 octombrie 2026, în județul Timiș. Un bărbat a decedat, iar altul a fost rănit, în urma unui accident rutier petrecut pe un drum forestier. Un bărbat a murit, iar altul a fost rănit într-un accident rutier produs sâmbătă seară, 3 octombrie, pe un drum forestier din proximitatea localității Tomești din județul Timiș. La fața locului au intervenit pompierii de la Stația Făget, cu o autospecială de descarcerare, și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean. Loading … „Din nefericire, un bărbat prezintă leziuni incompatibile cu viaţa. Conducătorul autoturismului este transportat la Spitalul orăşenesc Făget, conştient, cooperant”, a precizat Inspectoratul pentru Situații de Urgență Timiş, arată News.ro. Vă reamintim că un alt incident rutier a avut loc vineri, 2 octombrie, tot în județul Timiș. Un motociclist de 49 de ani a fost rănit în municipiul Timișoara, după ce a fost lovit de o mașină care ieșea din parcare. La volan se afla o femeie, de 48 de ani, care efectua o manevră de mers înapoi. Bărbatul a fost transportat la spital, iar polițiștii au deschis dosar penal pentru vătămare corporală din culpă. Un bărbat a murit, după ce a fost lovit de tren, în județul Prahova Sâmbătă, un alt incident tragic a avut loc în România. Un bărbat în vârstă de 73 de ani a decedat, după ce a fost lovit de tren, pe Magistrala 300, între Crivina şi Brazi, în județul Prahova. Datele au indicat că a mai fost lovită de tren încă o persoană, la momentul acela. „Poliţiştii din cadrul Serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi Prahova au fost sesizaţi, la data de 3 octombrie 2026, cu privire la faptul că, în zona staţiei CF Brazi, la km feroviar 49+900 m, o persoană ar fi fost accidentată mortal de un tren care circula pe ruta Bucureşti Nord – Bacău. La faţa locului au intervenit de urgenţă poliţiştii, care au demarat cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor producerii evenimentului. Victima a fost identificată ca fiind un bărbat, de 73 de ani, din judeţul Prahova, care prezenta leziuni incompatibile cu viaţa”, a transmis IPJ Prahova.
Primarul celei mai vestice localități din România a murit. Edilul era la al șaptelea mandat
Este doliu în administrația locală din Timiș. Ioan Bohancanu, primarul comunei Beba Veche și unul dintre cei mai longevivi edili din județ, a murit vineri dimineață, 2 octombrie, la vârsta de 66 de ani. Bohancanu se afla la cel de-al șaptelea mandat și, cu o singură întrerupere, conducea din 1996 administrația celei mai vestice localități din România. Vestea morții a fost anunțată de fiul primarului Ioan Bohancanu s-a stins din viață vineri dimineață, iar anunțul a fost făcut de fiul său, Mirel Bohancanu. ”Cu profundă durere în suflet vă anunț trecerea în neființă a tatălui meu, Bohancanu Ioan, primarul comunei Beba Veche. Astăzi ne despărțim de un tată iubit, de un om devotat familiei sale și comunității pe care a slujit-o cu suflet și responsabilitate. Plecarea lui lasă în urmă un gol imens, pe care cuvintele nu îl pot cuprinde”, a transmis acesta. Aproape trei decenii la conducerea comunei Beba Veche Ioan Bohancanu s-a născut pe 23 iunie 1960, la Nădlac, în județul Arad. Inginer agronom de profesie, a absolvit Facultatea de Agronomie din Timișoara și a ajuns în zona Beba Veche în anul 1984, când a fost repartizat ca șef de fermă la CAP Cherestur. Ulterior, a lucrat în mai multe structuri din agricultură, înainte de a intra în administrația locală. Primul mandat de primar al comunei Beba Veche l-a câștigat în 1996. A condus localitatea până în anul 2000, după care a urmat o întrerupere de patru ani. În 2004 a revenit la conducerea Primăriei și a fost reales la fiecare scrutin local care a urmat. La alegerile din 2024, Bohancanu a obținut cel de-al șaptelea mandat din cariera sa. De-a lungul carierei politice, Bohancanu a activat sub mai multe sigle politice, între care PNL, PDL și PSD. Într-un interviu acordat după alegerile din 2024, el spunea că patru dintre mandatele sale au fost obținute din partea PSD.
