Care sunt meseriile la mare căutare, în prezent. Tinerii nu mai vor locuri de muncă amenințate de AI
Trăim vremuri în care angajații pot fi înlocuiți de inteligența artificială. Dar, se pare că acum tinerii se îndreaptă către meserii pe care AI nu le-o poate lua, precum cele de instalatori și electricieni. Astfel, meseriile calificate sunt la mare căutare în prezent. Este și cazul studentei de origine ucraineană, Maryna Yaroshenko, care și-a dorit o carieră sigură și rezistentă pe termen lung. Acum, ea se formează ca să devină instalator. „Este o meserie pe care AI-ul nu o va putea prelua”, spune Yaroshenko, potrivit Reuters. Tânăra de 18 ani vede AI ca pe un instrument util, însă nu ca pe ceva care ar putea înlocui munca practică a unui instalator. „Vom lucra cu AI, dar doar un om poate face acele lucruri unice pe care AI nu le poate realiza. Nicio inteligenţă artificială nu poate face inginerie reală, spre exemplu”, explică ea. De asemenea, unii tineri aleg să nu meargă la universitate, ca să evite datorii de mii de lire sterline. Un sondaj realizat în august pe 2.600 de adulţi de Trades Union Congress, cel mai mare sindicat din ţară, indică faptul că jumătate dintre britanici sunt preocupaţi de impactul AI asupra locurilor lor de muncă, cei cu vârste între 25 şi 35 de ani fiind cei mai îngrijoraţi. „Există multă anxietate printre tineri că locurile lor de muncă vor fi automatizate”, spune Bouke Klein Teeselink, lector şi cercetător în AI la King’s College din Londra. Studiul său publicat în luna octombrie indică că reducerile de personal generate de AI afectează disproporţionat poziţiile de început, făcând mai greoi accesul tinerilor pe scara profesională. Autorul recomandă: TOP 15 – Meseriile viitorului. Ce job-uri vor apărea în 2035 și ce salarii vor primi românii pentru ele
Daniel Băluță: Un tânăr din București trebuie să poată duce o viață decentă și corectă aici, fără să PLECE în altă parte
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Daniel Băluță, politician și primar al Sectorului 4 din București, a vorbit despre planurile pe care le are pentru a ajuta tinerii, dar și pentru a readuce diaspora în țară. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Daniel Băluță: „Un angajament pe care l-am luat în fața oamenilor este acela de a transparentiza această listă. Nu numai pentru această zonă de apartamente, ci pentru spații comerciale, pentru terenuri și pentru fel de fel de imobile. Pentru că ele reprezintă în mod clar o resursă extrem de importantă pentru tineri. ” Invitat la Marius Tucă Show, Daniel Băluță a vorbit despre planurile pe care le are pentru a susține tineretul, dar și pentru a aduce diaspora în țară. Acesta a început prin a spune că are idei de oportunități pentru tineri. Subvenționarea dobânzilor, închirierea de apartamente mai ieftine sau construirea la prețuri preferențiale sunt idei de susținere a tinerilor ale primarului. „O altă oportunitate pentru tineri este aceea ca Primăria să subvenționeze o parte din dobânda, cum se întâmplă în alte capitale europene, o parte din dobânda pe care tinerii o plătesc la bancă. Iar în ceea ce privește cealaltă versiune de locuit, și anume chiria, Primăria trebuie să vină în ajutorul tinerilor și a familiilor tinere, subvenționând o parte din costul acesteia. Bineînțeles, există și varianta asta, dar pe aia o aplici după ce folosești un fond de locuințe, nu important, ci e foarte important, pe care deja îl ai. Un angajament pe care l-am luat în fața oamenilor este acela de a transparentiza această listă, nu numai pentru această zonă de apartamente, pentru spații comerciale, pentru terenuri și pentru fel de fel de imobile. Pentru că ele reprezintă în mod clar o resursă extrem de importantă pentru tineri. Mai mult decât atât, prin parteneriatele pe care primăria le poate face cu dezvoltatorii, aceștia pot pune la dispoziție pentru primărie, fie spre închiriere, fie spre achiziție, la un preț preferențial, un anumit număr de apartamente pe care să le putem folosi pentru tineri. Sunt, după cum vedeți, foarte multe soluții. Nimeni, din păcate, nu a acordat atenție în ultimii 35 de ani acestei probleme reale, pentru că unul dintre scopurile pe care le am este ca un tânăr din București să poată să ducă o viață decentă, corectă aici și să nu plece în altă parte. Mai mult, aceste măsuri de încurajare și de obținere a locurilor de muncă bine plătite pentru tineri, coroborate cu stimularea mediului antreprenorial ar putea să stimuleze o mulțime de români din diaspora să se întoarcă din nou acasă. Asta înseamnă inclusiv din punct de vedere economic noi investiții.”, a explicat politicianul.
