S-a trezit după operație cu 5 centimetri mai înalt. Cazul rar care i-a surprins pe medici
Un tânăr de 18 ani din Slovacia s-a trezit după operația la coloană vertebrală cu cinci centimetri în plus. Cazul lui Martin, tratat la Spitalul Universitar din Žilina, a atras atenția medicilor, scrie news.refresher.sk. Martin suferea de boala Scheuermann, o afecțiune a discurilor intervertebrale care provoacă curbarea excesivă a coloanei și dureri cronice. Înainte de intervenție, tânărul măsura 204 centimetri. Operația a fost făcută la secția de ortopedie pediatrică și spondilochirurgie a spitalului din Žilina, de o echipă condusă de medicul-șef Juraj Popluhár. Alături de chirurgi, pacientul a fost îngrijit de asistente medicale, fizioterapeuți și alți specialiști. Rezultatul a surprins și medicii După corectarea deformării coloanei vertebrale, înălțimea lui Martin a ajuns la 209 centimetri. Creșterea cu cinci centimetri nu a fost scopul operației, ci un efect al îndreptării curburii patologice. Spitalul a anunțat succesul intervenției pe rețelele sociale și i-a urat pacientului o recuperare rapidă. Unitatea medicală tratează în mod regulat cazuri similare din diferite regiuni ale Slovaciei, fiecare necesitând o abordare individuală.
VIDEO | Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic
În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a acordat nota 7 sistemului de sănătate din România, a explicat de ce tinerii medici ar trebui să își construiască viitorul profesional în țară și a susținut că o mai mare încredere în profesioniștii din sănătate ar putea produce schimbări importante în sistem. Despre mituri Reporter: Numele complet Alexandru Rogobete: Alexandru Florin Rogobete. Reporter: Studiile și funcția actuală Alexandru Rogobete: Medic de profesie, din pasiune; deputat pentru a schimba lucruri. Reporter: Ce lucru din viața unui politician nu se vede niciodată la TV? Alexandru Rogobete: Numărul de apeluri telefonice primite după miezul nopții. Reporter: Ce gest mic spune cel mai mult despre un medic bun? Alexandru Rogobete: Dacă s-ar așeza pe scaun atunci când vorbește cu pacientul. Reporter: Un mit despre medici care vă deranjează? Alexandru Rogobete: Că nu au emoții. Au foarte multe emoții, doar că nu își permit tot timpul să și le arate. Reporter: Dacă ați avea nevoie de o consultație medicală mâine, ați alege sistemul public sau privat? De ce? Alexandru Rogobete: Aș alege sistemul de sănătate. Eu nu sunt de acord cu separarea celor două sisteme. Cred că sistemul public și sistemul privat, împreună, formează sistemul de sănătate de care avem cu toții nevoie. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic. Lista e mai lungă de trei. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Alexandru Rogobete: Alături de Madonna. Cred că ar fi un prânz lung. Reporter: Ce notă ați da sistemului de sănătate din România, de la 1 la 10, și de ce? Alexandru Rogobete: Nota 7. Are profesioniști de nota 10, însă în continuare sunt multe probleme administrative care trag nota în jos. Reporter: Cum convingeți un tânăr medic, în 20 de secunde, să rămână în România? Alexandru Rogobete: I-aș spune că în România poate schimba vieți și, în același timp, poate schimba și sistemul de sănătate. Reporter: Din 100 de politicieni și 100 de medici, cine credeți că ar refuza mai des un plic? Alexandru Rogobete: Vreau să cred că toți cei 200. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un pacient, care ar fi diagnosticul și tratamentul de urgență? Cea mai mare minciună auzită de pacienți Alexandru Rogobete: Diagnosticul ar fi oboseala cronică, iar tratamentul ar fi mai multe investiții și mai multă încredere în sistem și în profesioniștii din sănătate. Reporter: Ce schimbare aparent mică ar produce un impact uriaș în sistemul de sănătate românesc? Alexandru Rogobete: Mai multă încredere. Reporter: Care este cea mai mare minciună pe care o aude un pacient român despre sistemul medical? Alexandru Rogobete: Că nu se poate. Mesaj pentru români: mai multă prevenție, mai puține urgențe Reporter: Dacă Ministerul Sănătății ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Alexandru Rogobete: Meniul zilei ar fi urgențe cu garnitură de multă încredere. Reporter: Ce sfat i-ați da unui viitor student la medicină? Alexandru Rogobete: Să învețe să asculte înainte să învețe să vorbească. Reporter: Ce funcționează în sistemul medical românesc mai bine decât cred majoritatea oamenilor? Alexandru Rogobete: Capacitatea profesioniștilor din sistem de a găsi soluții în situații aparent imposibile. „Fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac” Reporter: Dacă ați putea schimba instantaneu un singur obicei al românilor, care ar fi acela? Alexandru Rogobete: Să meargă la screening și la controale de prevenție, în loc să meargă la Urgențe. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un serial Netflix, la ce episod credeți că am ajuns? Alexandru Rogobete: Este un sezon nou. Nu este sfârșitul și lucrurile încep să se schimbe în bine în tot mai multe locuri. Reporter: Ce vreți să se spună despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în cameră? Alexandru Rogobete: Că fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac.