Cum fugeau românii în Germania. CNSAS a publicat datele
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut publice astăzi, 28 septembrie, mai multe documente de arhivă referitoare la emigrarea românilor în Republica Federală Germania. Documentele prezintă amploarea fenomenului în perioada 1987-1989, ultimii ani ai regimului comunist, și arată câți români au încercat să părăsească țara prin proceduri oficiale, dar și prin metode ilegale. Potrivit datelor din arhive, zeci de mii de persoane au solicitat plecarea definitivă, în timp ce mii de oameni au ales să rămână în străinătate sau au încercat să treacă ilegal frontiera. În perioada 1987-1989, au fost depuse 47.132 de cereri, dintre care 35.486 au fost aprobate, iar aproximativ 11.646 nu au fost aprobate. Între 1987 și 1989, peste 47.000 de persoane au depus cereri oficiale ca să emigreze în Germania Documentele CNSAS despre perioada 1987-1989 arată cât de mulți români încercau să plece definitiv din țară în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, în special către Republica Federală Germania. În cei trei ani, 47.132 de persoane au depus cereri oficiale pentru a emigra în Germania, iar autoritățile au aprobat 35.486 de plecări. În același timp, la 1 septembrie 1989, aproape 89.000 de cereri erau încă nesoluționate. Unele dintre acestea fuseseră depuse cu ani înainte. „În ultimii 3 ani ai dictaturii Ceauşescu, 47.132 de solicitări noi au fost depuse oficial pentru plecarea definitivă în R.F. Germania. Regimul a cedat parțial presiunilor (mai ales celor externe) și a aprobat 35.486 de plecări, menținând un ritm controlat de circa 12.000 de emigranți anual. La 1 septembrie 1989 exista un stoc uriaș de 88.939 de cereri în curs de soluționare (citeşte blocate; unele dosare trenau încă din 1975!)”, scrie pe pagina de Facebook a CNSAS. Mii de români au ales să nu se mai întoarcă în țară Pentru cei care nu reușeau să obțină aprobarea, existau și alte modalități de a părăsi România. Între 1987 și 1989, 5.536 de persoane au plecat în străinătate și nu s-au mai întors. În 1988 s-a înregistrat cel mai mare număr, 2.822 de persoane. Astfel, toate vizele turistice au fost blocate. „Cea mai sigură metodă de evaziune (n.n. părăsirea ilegală a ţării, în jargonul Securităţii) a fost refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit. 5.536 de persoane au rămas ilegal în străinătate în acest mod. Vârful a fost atins în 1988 (2.822 de fugari), ceea ce a determinat regimul să blocheze aproape total vizele turistice ”, conform arhivei publicate de CNSAS. Mii de români au încercat să treacă ilegal frontiera spre Germania Între 1987 și 1989, 2.243 de persoane au reușit să treacă ilegal frontiera României și să ajungă în Germania, în timp ce alte 484 de persoane au fost prinse în timpul tentativei de trecere și arestate de grăniceri. Mai mult de 75% dintre cei care au reușit să treacă granița erau bărbați, iar aproximativ jumătate aveau între 19 și 30 de ani. Cei mai mulți proveneau din rândul muncitorilor calificați, peste 1.500 de persoane. În primele opt luni ale anului 1989, 674 de persoane au reușit să treacă ilegal frontiera, iar alte 150 au fost prinse. În aceeași perioadă, regimul comunist a redus drastic numărul vizelor turistice acordate, ceea ce a dus la scăderea numărului celor care plecau în excursii și nu se mai întorceau în țară, la 368 de persoane. „Cei care nu mai aveau răbdare sau nu aveau nicio șansă la pașaport au înfruntat direct fâșia sau Dunărea. 2.243 de persoane au trecut ilegal granița, ajungând cu succes în Germania. Peste 75% au fost bărbați, iar jumătate tineri între 19 și 30 de ani. Muncitorii calificați au format grosul fugarilor (peste 1.500). 