Reformă amplă în Germania privind serviciul militar: examinare obligatorie pentru tineri / Ce stimulente financiare oferă statul voluntarilor
Noul acord, finalizat miercuri seară de parlamentari de rang înalt din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Partidul Social-Democrat (SPD), reprezintă a doua încercare a coaliției de a soluționa una dintre cele mai controversate reforme din domeniul apărării, scrie Politico. Proiectul anterior s-a prăbușit după ce ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a intervenit pentru a bloca un model care se baza pe declanșarea automată a unui sistem de loterie pentru acoperirea deficitului de personal. Acest lucru a stârnit o dezbatere mai amplă despre cât de departe ar trebui să meargă Germania în a obliga tinerii să efectueze stagiul militar. Compromisul prezentat joi dimineață propune o abordare diferită. Înregistrare obligatorie și examinare medicală pentru tinerii de 18 ani Potrivit planului, toți tinerii de 18 ani vor fi înregistrați oficial, iar băieții născuți începând cu anul 2008 vor trebui să treacă printr-o examinare medicală obligatorie. Tinerii vor completa și un chestionar privind aptitudinile și disponibilitatea de efectua serviciul militar. Măsura oferă guvernului o imagine timpurie asupra potențialului de recrutare. Serviciu militar obligatoriu doar prin votul Parlamentului Dacă numărul voluntarilor pentru serviciul militar va fi prea mic, coaliția propune introducerea unei „obligații de serviciu în funcție de necesități”. Această măsură ar putea fi activată printr-un vot al Bundestagului, de exemplu în cazul unei situații de securitate care ar impune suplimentarea urgentă a efectivelor. În acest scenariu, Bundeswehr ar recruta doar numărul necesar, iar recurgerea la un sistem de loterie va fi ultima soluție. Ministerul Apărării va trebui să prezinte o dată la șase luni un raport privind progresul în atragerea tinerilor în armată. Pentru a consolida ruta voluntară, acordul include noi stimulente: un salariu de 2.600 de euro pe lună, un sprijin financiar pentru obținerea permisului auto sau de camion după un an de serviciu și statut special dedicat celor care aleg să rămână mai mult în serviciu. Acordul stabilește un obiectiv de creștere a efectivelor la 255.000 – 270.000 de soldați activi, plus aproximativ 200.000 de rezerviști, în concordanță cu angajamentele Germaniei în cadrul NATO. În prezent, Germania are aproximativ 182.000 de militari activi. Proiectul de lege este așteptat să fie înaintat Parlamentului pentru vot până la sfârșitul anului.