Ministrul Economiei, despre politicieni: Sper că majoritatea ar refuza un plic, dar nu sunt sigur (VIDEO)
De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică. INTERVIU Reporter: Numele complet. Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău. Reporter: Studii și funcția actuală. Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului. Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama. Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde? Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute. „Frankenstein” și politica românească Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă. Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea? Irineu Darău: Frankenstein. Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui? Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui. Cine merită funcția Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă? Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe. Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi? Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează. Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă. Despre a avea caracter Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui? Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Irineu Darău: Einstein. Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi? Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism. Miniștrii care se străduiesc Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent? Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi. Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic? Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins. Se poate face educație pe TikTok Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face? Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică? Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani. Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră? Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.
Simona Halep trage un semnal de alarmă: Tinerii sunt expuși și judecați pe rețelele de socializare
Simona Halep (34 de ani), jucătoare de tenis care s-a retras din circuitul WTA în februarie 2025, a fost pusă în postura de a compara generația ei cu cea actuală din „sportul alb”. Mai exact, constănțeanca a fost întrebată despre capacitățile psihice ale jucătorilor de tenis din prezent și dacă acestea sunt influențate sau nu de rețelele de socializare. Simona Halep, răspuns sincer despre impactul rețelelor de socializare la nivelul psihicului jucătorului profesionist de tenis A trecut mai bine de un an de la retragerea Simonei Halep din circuitul profesionist de tenis feminin, însă fostul lider WTA a rămas aproape de fenomen și a continuat să ofere comentarii pe subiecte de interes. Într-un interviu la care a luat parte recent, Halep a vorbit în lacrimi despre calvarul dopajului, care a venit la pachet cu un consum psihic imposibil de estimat. Constănțeanca a luptat din primul și până în ultimul minut pentru a-și demonstra pe căi legale nevinovăția, în ciuda faptului că în spațiul public anumite persoane îi contestau afirmațiile. Însă, Halep a transmis că „nu a simțit niciodată nevoia de a convinge pe toată lumea”. Tot pe acest subiect, cel al multiplelor opinii manifestate în online, de cele mai multe ori pe rețelele de socializare, Simonei Halep i-a fost adresată o întrebare interesantă într-un interviu realizat de Eurosport Spania. „Crezi că generația actuală de jucători este mai puternică mental din cauza presiunii de pe rețelele de socializare sau mai vulnerabilă din cauza acesteia?”, a fost chestionată românca. Simona a răspuns sincer și a recunoscut că ea și jucătoarele de tenis de înaintea ei au făcut parte dintr-o generație de tranziție, care a trebuit să învețe să facă față unui val de opinii provenit de pe platformele de socializare. Iar din această cauză, Halep spune că mentalul a avut de suferit: „Da, sincer cred că generația mea și cei dinaintea noastră au fost probabil puțin mai stabili mental, în principal pentru că nu am crescut cu rețelele de socializare. În zilele noastre, tinerii jucători sunt expuși de la o vârstă foarte fragedă la comparații, critici și tot felul de comentarii online care le pot afecta cu ușurință încrederea și îi pot distrage de la propriul drum. În același timp, admir această generație pentru că se confruntă cu un tip de presiune pe care noi nu l-am avut niciodată cu adevărat. Sunt expuși și judecați constant online, ceea ce nu este ușor pentru nimeni, mai ales la o vârstă fragedă”, a declarat Simona Halep, pentru Eurosport.es. Simona Halep e urmărită de o comunitate imensă în mediul online Simona Halep știe foarte bine ce înseamnă impactul rețelelor de socializare, fie el pozitiv sau negativ, deoarece gestionează unul dintre cele mai urmărite conturi de Instagram din România. Iar dacă ne rezumăm strict la sportivi, Simona e poate cea mai urmărită atletă din țară, cu o comunitate de 1.6 milioane de persoane doar pe platforma de socializare menționată mai sus. Ca o paralelă, legendara Nadia Comăneci beneficiază pe Instagram de puțin sub 300 de mii de urmăritori, în timp de David Popovici, etalonul actual din sportul românesc, a depășit borna celor 500 de mii de internauți. Cristi Chivu, un alt performer care scrie istorie pentru sportul din România, are pe aceeași platformă o comunitate de 288 de mii de urmăritori.