484 de persoane au fost prinse în tentativa de trecere frauduloasă și arestate de grăniceri. Anul 1989 (ianuarie – septembrie): Regimul a înăsprit drastic acordarea vizelor turistice, fapt ce a dus la scăderea numărului rămânerilor din excursii la doar 368. În schimb, fuga prin fâșie a rămas la cote alarmante (674 reușite și 150 prinși în doar 8 luni)”, scrie în postarea CNAS. Peste 11.000 de muncitori calificați au primit aprobarea să emigreze legal în Germania Etnicii germani, în special sașii și șvabii, au reprezentat cea mai mare parte a celor care doreau să emigreze în Germania. Aceștia au avut 28.466 de aprobări pentru plecare și 2.917 persoane au rămas în străinătate după excursii. Totodată, 1.351 de etnici germani au trecut ilegal frontiera. În rândul celor care au primit aprobarea de a emigra s-au aflat și 11.455 de muncitori calificați. De asemenea, 459 de profesori și 238 de cadre medicale superioare au primit dreptul de a părăsi definitiv România. „Etnicii germani (sași și șvabi) reprezintă nucleul dur al mișcării migratorii. Aceștia domină cererile oficiale (76.138 în așteptare), aprobările (28.466) și rămânerile din excursii (2.917). De asemenea, au constituit majoritatea celor care au fugit ilegal prin fâșie (1.351 persoane). 11.455 de muncitori calificaţi au primit aprobarea pentru emigrarea legală în Germania federală. Un număr impresionant de 459 de profesori au primit dreptul de a emigra definitiv. (…) De asemenea, 238 de cadre medicale superioare au părăsit oficial R.S.R. în acest interval scurt”, se arată în postarea CNAS. Cele mai multe dosare blocate au fost la Sibiu La nivel județean, Sibiul avea cele mai multe dosare blocate, 28.658, dar și cel mai mare număr de aprobări oficiale, 9.968. Timișul se afla pe primul loc în ceea ce privește trecerile ilegale reușite ale frontierei, cu 1.138 de cazuri, și rămânerile în străinătate după excursii, cu 1.059 de persoane. Bucureștiul ocupa locul al doilea la numărul celor care nu s-au mai întors din excursii, cu 950 de cazuri, potrivit documentelor CNSAS. „Epicentrul birocratic al emigraţiei a fost Sibiul, care deținea recordul național la dosare blocate (28.658) și aprobări oficiale (9.968). Judeţul Timiș, în schimb, a fost zona curajului: a ocupat primul loc la fugi reușite pe fâșie (1.138) și la rămâneri din excursii (1.059), concentrând grosul evaziunilor pe la granița de vest. Bucureștiul s-a situat pe locul 2 la refuzul de întoarcere din excursii (950), generând o migrație pur urbană și intelectuală”, se arată în postarea CNAS. Femeile aveau cele
Restricții de circulație în 7 județe din cauza caniculei
CNAIR introduce restricții temporare pentru camioanele de peste 7,5 tone. Măsura se aplică miercuri, 5 august 2026, între orele 12:00 și 20:00, pe drumurile din 7 județe aflate sub cod roșu de caniculă. CNAIR anunță restricții de tonaj pentru vehiculele de peste 7,5 tone. Măsura vizează drumurile naționale, drumurile expres și autostrăzile din 7 județe aflate sub cod roșu de caniculă. Județele vizate sunt: Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad, Timiș și Caraș-Severin. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere precizează că restricțiile sunt impuse pentru protejarea carosabilului. Măsura urmărește prevenirea degradării drumurilor provocate de traficul greu în condiții de caniculă. Loading … Cod roșu de caniculă „Canicula extinde restricțiile de circulație (> 7,5 t) pe teritoriul a încă 3 județe! Miercuri, 05.08.2026, în intervalul orar 12:00 – 20:00, autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 t au circulația restricționată pe sectoarele de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din județele: Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad, Timiș și Caraș-Severin. Aceste restricții sunt instituite ca urmare a avertizărilor de caniculă emise de către Administrația Națională de Meteorologie, Cod Roșu – val de căldură persistent, caniculă, disconfort termic accentuat și deosebit de accentuat respectiv temperaturi extreme”, anunță CNAIR. De ce este adoptată o astfel de măsură? CNAIR explică motivul pentru care o astfel de măsură este adoptat. „Măsura este adoptată pentru protejarea și conservarea sectoarelor de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă, respectiv pentru prevenirea deformațiilor majore ireversibile (ce implică și pierderea stabilității straturilor rutiere) care pot apărea pe rețeaua rutieră, ca efect al desfășurării traficului greu în condițiile climatice de caniculă”, arată CNAIR. Care sunt