România, țara membră UE cu cei mai mulți tineri care stau degeaba. Preferând să fie întreținuți de părinți, nu muncesc și nici nu studiază
Unul din cinci tineri din România nu fac NIMIC: nici nu muncesc, nici nu studiază. Cifrele sunt alarmante. 20% dintre românii cu vârsta sub 30 de ani preferă să stea acasă, întreținuți de părinți, în loc să exploreze site-urile de anunțuri cu oferte de muncă sau să urmeze măcar o facultate de profil teoretic pentru a aspira la munca de birou. De asemenea, România este prima țară din Uniunea Europeană care are de suferit de pe urma fenomenului „Generația Boomerang”. Însă, mulți tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani nu urmează nicio formă de învăţământ sau vreun curs de pregătire profesională (NEET), relevă datele Eurostat. Procentul se ridică la 19,4%, aproape dublu faţă de media UE, care este de 11%. România se află încă departe de obiectivul UE pentru scăderea procentului tinerilor șomeri sub 9% până în 2030, iar unele ţări au atins deja obiectiv, precum Olanda (4,9%), Suedia (6,3%) şi Malta (7,2%). Ce este „Generația Boomerang”? „Generația Boomerang” este un termen utilizat pentru tinerii mileniali și zoomeri care au absolvit liceul și facultatea la începutul secolului 21 și care ajung să locuiască în continuare cu părinții. Majoritatea rămân șomeri fiindcă își aleg un anume profil teoretic (drept, medicină, litere), dar nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniu, fie pentru că nu sunt suficiente locuri de muncă, fie pentru că nu corespund cerințelor. După ce au studiat la un liceu timp de 4 ani, fie timp de 3-5 ani la universitate, se întorc ca un „boomerang” acasă, să locuiască cu părinți. Alții își găsesc de muncă, însă cu venituri mult prea modeste pentru a-și permite să trăiască independent. Ei își motivează decizia din cauza chiriilor crescute, fie din cauza scumpirii locuințelor. Mulți alții sunt singuri pentru că nu reușesc să-și caute parteneri de viață. Sondajul Eurostat din 2024 arată că tinerii europeni pleacă de acasă, în medie, de la 26 de ani. În România, majoritatea pleacă din casa părintească abia de la 28 ani, în timp ce în Finlanda, tinerii își iau viața în propriile mâini încă de la 21 ani. Cel mai greu de urnit sunt spaniolii și grecii. Educația precară și școala românească de stat ar fi principalele cauze Mulți tineri șomeri nu știu să facă aproape nimic și nu corespund cerințelor actuale de pe piața muncii, neavând parte de o educație adecvată în școlile de stat românești. Școala românească nu prea i-a pregătit pe tineri pentru a lucra într-un mediu de lucru competitiv, nici pentru domeniile tehnice. Și în ciuda neajunsurilor, sunt totuși tineri care se străduiesc, sperând la o viață mai bună, prin a munci în afară sau lucrând la negru, fie lucrează ca nomazi digitali. „O parte dintre aceşti tineri se duc afară sau muncesc la negru. Adică cu plăţi informale sau sunt nomazi digitali”, explică expertul Radu Cristian Proca, de la Airo Recrutare. Pretențiile angajatorilor cresc de la an la an pe măsură ce ia amploare automatizarea digitală. În foarte multe anunțuri de angajare este solicitată EXPERIENȚA sau o vechime în muncă de circa 2-3 ani. Iar experiența nu se acumulează stând acasă, pe banii părinților. Când vine vorba de locuri de muncă în producție, construcții, livrare comenzi și în salubritate, pentru că tinerii români tind să aibă pretenții la salarii mari, mai multe zile libere și bonusuri, angajatorii preferă forța de muncă ieftină din Asia. „Poate şi lipsa de pregătire, starea deplorabilă a sistemului de educaţie. Mulţi tineri nu vor să îşi termine studiile, considerând că şcoala nu este importantă”, a mai spus acesta, pentru Fanatik. De asemenea, mulți tineri ajung șomeri după ce termină o facultate fiindcă iau decizii proaste în alegerea profilului, fie o fac pentru că se lasă îndrumați de părinți. „Cauzele sunt corelate, vă daţi seama. Dacă lipsa de educaţie este accentuată, aceşti tineri iau decizii proaste şi nu se gândesc cum o să arate viaţa lor la pensie. Sau alţii pleacă afară să-şi facă studiile afară şi rămân acolo”, a conchis Radu Cristian Proca. Alte cauze: comunismul și pandemia În România, fenomenul „generației boomerang” ar fi fost cauzat și de comunism. În perioada comunistă, dar și la puțin timp după revoluție, mulți români din generația