Bogații vor război tinerii vor un viitor! Protestul celor peste 50.000 de tineri din Germania împotriva recrutării obligatorii
Conform rețelei de proteste școlare împotriva recrutării obligatorii, peste 50.000 de elevi din peste 150 de orașe ale Germaniei au boicotat cursurile vineri. Tinerii au ieșit în stradă sub motto-ul „Niciodată război! Niciodată recrutare obligatorie” pentru a protesta împotriva reînarmării și a recrutării obligatorii . Studenții au fost susținuți inclusiv de activiști din alianța Părinți împotriva Recrutării . Activiști și filialele statale ale Sindicatului Lucrătorilor din Educație și Știință (GEW) din Hessa, Bavaria și Saxonia au participat la protest. Manifestanții au comemorat și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, acum exact 81 de ani, și suferințele pe care Germania fascistă le-a provocat popoarelor Europei. Hannes Kramer, purtătorul de cuvânt al protestelor școlare împotriva recrutării, a declarat: „Astăzi, elevii din Germania au spus încă o dată clar: „bogații vor război – tinerii vor un viitor„. Prin aceasta, tragem concluzia celui de-al Doilea Război Mondial.” „Niciodată război” se traduce astăzi prin „niciodată recrutare!”, a continuat Kramer. Presa germană relatează că tinerii au avut și un mesaj pentru cancelarul Friedrich Merz: „Merz, mori și tu pe Frontul de Est” a stat scris pe pancarte ținute de mai mulți tineri. Pentru a treia oară, elevii au ieșit în stradă în loc să meargă la școală vineri. În Bavaria, au avut loc mitinguri în München, Nürnberg, Augsburg, Ingolstadt, Würzburg și Bayreuth. Potrivit agenției germane de presă (dpa), peste 1.000 de elevi din land au urmat un apel similar la acțiune la începutul lunii martie. Organizatorii au raportat că peste 50.000 de persoane au manifestat la nivel național. Studenții au cerut abrogarea Legii privind modernizarea serviciului militar, oprirea reintroducerii treptate a serviciului militar obligatoriu și încetarea prezenței membrilor Bundeswehr (Forțele Armate Germane) în școli. Conform cifrelor actuale, un sfert dintre tinerii de 18 ani nu au completat încă chestionarele Bundeswehr privind noul serviciu militar, în ciuda amenințării cu amenzi. Mulți au purtat pe pancarte sau au scandat sloganul „Merz linge ouă!”. Sloganul a fost folosit de mii de ori de când un elev a fost arestat în timpul grevei școlare din martie pentru că purta o pancartă cu acest mesaj. În Münster, poliția a înregistrat identitatea mai multor elevi din cauza sloganului. Potrivit alianței, în alte orașe, unor tineri nu li s-a permis să părăsească școala sau li s-a cerut să prezinte o adeverință medicală pentru absența lor. Phil Werring, un student din Münster, a explicat că tinerii nu vor fi intimidați. „Pentru fiecare act de represiune, vom distribui și mai multe pliante și vom discuta despre asta cu și mai mulți colegi de clasă.” După manifestația din 8 mai, sunt planificate și altele. În plus, mișcarea studențească organizează o săptămână de acțiune împotriva așa-numitei Zile a Veteranilor, între 15 și 21 iunie, și o altă conferință națională la mijlocul lunii iulie. Următorul protest puternic este programat pentru toamnă.