excepțiile? „Amintim conducătorilor auto că măsurile adoptate sunt dispuse în baza prevederilor articolului 44 alin. 2 și 3 al Ordonanței de Guvern nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora administratorul drumului poate interzice temporar circulația vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone pe rețeaua rutieră din județele afectate de codurile de caniculă, cu excepția: transporturilor de persoane; transporturilor de animale vii şi de produse perisabile de origine animală şi vegetală; vehiculelor care participă la intervenții în caz de forță majoră; transporturilor funerare; transporturilor poștale; transporturilor de echipamente de prim ajutor; transporturilor pentru distribuire de carburanți; transporturilor de mărfuri sub temperatura controlată; transporturilor pentru tractări vehicule avariate; transporturilor pentru distribuirea de apă și hrană în zonele calamitate; transporturilor cu vehicule specializate destinate prin construcție salubrizării; transporturilor apă îmbuteliată și băuturi răcoritoare; transporturilor produse provenite din exploatări agricole; transporturilor militare implicate în exerciții multinaționale; transporturilor rutiere în cadrul Sistemului Garanție Returnare (SGR); transporturilor de produse alimentare diverse (produse de panificație, produse de patiserie și de cofetărie proaspete, pișcoturi și biscuiți, produse de patiserie și de cofetărie conservate, zahăr și produse conexe, cacao, ciocolată și produse zaharoase, paste făinoase, cafea, ceai și produse conexe, condimente și mirodenii, produse nutriționale speciale, diverse produse alimentare și produse uscate, sucuri și băuturi alcoolice și nealcoolice, inclusiv apa minerală). De asemenea, în perioada restricțiilor vor fi exceptate utilajele proprii ale CNAIR SA, utilajele firmelor care desfășoară activități necesare derulării contractelor pentru construcția, modernizarea și întreținerea infrastructurii rutiere naționale (drumuri naționale, drumuri expres, autostrăzi). Vom reveni cu noi comunicate, în funcție de avertizările meteorologice emise de A.N.M.”, mai transmite CNAIR. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ; Facebook
Ministerul Mediului anunță controale la Garda de Mediu din cinci județe. Diana Buzoianu: Mă interesează să știu că problemele grave de mediu sunt adresate
„Am cerut astăzi Corpului de Control să facă un control de urgență pe cum au fost sau nu prioritizate problemele grave de mediu din 5 județe din țară de către inspectorii gărzii de mediu. Corpul de control va trebui să analizeze dacă acțiunile de control ale acestor comisariate reflectă o preocupare reală de a rezolva/adresa problemele sistemice de mediu din județele respective sau o muncă de a da cifre record de amenzi pentru probleme superficiale, doar pentru a bifa protecția mediului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de ministra interimară a Mediului. Diana Buzoianu a explicat că decizia de a verifica cele cinci comisariate vine pe fondul nemulțumirilor recurente exprimate de cetățeni. Oamenii au reclamat că inspectorii locali ignoră problemele sistemice. Buzoianu a ținut să facă o distincție clară între inspectorii de bună-credință și cei care compromit instituția. „Garda de Mediu are sute de inspectori profesioniști. Oameni care duc greul în această instituție. În același timp, nu putem ascunde că sunt și comisari șefi care confundă demnitatea rolului, cu puterea de a tăia și spânzura la comanda baronilor politici”, se arată în mesaj. Ministra a precizat că în multe dintre cazurile semnalate, autoritățile locale au răspuns criticilor prezentând statistici privind numărul controalelor și al amenzilor aplicate, fără ca problemele de fond să fie rezolvate. „Pe hârtie, un loc poate fi verificat de zeci de ori și sancționat pentru încălcările cele mai mici de 5-6 ori (fără a se ,,vedea” problemele cele mai grave)”, notează ministra. „Munca sutelor de inspectori care își fac treaba cinstit nu trebuie minimizată, dar nici efectul absolut toxic al inspectorilor care nu își fac treaba nu trebuie nici el minimizat”, conchide Buzoianu.