decrețeilor au obținut apartamente la costuri reduse cu ajutorul statului. Ulterior, locuințele s-au scumpit enorm. Tinerii profită de avantajul de a locui cu părinții (mulți o fac chiar gratuit, alții cotizează la plata utilităților) în locuințele achiziționate din perioada comunistă, fără a se mai îndatora la bănci pentru a-și cumpăra apartamente proprii. O altă cauză pentru gradul de neangajare în rândul tinerilor este legat şi de pandemia de COVID-19. În 2019 s-a constatat o micşorare a procentelor. Însă, după debutul pandemiei, la începutul lui 2020, a început să crească ponderea tinerilor adulți neangajați sau care nu urmau niciun program educațional sau de formare profesională. Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Generația Z, care reprezintă 30% din forța de muncă a lumii până în 2030, pune fericirea mai presus de carieră și bani. Expert resurse umane: “De cele mai multe ori îi criticăm pentru că nu îi înțelegem”
Gavin Newsom cere Partidului Democrat să investească mai multă atenție asupra tinerilor
Marți, guvernatorul Californiei a anunțat o nouă inițiativă publică de voluntariat destinat tinerilor bărbați, menit să contracareze „epidemia de singurătate”. Acesta a făcut apel ca peste 10.000 de tineri să se implic în organizații non-profit pentru a combate cauzele care duc la o rata de suicid peste medie în rândul bărbaților și tinerilor. „Avem o epidemie de singurătate și multe dintre acestea se manifestă și metastazează online în moduri foarte profunde și consecvente, iar săptămâna trecută a subliniat acest lucru”, a declarat Newsom. El a făcut referire și la uciderea lui Charlie Kirk pe un campus universitar din Utah, considerând că tragedia a evidențiat și mai clar problema izolării sociale. Acesta a subliniat demersurilor de succes ale activistului decedat în mobilizarea tinerilor, subliniind că propriul partid a avut o atitudine „absentă” privind acest grup demografic. Guvernatorul a amintit de faptul că Charlie Kirk a fost primul invitat la podcastul său, „This is Gavin Newsom”, „Pentru că i-am recunoscut influenţa, nu doar la ultimele alegeri, ci şi în câţi tineri au răspuns chemării în ceea ce priveşte organizarea în campusuri şi susţinerea dialogului, precum şi a principiilor organizaţionale pe care Charlie Kirk le susţinea”.
Tot mai puține NUNȚI în România. De ce nu se mai căsătoresc tinerii
Numărul căsătoriilor din România este în continuă scădere, iar acest fenomen este pus atât pe seama costurilor uriașe ale nunților, cât și a schimbărilor sociale care afectează relațiile de cuplu. Date recente arată că anual se înregistrează cu cel puțin 10.000 de căsătorii mai puțin față de anii trecuți. Cât costă o nuntă în 2025 În 2025, o nuntă cu 100 de invitați poate ajunge la un buget de 20.000 – 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Numai meniul de la saloanele de evenimente costă între 100 și 200 de euro de persoană, iar la aceste sume se adaugă cheltuielile pentru muzică, foto-video, ținute, aranjamente florale și taxele pentru cununiile religioasă și civilă. Vorbim de încă vreo 10.000 de euro. Costurile cresc exponențial atunci când sunt invitați să performeze artiști consacrați sau când presiunea celor din jur împinge mirii să organizeze evenimente peste posibilitățile lor. În plus, nici invitații nu se mai grăbesc să participe la nunți. Pentru mulți români, „darul” și celelalte cheltuieli – cu ținutele, coaforul și machiajul – reprezintă o povară financiară greu de susținut. Psihologul Radu Leca explică faptul că tinerii evită căsătoria și din motive ce țin de încredere sau presiunea socială: „Sunt trei elemente: din neîncredere, din ruşine şi din mândrie. Din neîncrederea în partener, din ruşinea în raport cu familia şi evident din partea de vinovăţie pe care subiectul o simte după ce se căsătoreşte”. La rândul său, sociologul Antonio Amuza este de părere că asistăm la o transformare a modelului tradițional: „Se schimbă aşa numita familie tradiţională în sensul în care oamenii se căsătoresc mai mult cu locul de muncă, cu job-ul decât cu un partener sau o parteneră”. „Am fost îndoctrinați de mici” Eliana și Dan formează un cuplu de 10 ani și spun că nu au simțit până acum nevoia de a oficializa relația pe care o au: „Cumva, am fost îndoctrinaţi de mici că trebuie să te căsătoreşti. Noi, oamenii mai tineri, cumva ne îndepărtam de asta. Mă gândesc că, pe viitor, daca vom dori să facem un copil, da”. Specialiștii atrag atenția că tendința tinerilor români de a nu se mai căsători nu este ceva întâmplător, ci reflectă o schimbare structurală a societății. În prezent, se pare că independența și stabilitatea financiară cântăresc mai mult decât tradițiile de odinioară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TREBUIE să facă toți tinerii căsătoriți, la exact 8 zile după nuntă. Explicațiile părintelui Teodor Zugravu din Iași Noua lege a căsătoriilor civile. Primarii vor putea delega competențele