Jumătate dintre oamenii generației X s-ar putea pensiona la vârste mai înaintate din cauza scumpirilor și a stagnării salariilor
Numai 38% dintre americanii generației X mai cred că se pot pensiona la timp, la vârsta la care și-au planificat inițial. Inflația care persistă de câțiva ani le erodează capacitatea salariaților de 50-60 de ani să mai economisească lunar. Cel mai devreme, americanii (bărbații și femeile) se pensionează de la 62 de ani. Însă, aceștia riscă să aibă cu 30% mai puține beneficii. În medie, americanii se pensionează de la 66-69 de ani. Cei care își amână pensionarea până la 70 de ani pot avea cu 25% beneficii mai mari. 50% dintre americanii de 50-60 ani nu pot să economisească După ce au experimentat în tinerețea lor o perioadă de înflorire în cultură, divertisment și o creștere graduală a nivelului de trai până la vârsta adultă, oamenii generației X nu vor avea parte de o pensionare ușoară. În România, ca-n multe state din Europa afectate de „îmbătrânirea populației”, persistă teama că statul social nu va putea asigura pensiile. Unele state, precum Franța, deja au crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. În SUA, planul pensionării la timp s-a transformat într-o rugăciune. Potrivit unui sondaj citat de Fox News, aproape 50% dintre angajații Generației X și-au amânat pensionarea, mulți invocând stagnarea salariilor, creșterea costurilor vieții și lipsa economiilor în bani lichizi. Anxietatea financiară este mare în rândul cohortei Gen X „Pentru angajatori, aceasta nu este o problemă. Anxietatea financiară în timpul anilor de vârf ai carierei poate afecta concentrarea și implicarea”, scriu cercetătorii PwC. „Dacă riscurile sunt clare, întrebarea este de ce mai mulți angajați nu iau măsuri. Nu este vorba de o lipsă de dorință. Majoritatea angajaților își doresc stabilitate, încredere și să simtă că dețin controlul. Dar mulți nu se simt echipați să ajungă acolo.” 25% din forța de muncă trăiește fără un fond de urgență pentru incidente neprevăzute. 50% nu pot face față cheltuielilor de bază ale gospodăriei. 49% spun că salariile nu țin pasul cu costurile tot mai mari. Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. Pentru că mulți americani din Gen X nu își permit să renunțe la locurile de muncă actuale, întreaga scară corporativă stagnează. 41% din forța de muncă vizată consideră că nu are instrumentele necesare pentru a gestiona o criză financiară de amploare. Ce se va alege de societatea americană dacă tot mai mulți americani își amână pensionarea? Apar riscuri de afaceri. Companiile se confruntă cu costuri mai mari. Talentele mai în vârstă ocupă locurile mai mult decât se așteaptă. „Atunci când angajații apelează la fondul de pensii anticipate sau își amână complet pensionarea, fenomenul afectează mai mult decât finanțele personale și scurgerile de fonduri de pensii. Poate avea impact asupra planificării forței de muncă, poate influența costurile asistenței medicale, momentul succesiunii ș istabikitatea generală organizațională”, a spus Nick Nefouse, directorul global al departamentului de pensii de la BlackRock. Generația care a crescut cu muzica lui Michael Jackson, AC/DC Madonna și QUEEN Gen X este cohorta demografică dintre anii 1960 și 1980. A urmat după generația „baby-boom”. Și a fost urmată de generația „milenialilor”. I se mai spune generația „cu cheia la gât”. Copiii născuți între anii 1960 și 1970 au experimentat efectele scumpirilor a două crize petroliere. Prin urmare, mamele erau nevoite să muncească la fel ca tații. Deci, copiii se întorceau de la școală cu cheia la gât. Cu toate că lumea vestică era dominată de conservatorism, ideologiile liberale, mișcările pentru protejarea mediului, feminismul și rata divorțurilor erau în ascensiune. I se mai spunea și „generația MTV”: adolescenții din anii 1970-1980 ascultau genurile de muzică dance-pop, punk-rock, disco, hip-hop, heavy metal, rock alternativ, rave și grunge. Este prima generație care a crescut cu jocurile video. Iar tinerii est-europeni din această cohortă demografică au experimentat prăbușirea comunismului și tranziția la capitalism. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse
Paradox. De ce tocmai fructele și legumele pot crește riscul de cancer pulmonar la nefumători