Trafic feroviar temporar suspendat în Timiș. O locomotivă a unui tren de călători a deraiat pe traseul Holdea – Margina. Nu sunt victime
Locomotiva unui tren de călători pe ruta Holdea – Margina a deraiat marți, informează CFR. Incidentul a avut loc la ora 20:55, pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timişoara. Deraierea a provocat suspendarea temporară a traficului. Nu există răniți, conform comunicatului companiei feroviare. ”Trenul IR 1833, operat de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” S.A., care circula pe linie simplă neelectrificată, a înregistrat deraierea primului boghiu al locomotivei GM 920, pe sensul de mers. În tren se aflau 23 de călători”, a transmis, marţi seară, CFR. Nici un rănit, comunică CFR ”Din punct de vedere tehnic, deraierea unui boghiu reprezintă ieşirea de pe şină a unui ansamblu de roţi al locomotivei, fără afectarea vagoanelor. În astfel de situaţii, sunt aplicate proceduri standard de siguranţă, care includ oprirea imediată a circulaţiei, verificarea infrastructurii şi intervenţia echipelor specializate pentru repunerea pe şină a materialului rulant”, au transmis oficislii CFR. Circulaţia feroviară pe distanţa Holdea – Margina este temporar suspendată pentru desfăşurarea intervenţiilor operative şi a verificărilor tehnice, comunică compania. ”CFR S.A., împreună cu operatorul feroviar, acţionează pentru remedierea situaţiei şi reluarea circulaţiei în condiţii de siguranţă. Totodată, se verifică posibilitatea efectuării transbordului călătorilor”, mai arată compania. CFR S.A. a transmis că sunt luate toate măsurile pentru buna gestionare a situației și că siguranţa circulaţiei feroviare este o prioritate. Acțiunea este în desfășurare.
În ce județe și orașe din România poți să trăiești mai bine decât un german de condiție medie, în 2025
Mulți români se plâng de salariile mici, corupția politică și de situația precară a infrastructurii și a serviciilor sociale din România. Din aceste motive, unii tineri emigrează peste hotare, fără dorința de a se mai întoarce vreodată. Însă, se poate trăi bine și în România. Chiar peste media Uniunii Europene. În ce județe pot românii să trăiască mai bine decât un german sau un francez de condiție medie? Orașele în care se poate trăi mai bine ca-n Germania Potrivit Eurostat , românii din municipiile București și Cluj-Napoca trăiesc mai bine decât media UE. Românii din Timiș, Prahova, Gorj, Brașov, și Constanța au un nivel mediu de trai aproape de media UE, potrivit datelor Eurostat. În privința produsului intern brut (PIB) pe locuitor în standarde de putere de cumpărare (PPS) de 87.400, bucureștenii o duc mult mai bine nu numai față de media europeană (PPS de 38.100). Nivelul de trai al bucureștenilor depășește lejer nivelul de trai al unor metropole precum Stockholm (PPS 58.300), Helsinki (PPS 50.000), Roma (PPS 46.900) sau Milano (PPS 69.200). Clujenii au un standard al puterii de cumpărare de 43.500, în timp ce românii din Timiș (PPS 38.000), Constanța (PPS 34.900), Prahova (PPS 32.300), Brașov (PPS 33.300) și chiar Gorj (PPS 36.400) Regiunile irlandeze Dublin (PPS 139.500) și Sud-Vest (PPS 137.300) au înregistrat cele mai ridicate niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor dintre regiunile din nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS 3) din UE, înaintea regiunilor Wolfsburg, Kreisfreie Stadt din Germania (PPS 136.500). În Paris din Franța, PPS este de 126.900. București Numbeo: Diferențele de prețuri și de nivel de trai între țări rămân semnificative în 2025 Statele care au economii mai slabe par mai accesibile pentru străini, dar localnicii se raportează la veniturile mici pe care le primesc. Clasamentul Numbeo este realizat pe baza prețurilor medii pentru alimente, transport, restaurante, chirii, utilități și alte cheltuieli curente. Având un indice de bază de 100 de puncte, orașul american New York a fost luat drept reper – țările sau orașele cu un scor sub 100 sunt considerate mai ieftine decât metropola de pe Coasta de Est, în timp ce statele cu peste 100 de puncte sunt mai scumpe. De exemplu, la un indice al costului vieții de 120 se spune că acel loc este cu 20% mai scump decât New Yorkul.Conform datelor de piață culese de Numbeo, România ocupă locul 78 la nivel global în Indexul Costului Vieții 2025. Țara noastră se situează în jumătatea inferioară a clasamentului mondial.Cea mai ieftină țară din Europa este Belarus, urmată de Ucraina, Kosovo și Republica Moldova. În această ierarhie, România se află pe locul 8, fiind ușor mai scumpă decât Rusia, dar mai ieftină decât statele din Europa Centrală. Sursa Foto: Profimedia/ STB Autorul recomandă: Pe ce loc este România în clasamentul mondial al nivelului de trai. Topul NUMBEO al celor mai scumpe țări din lume