Piața muncii cunoaște un fenomen bizar, care a luat amploare: tineri care plătesc ca să pară angajați. Care este motivul
Rata șomajului în rândul tinerilor chinezi a depășit pragul de 14%, în mai multe orașe din această țară, în contextul în care economia se confruntă cu probleme serioase. Însă, în această atmosferă, a apărut un fenomen bizar: firme care primesc bani pentru a le oferi șomerilor iluzia că au un loc de muncă. Potrivit BBC, aceste „companii de fațadă” le pun la dispoziție acestor „angajați” birouri complet utilate, calculatoare, internet și chiar săli de ședință, doar pentru ca ei să poată mima o zi obișnuită de lucru. Totul costă între 3,6 și 6 euro pe zi, în funcție de facilități, iar uneori în acest preț sunt incluse gustări, prânz sau chiar diverse băuturi. Shui Zhou, un tânăr de 30 de ani din orașul Dongguan, și-a pierdut afacerea cu produse alimentare, iar acum plătește 3,60 euro/zi pentru a lucra alături de alți cinci oameni aflați într-o situație similară. „Sunt foarte fericit, pare că lucrăm împreună”, spune el. Dar acest tip de afaceri se regăsește și în orașe mari precum Shenzhen, Shanghai, Nanjing sau Wuhan, iar pentru unii clienți, aceste birouri sunt locuri unde își caută un job real sau pun bazele unei viitoare afaceri. Pentru alții, sunt doar un decor necesar pentru a salva aparențele. În unele universități chineze, diploma nu este eliberată până când foștii studenți nu dovedesc că au lucrat cel puțin un an. Astfel, 40% dintre cei care închiriază birouri la firmele de tip „Prefă-te că lucrezi” sunt tineri absolvenți care vin să facă poze, pentru a convinge instituțiile de învățământ că sunt angajați. Dar o presiune în acest sens vine și din partea familiilor, unii tineri recunoscând că lucrează acolo doar pentru a scăpa de reproșurile părinților. În total, 60% dintre clienți sunt liber-profesioniști, iar majoritatea au între 25 și 30 de ani.
ChatGPT a depășit Google în România: cum a devenit AI-ul instrumentul preferat al tinerilor
În luna mai, ChatGPT a depășit Google.ro în numărul de accesări din România. Tinerii îl folosesc zilnic pentru sfaturi personale, planuri de viață și sarcini profesionale. Inteligența artificială cucerește rapid România, iar ChatGPT se află în centrul acestui val tehnologic. Potrivit datelor privind traficul web, în luna mai 2025, platforma a depășit Google.ro la numărul de accesări, cu peste 24 de milioane de vizite, comparativ cu cele 20 de milioane înregistrate de versiunea locală a motorului de căutare, informează Știrile Pro Tv. ChatGPT, noul „asistent personal” al tinerilor români Diferența reflectă o schimbare de comportament digital, în special în rândul tinerilor, care preferă acum interacțiunea conversațională în locul căutării clasice. Motivul? ChatGPT oferă răspunsuri personalizate, directe și bine structurate. Tinerii îl folosesc pentru sfaturi despre viața de zi cu zi, de la cum se spală corect un tricou pătat de cafea, la planuri alimentare și sugestii de stil de viață. „Dă sfaturi foarte bune, chiar îl recomand în loc de psiholog. M-a ajutat cu foarte multe probleme în viață”, mărturisește una dintre utilizatoare, potrivit sursei citate anterior. Utilizatorii apelează la AI nu doar pentru probleme personale, ci și pentru sarcini precum redactarea CV-urilor, planificarea călătoriilor sau rezumarea documentelor. Conform specialiștilor, principalul avantaj este sentimentul de interacțiune autentică cu un asistent digital care oferă explicații coerente, bazate pe un volum imens de date. Utilizare extinsă în mediul profesional Inteligența artificială nu este folosită doar în scop personal, ci și în sfera profesională. În domenii precum IT, Resurse Umane sau Marketing, ChatGPT este integrat în activități de