Concluzia aparține unui studiu al USC Norris Comprehensive Cancer Center, prezentat la reuniunea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului. Recomandarea de a consuma cât mai multe fructe, legume și cereale integrale este un pilon al nutriției sănătoase. Un nou studiu american o pune însă sub semnul întrebării, cel puțin pentru un anumit grup de populație, conform news.keckmedicine.org. Cercetătorii de la USC Norris Comprehensive Cancer Center au descoperit că tinerii nefumători sub 50 de ani care mănâncă mai sănătos decât media sunt mai predispuși să dezvolte cancer pulmonar. O descoperire contraintuitivă „Persoanele tinere nefumătoare care consumă mai multe alimente sănătoase sunt mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar”, a declarat dr. Jorge Nieva, oncolog și cercetător principal al studiului. Descoperirea a ridicat imediat o întrebare: ce anume din aceste alimente ar putea crește riscul? Răspunsul suspectat de cercetători: pesticidele. Fructele, legumele și cerealele integrale neecologice sunt mai susceptibile să conțină reziduuri de pesticide decât carnea, lactatele sau alimentele procesate. Un argument suplimentar vine din statistici. Lucrătorii agricoli expuși cronic la pesticide au rate mai ridicate de cancer pulmonar. Cine este cel mai afectat Studiul a analizat 187 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar înainte de 50 de ani. Majoritatea nu fumaseră niciodată. Cercetătorii au folosit Indicele de Alimentație Sănătoasă pentru a compara dieta pacienților cu media națională americană. Tinerii bolnavi au obținut un scor mediu de 65 din 100, față de media națională de 57. Femeile tinere sunt cel mai afectat grup. Ele au atât scoruri alimentare mai ridicate, cât și o incidență mai mare a cancerului pulmonar față de bărbații de aceeași vârstă. O nouă tendință îngrijorătoare Cancerul pulmonar afectează în mod tradițional persoanele în vârstă, fumătorii și bărbații. Vârsta medie de debut este de 71 de ani. Rata de fumat a scăzut constant din anii 1980. Numărul cazurilor de cancer pulmonar a scăzut și el, cu o singură excepție. Nefumătorii sub 50 de ani, în special femeile, înregistrează o creștere a incidenței. Ce urmează Cercetătorii nu au testat direct pesticidele din alimente. Au estimat expunerea pe baza datelor publice despre nivelurile medii de pesticide pe categorii de produse. Următorul pas este măsurarea directă a pesticidelor în sânge și urină. Scopul este identificarea substanțelor care cresc cel mai mult riscul. „Speranța noastră este ca aceste informații să ghideze recomandările de sănătate publică”, a spus dr. Nieva.
Budapesta petrece după înfrângerea lui Orban. Presa: „a fost un masacru electoral”
Budapesta a sărbătorit puternic seara alegerilor parlamentare. O mulțime importantă de tineri a luat cu asalt străzile capitalei, la auzirea informației că Tisza și Peter Magyar au câștigat alegerile parlamentare, îndepărtându-l pe Viktor Orban după o dominație de 16 ani. Au fost focuri de artificii în spatele Parlamentului și mii de oameni care au cântat alături de Tisza „We Are The Champions”. Tinerii au dansat în metrou și pe străzi. Alții au scandat: „Ruși, plecați acasă”. Péter Magyar a anunțat din centrul Budapestei: „Îl invit pe președintele Republicii să ceară să se formeze un guvern, apoi pe toți să părăsească funcția și pe toate marionetele Fidesz să facă același lucru”. „Un masacru al Tisza împotriva lui Orban”, au titrat ziarele favorabile lui Peter Magyar. Încă un record al Tisza: Nimeni nu a primit vreodată atâtea voturi pe listă Cu 97,99% din voturile pe listă procesate, Tisza se situează cu 3.066.881 de voturi pe listă, ceea ce reprezintă un record istoric, depășind cele 3.060.706 voturi ale Fidesz-KDNP de acum patru ani. Fidesz-KDNP are acum 2.164.122 de voturi, ceea ce înseamnă că a pierdut aproape un milion de alegători în patru ani. „Patria noastră” are 337.034 de voturi pe listă, puțin mai mult decât rezultatul din 2022, de 332.487 de voturi. După ora 1.00 dimineața, cu o procesare de 98,13% a voturilor, scorul rămâne :138-55-6. Tisza ar putea câștiga 138 de locuri parlamentare – 93 de locuri individuale și 45 de locuri pe listă – ceea ce reprezintă un succes istoric și o „super majoritate” care ar putea determina chiar și modificarea Constituției. Fidesz-KDNPP ar putea câștiga 55 (13+42), iar Mi Hazánk 6 locuri pe listă.