Grindeanu, întrebat cât este de arogant: E o chestiune de care mi se spune din liceu
Sorin Grindeanu a spus, duminică seara, la Antena 3 CNN că din liceu îi spuneau colegii că de multe ori pare că arogant. El afirmă că nu este, de fapt, așa, „dar imaginea asta îți iese”. „În momentul în care stau de vorbă cu oamenii, probabil că își dau seama că nu e cazul de aroganță. Nu știu de unde rezidă treaba asta, dar vă repet, e o chestiune de care mi se spune din liceu”, spune Grindeanu. Acesta a fost întrebat ce profil are, totuși. Grindeanu enumeră funcțiile sale de conducere „Am o mare experiență administrativă în acest moment și am văzut lucrurile, asta vine cu bine și cu rău, am văzut lucrurile în politică, de jos, pe la Consiliul Local, la Timișoara, viceprimar, președinte de Consiliul Județean Timiș, ministru, deputat, prim-ministru, iarăși ministru, vicepremier și acum președinte de Cameră. Arhitectura statului român e una nici mai complicată, nici mai simplă decât a altor state de acest tip. În momentul în care vrei să faci lucruri, poți să le faci. Poți să le faci și fără a poza în războinicul luminii și când colo să te uiți după aceea la urmă, dacă ai reușit să faci ceva, să nu se vadă nimic, poți să le faci și pe tăcute, dar într-un final să fie rezultate. Eu m-aș calibra undeva la mijloc în această poveste. (…) Acum, știți, cu asta, cu lauda de sine nu miroase bine, dar îmi place să-mi aduc aminte de mandatul de la Transporturi. Să știți că în momentul în care faci kilometri de autostradă, cât toți miniștrii Transporturilor din ultimii 20 de ani la un loc, s-ar putea să fie cu rezultate și să se vadă aceste lucruri”, a mai spus Grindeanu.
FALS medic estetician, prins în Timiș. Femeia a făcut mai multe operații fără a avea drept de practică
O femeie din Timiș a fost reținută după ce s-a dat drept medic estetician și a făcut mai multe intervenții estetice fără să aibă drept de practică. Ea ar fi realizat proceduri precum lipoliză, mărirea buzelor cu acid hialuronic, corectarea cearcănelor sau reconturarea mandibulei în locații din Arad și Dumbrăvița. Profimedia Potrivit procurorilor, femeia nu era înscrisă în Colegiul Medicilor și a păcălit mai multe persoane care au plătit pentru aceste intervenții. Polițiștii au făcut percheziții la două clinici și la domiciliul femeii și al concubinului său, unde au găsit bani, telefoane, înscrisuri medicale și chiar substanțe suspecte ca fiind droguri. Profimedia Cei doi au fost reținuți, iar anchetatorii verifică acum cât de amplă a fost activitatea lor și câte persoane au fost afectate. Surse foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”
DNA „a priponit gruparea șpagă centralizată de la ISCTR Timiș condusă de Ilie Sîrbu. Cum decurgea afacerea
Ilie Lucian Sîrbu, inspectorul-şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) – Inspectoratul Teritorial nr. 5, coordonatorul judeţean Timiş şi doi inspectori sunt prezentaţi, miercuri, instanţei cu propunere de arestare preventivă. Ei sunt acuzaţi, între altele, de procurorii DNA de luare de mită în formă continuată. Ilie Lucian Sîrbu, șeful Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a fost prins în flagrant cu o mită de 6.500 de euro. DNA a făcut zeci de percheziții la domiciliul angajaților instituției acuzați de constituirea unui grup infracțional sofisticat. Sursele G4Media au informat că DNA instrumentează un dosar de „șpagă centralizată” și că angajații acestei structuri au încasat, numai în ultimele 7 luni, zeci de mii de euro. Potrivit unui comunicat de presă, de miercuri seară, al DNA, zece persoane au fost