zi cu zi. Într-o agenție din Brașov, angajații utilizează ChatGPT pentru a genera rapid texte publicitare și articole, dar și pentru a construi strategii de comunicare mai eficiente. „Ne ajută să producem conținut mai rapid și mai bine structurat”, afirmă Ovidiu Bălcăcian, fondatorul agenției, potrivit Știrile Pro Tv. Pe fondul acestui succes, aplicația ChatGPT a urcat pe primele locuri în topurile de descărcări pe Android și iOS în România. Totuși, experții avertizează că utilizarea AI-ului trebuie însoțită de un minim spirit critic: informațiile oferite de chatbot trebuie verificate din surse suplimentare, mai ales în cazul subiectelor sensibile sau profesionale. De menționat este și clarificarea adusă de Mihai Vînătoru, expert în marketing digital, care a explicat că deși Google.ro a fost depășit temporar, traficul total al Google (pe domeniul global .com) rămâne superior. Chiar și așa, migrarea utilizatorilor spre AI conversațional indică o tendință tot mai pronunțată: oamenii caută soluții rapide, directe și interactive. Un nou mod de a căuta informații În esență, ChatGPT nu înlocuiește doar motoarele de căutare, ci propune un nou mod de a accesa cunoștințele: prin dialog. Această formă de interacțiune pare să răspundă mai bine nevoilor generației actuale, obișnuită cu asistență instant, feedback contextualizat și soluții personalizate. Ascensiunea ChatGPT în România poate fi văzută ca un semn clar al tranziției către o eră digitală în care AI-ul devine parte integrantă a vieții cotidiene, de la conversațiile informale, până la deciziile profesionale.
Tineri, îngrijorați de confidențialitate, dar ignoră riscurile din casele inteligente, conform unui studiu
Un studiu Samsung realizat în aprilie 2025 pe un eșantion de peste 8.000 de tineri europeni din generațiile Millennial și Gen Z relevă că 88% dintre aceștia sunt preocupați de confidențialitatea digitală. Cu toate acestea, atenția lor se concentrează aproape exclusiv asupra telefoanelor mobile, în timp ce dispozitivele inteligente din locuință, precum frigiderele, televizoarele sau mașinile de spălat conectate sunt ignorate din punctul de vedere al securității. Ce a scos la iveală studiul cu pricina despre modul în care tinerii se raportează la securitatea device-urilor din casele lor Potrivit cercetării, 49% dintre respondenți spun că se gândesc zilnic la confidențialitatea telefonului, însă doar 36% iau în considerare protejarea dispozitivelor electrocasnice inteligente, deși acestea sunt conectate la internet, colectează date și pot fi vulnerabile la atacuri cibernetice. Doar 13% dintre cei chestionați afirmă că se simt „foarte bine informați” în ceea ce privește protecția vieții private în mediul digital, iar 64% spun că nu dețin control deplin asupra datelor personale distribuite pe diverse dispozitive. În același timp, 31% acceptă fără să citească setările implicite ale aplicațiilor, iar 67% afirmă că au nevoie de mai multă educație în privința securității digitale. Pentru 75% dintre participanți, protejarea confidențialității este un proces stresant, iar 20% îl consideră prea complex. Cele mai afectate țări sunt Spania (88%), Grecia (87%), Franța și Italia (75%). Cele mai mari temeri sunt de ordin financiar Printre cele mai mari temeri se numără furtul financiar (67%), folosirea datelor personale fără consimțământ (63%) și identificarea utilizatorilor prin metadate (56%). În aceste condiții, 18% dintre tineri declară că au evitat în mod intenționat partajarea datelor între dispozitive în ultimul an. În acest context, Samsung susține o abordare centrată pe protejarea confidențialității, prin tehnologii precum Samsung Knox, prezentă pe telefoane, televizoare și electrocasnice inteligente. În perspectivă, compania dezvoltă Knox Matrix, o soluție care va oferi protecție în timp real pe întregul ecosistem de dispozitive, cu ajutorul blockchainului privat și criptografiei post-cuantice. O altă componentă importantă este Knox Vault, un sistem hardware separat care stochează date sensibile (PIN-uri, parole, biometrie) chiar și în cazul unei compromiteri a sistemului principal. Pentru 62% dintre tineri, o mai bună înțelegere a beneficiilor AI ar crește deschiderea față de acest tip de tehnologie. În același timp, 64% afirmă că ar avea mai multă încredere dacă li s-ar garanta protecția datelor personale.