Dependenți, dar împotriva interdicției. Adolescenții din Marea Britanie, prinși între riscurile rețelelor sociale și libertatea online
În contextul în care autoritățile din Marea Britanie analizează posibilitatea restricționării accesului minorilor la rețelele sociale, tinerii afirmă că aceste platforme rămân esențiale pentru socializare, informare și exprimare personală, potrivit unui material realizat de Reuters. Utilitate zilnică, dar și efecte negative Elevi cu vârste între 16 și 18 ani de la o școală din sudul Londrei spun că aplicații precum Snapchat, Instagram și TikTok îi ajută să țină legătura cu prietenii, să își creeze conexiuni noi și să descopere informații despre lume. În același timp, adolescenții recunosc că aceste platforme pot genera oboseală mentală, anxietate, expunere la conținut dăunător și dependență de ecran. Unii tineri afirmă că pot petrece chiar și opt ore pe zi derulând conținut, în special pe TikTok, unde „doom scrolling-ul” este frecvent. Deși companiile susțin că oferă instrumente de siguranță pentru minori, adolescenții spun că aceste restricții pot fi ocolite cu ușurință. Dezbaterea privind interzicerea accesului sub 16 ani Guvernul britanic analizează introducerea unor măsuri similare celor din Australia, unde accesul la social media pentru copiii sub 16 ani a fost restricționat. O consultare publică este în desfășurare până în luna mai, iar autoritățile invită societatea civilă să își exprime opiniile. Totuși, experți în psihologie și siguranță online avertizează că nu există dovezi clare că o interdicție ar fi eficientă. Cercetătoarea Amy Orben, profesor la University of Cambridge, subliniază că impactul social media diferă semnificativ de la un adolescent la altul. Specialiștii atrag atenția asupra dificultății de a impune o interdicție reală, în condițiile în care mulți copii sub 13 ani folosesc deja rețele sociale. Datele furnizate de Ofcom arată că șase din zece copii britanici cu vârste între 8 și 12 ani au conturi active. Experții recomandă presiuni mai mari asupra companiilor de tehnologie pentru a crea platforme mai sigure, prin „safety by design”, fără a elimina complet accesul copiilor la mediul digital.
Autoritățile ruse organizează un campionat de drone pentru copii în Luhanskul ocupat
Autoritățile instalate de Rusia în așa-numita „Republică Populară Luhansk” au organizat o competiție de drone destinată exclusiv copiilor și tinerilor, cu scopul declarat de a selecta membri pentru o echipă locală de control al dronelor. Anunțul a fost făcut pe Telegram de Oleksii Kharchenko, șeful Administrației Militare Regionale Luhansk, care susține că evenimentul reprezintă o etapă de pregătire pentru implicarea viitoare a minorilor în război. Potrivit acestuia, la etapa de calificare au avut acces doar elevi și studenți, iar competiția a fost prezentată drept „primul campionat de drone al LNR”. Kharchenko afirmă că forțele de ocupație includ și instruire în utilizarea armelor în cadrul unor competiții devenite obligatorii în ultimii ani, iar numărul acestor activități a crescut semnificativ. Informațiile se înscriu într-un context mai larg documentat de anchetatori internaționali. Un raport al Laboratorului de Cercetare Umanitară al Universității Yale arată că copii ucraineni duși în Rusia au fost implicați în activități legate de producția de drone și alte echipamente militare. Ancheta a identificat 210 locații asociate unui sistem descris drept rețea de răpire, deportare, indoctrinare și adopții forțate. Potrivit raportului, peste 300 de copii din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie au fost transportați, din 2022 până în prezent, la un centru din Krasnodar Krai, unde ar fi fost obligați să asambleze drone, detectoare de mine, roboți și componente pentru arme.