reţinute 24 de ore, pentru luare de mită în dosarul şpăgilor de la ISCTR Timişoara. Ilie Lucian Sîrbu – inspector-şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale) şi participaţie improprie la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit; Dan Nicolae Gherman, coordonator judeţean Timiş în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (10 acte materiale), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite şi fals intelectual; Daniel Vasile Rogobete – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (24 acte materiale) şi fals intelectual; Gheorghe Marian Mereu – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (43 acte materiale); Emilian Ioan Rodean – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (13 acte materiale); Octavian Gherman – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (14 acte materiale); Gabriel Constantin David – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (9 acte materiale); Alin Sebastian Fogaş – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale); Alin Petrişor Lupa – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (12 acte materiale); Daniel Maximilian Dan – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (7 acte materiale); Potrivit DNA, primii patru inculpaţi din cei zece sunt prezentaţi, miersuri seară, cu propunere de arestare preventivă Tribunalului Timiş. De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii: Vlad- Romeu Toma, inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale); Constantin Mihăescu – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale); Cătălin Aris Stoian – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale); Ionuş Marius Popa – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită; ”În schimbul unor sume de bani primite lunar cu titlul de mită, chiar sub forma unui «abonament», inspectorii I.S.C.T.R. Timişoara nu ar fi sancţionat autovehiculele societăţilor respective care efectuau transporturi rutiere şi totodată, i-ar fi anunţat pe aceştia despre eventualele controale efectuate. Valoarea acestor abonamente ar fi fost stabilită în funcţie de numărul de autovehicule folosite la transport şi de amploarea activităţii de exploatare a agregatelor minerale”, precizează DNA. Întreaga grupare a fost monitorizată în perioada decembrie 2024 – aprilie 2025. ”Inculpatul Sîrbu Ilie-Lucian (…) ar fi primit mai multe sume de bani (câte 2.500 de euro) şi diverse bunuri de la mai mulţi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale şi de la subordonaţi, pentru asigurarea protecţiei acestor societăţi comerciale în faţa controalelor efectuate de către inspectorii din cadrul I.S.C.T.R. Timişoara. Protecţia oferită de inculpatul Sîrbu Ilie-Lucian ar fi fost pentru ca inspectorii I.S.C.T.R. din subordinea sa să nu sancţioneze societăţile respective cu ocazia depistării în trafic a autovehiculelor societăţilor care transportă mărfuri peste tonaj, depăşind limitele legale admise la transport pe drumurile publice în ceea ce priveşte greutatea”, mai arată DNA. Potrivit procurorilor, de asemenea, în data de 06 februarie 2025, Sîrbu Ilie-Lucian nu ar fi trimis, la solicitarea poliţiştilor rutieri din cadrul I.P.J. Timiş, un echipaj din cadrul I.S.C.T.R. pentru a cântări un ansamblu rutier oprit în trafic, care depăşea masa totală maximă admisă în circulaţie, determinându-i fără vinovăţie pe aceştia, să nu aplice o sancţiune contravenţională societăţii comerciale care deţinea autovehiculul şi să nu ia măsura complementară privind indisponibilizarea autovehiculului respectiv. De asemenea, conform DNA, Ilie Lucian Sîrbu ar fi primit printr-un intermediar suma totală de 5.000 de euro, pentru protecţia unei societăţi comerciale cu activitate în domeniul transportului rutier de mărfuri, pe lunile respective. Ulterior, la data de 10 iunie 2025, el ar fi primit în aceeaşi modalitate suma de 1.500 de euro, ocazie cu care procurorii anticorupţie au efectuat flagrantul. ”În perioada decembrie 2024 – aprilie 2025, inculpatul Gherman Dan-Nicolae (…) ar fi primit mai multe sume de bani şi diverse bunuri de la mai mulţi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, pentru a asigura protecţie acestor