Tinerii regretă internetul? Semnalul de alarmă care nu mai poate fi ignorat
Internetul, cândva promisiunea unei lumi conectate și informate, pare să fi devenit sursa unei crize tot mai profunde pentru generațiile tinere. Un sondaj recent realizat în Marea Britanie arată că aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 și 21 de ani și-ar fi dorit ca internetul să nu fi fost inventat niciodată. Este o afirmație șocantă, dar care scoate la suprafață o realitate pe care mulți o ignoră: mediul digital nu mai este doar o unealtă, ci un spațiu în care tinerii se pierd și suferă. Peste 1.300 de participanți au răspuns la acest sondaj realizat de British Standards Institution, iar cifrele nu sunt deloc încurajatoare. 68% dintre aceștia au declarat că se simt mai rău după ce petrec timp pe rețelele de socializare, în timp ce 50% ar susține o „stare de asediu digital” – o limitare strictă a timpului petrecut online. 47% spun chiar că preferau o viață fără internet. Nu este vorba doar de nostalgie pentru vremuri mai simple, ci de o problemă profundă de sănătate mintală și echilibru psihologic. Rețelele sociale, între fascinație și autodistrugere Tinerii de azi trăiesc într-un paradox: deși tehnologia este omniprezentă și pare indispensabilă, ea le produce suferință. Rețelele sociale sunt principalul vinovat în ochii multora dintre ei. Petrec mai bine de două ore pe zi în aceste spații digitale, iar rezultatul este, adesea, o stare de anxietate, depresie sau devalorizare personală. Tinerii spun că se simt mai triști și mai nesiguri după ce compară viețile lor reale cu imaginile perfect editate de pe Instagram sau TikTok. Fetele sunt în mod special afectate: 37% dintre participantele la sondaj au spus că s-au confruntat cu hărțuire online, în comparație cu 28% dintre băieți. Atacurile la adresa imaginii de sine, bullyingul digital sau presiunea de a arăta și a trăi într-un anumit fel contribuie la degradarea stării psihice. Problema este accentuată de lipsa unor limite clare. Deși adolescenții încep să ceară singuri reguli – cum ar fi verificări de vârstă, limite de timp sau filtre mai stricte –, aceste măsuri sunt rareori aplicate eficient. „Am construit o lume în care este normal ca un copil să petreacă ore întregi într-un spațiu digital gândit să creeze dependență”, a spus Daisy Greenwell, cofondatoare a inițiativei Smart Phone Free Childhood. Problemele încep devreme. Copiii sunt expuși la tehnologie de la vârste tot mai fragede, iar utilizarea excesivă a tabletelor în primii ani de viață a fost corelată cu dificultăți emoționale și sociale în adolescență. Iar când ajung la vârsta la care explorează mai mult internetul, riscurile se diversifică: de la grooming în jocuri video până la algoritmi care îi ghidează spre conținut extremist sau dăunător. Un caz revoltător este cel al unui băiat de 14 ani care a dezvoltat o relație nesănătoasă cu un chatbot AI de pe platforma Character.AI, înainte de a-și pune capăt vieții. Părinții lui au dat în judecată compania, acuzând-o că nu a implementat măsuri eficiente de protecție pentru minori. Aceste situații nu sunt izolate. Studiile longitudinale arată o corelație directă între utilizarea intensă a rețelelor sociale și simptomele depresive. Un studiu pe 12.000 de preadolescenți a arătat că, pe măsură ce aceștia au crescut și au petrecut mai mult timp online, starea lor emoțională s-a deteriorat. Soluții căutate, dar greu de implementat Tinerii cer schimbări. Vor limite, reguli, mai mult control. Dar simpla impunere a unei „stingeri digitale” nu este suficientă. „Este nevoie de o abordare complexă. Riscurile nu dispar doar pentru că reduci timpul petrecut online”, a explicat Rani Govender, manager de politici pentru protecția copiilor online la National Society for the Prevention of Cruelty to Children. O soluție reală ar presupune colaborare între părinți, școli, guverne și companii de tehnologie. Educația digitală trebuie să devină prioritate, iar platformele sociale trebuie să-și asume un rol activ în protejarea utilizatorilor tineri. Până atunci, este important să îți analizezi propriul raport cu tehnologia. Cât timp petreci online? Cum te simți după o oră de scrollat? Ce influențe are acest obicei asupra stării tale de spirit? Este poate momentul să iei o pauză, să te reconectezi cu realitatea offline și să încurajezi și pe cei din jur să facă același lucru.