Etichetă: tineri

121 de studii, aceeași concluzie. Ecranele ne fură somnul, sportul și prietenii

Timpul petrecut pe telefon ar costa omenirea aproape 2,8 milioane de ani de boală mintală, arată o analiză amplă publicată în revista The Lancet. Peste două ore zilnic în fața ecranelor au fost legate de depresie. Aceleași obiceiuri ar fi responsabile și pentru circa 240.000 de ani pierduți din cauza obezității. Analiza se bazează pe date de la 9 milioane de tineri adulți. Echipa internațională, formată din experți din Europa, America de Nord și Asia, a sintetizat 121 de studii anterioare. Rezultatele arată legături constante între utilizarea compulsivă a ecranelor și anxietate, depresie sau somn de proastă calitate. Autorii menționează și tulburări de dezvoltare neurologică, precum ADHD și autismul. Explicația ar putea fi simplă Timpul petrecut pe telefon ar lua locul somnului, sportului și întâlnirilor față în față. În plus, platformele folosesc funcții care creează dependență, gândite să țină utilizatorii cât mai mult online. Autorii acuză companiile de tehnologie că tratează sănătatea ca pe o chestiune secundară. Ei cer o „acțiune globală coordonată” și transparență privind efectele funcțiilor care creează dependență. „Guvernele au permis companiilor din domeniul tehnologiei să-și stabilească propriile reguli, ceea ce a dus la apariția unor modele de afaceri concepute pentru a capta atenția și a colecta date, sănătatea fiind tratată ca o chestiune secundară”, a declarat profesoara Ilona Kickbusch, care a coordonat analiza. Potrivit cercetătorilor, restricțiile de vârstă introduse de unele platforme nu sunt suficiente. Ei propun un organism internațional care să monitorizeze efectele asupra copiilor și tinerilor. Echipa a consultat și șase tineri cu vârste între 23 și 30 de ani Unul dintre ei, medicul stagiar Salman Fitrat Khan, cere guvernelor să nu aștepte dovezi „perfecte” înainte de a acționa. Nu toți experții sunt convinși. Specialiștii din afara studiului cer mai multe cercetări pentru a demonstra o relație de cauzalitate. „Solicitarea unor măsuri de precauție este o poziție legitimă, dar reprezintă o judecată de valoare, nu o constatare științifică”, a spus profesorul Alan Woodward, de la Universitatea din Surrey.

Nu mai e boala bătrâneții. Accidentele vasculare cerebrale s-au dublat la tinerii de 20-54 de ani

Accidentele vasculare cerebrale aproape s-au dublat în rândul adulților de 20-54 de ani, arată un studiu american. Cercetarea a fost publicată în revista Neurology. Ea a analizat primele accidente vasculare cerebrale dintr-o regiune din zona Cincinnati și nordul statului Kentucky, între 1993 și 2020. La adulții tineri, incidența a urcat de la 33,9 la 62,18 cazuri la 100.000 de persoane-an. În schimb, la adulții mai în vârstă, rata a scăzut. Creșterea a fost cauzată de accidentele vasculare ischemice, care apar când un vas de sânge ce alimentează creierul se blochează. Rata lor aproape s-a dublat. Printre tinerii care au suferit un accident vascular, hipertensiunea a devenit mai frecventă, de la 47,3% la 60,3%. Diabetul a crescut de la 19,1% la 25,5%. Tot mai mulți tineri fac accident vascular cerebral. Ce au descoperit cercetătorii americani Consumul documentat de substanțe a urcat de la 4,6% la 40,2% dintre pacienții tineri. Marijuana a ajuns la 30,6%, față de sub 1% la începutul studiului. Cercetătorii nu pot spune însă că acești factori au provocat creșterea. Studiul nu a inclus un grup de comparație cu persoane care nu au suferit un accident vascular. Autorul principal, David Robinson, spune că unele studii au asociat consumul zilnic de marijuana cu riscul cardiovascular. El subliniază totuși că sunt necesare mai multe cercetări. „Accidentul vascular cerebral este o boală extrem de devastatoare la orice vârstă”, a declarat Robinson. Există și o veste bună. Mortalitatea la 30 de zile a pacienților tineri a scăzut de la 11,7% la 9,4%. Neurologul Michelle Leppert, de la Tufts Medical Center, amintește că accidentele vasculare rămân relativ rare la această vârstă. Tendința merită însă atenție serioasă, spune ea.

PES activists România critică AUR și USR și cere protejarea tinerilor și a românilor din diaspora

Rezoluțiile au fost adoptate în cadrul Adunării Generale a organizației și urmează să contribuie la dezbaterile și proiectele promovate de Partidul Social Democrat. Un nou proiect european pentru următorii 20 de ani Prima rezoluție vizează împlinirea, în 2027, a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. PES activists România susține că momentul trebuie folosit pentru lansarea unui nou proiect european de țară pentru următorii 20 de ani. „La 20 de ani de la aderare, România trebuie să treacă la următoarea etapă a proiectului său european. Trebuie să celebrăm ceea ce am realizat, dar mai ales să stabilim unde vrem să fim peste încă 20 de ani”, a declarat Victor Negrescu, președinte-coordonator național al PES activists România. Organizația propune ca dezbaterea să includă domenii precum educația, economia, competitivitatea, sănătatea, infrastructura, inovarea și influența României la nivel european. Protejarea burselor sociale și a tinerilor A doua rezoluție cere protejarea burselor sociale, a oportunităților pentru copii și tineri și a drepturilor persoanelor cu dizabilități. PES activists România se declară împotriva măsurilor care reduc sprijinul pentru elevii vulnerabili sau limitează accesul la activități educaționale și susține că investițiile în educație și egalitate de șanse trebuie protejate chiar și în perioade de ajustări bugetare. „O societate puternică nu își construiește viitorul tăind oportunitățile copiilor, tinerilor și persoanelor cu dizabilități”, a afirmat Victor Negrescu. Critici la adresa AUR și USR Cea de-a treia rezoluție se referă la românii din diaspora și la discursul extremist. Organizația condamnă asocierea cu formațiuni și lideri politici din alte state despre care susține că promovează mesaje xenofobe, discriminatorii sau ostile comunităților românești. PES activists România critică AUR pentru relațiile cu astfel de formațiuni și susține că este „incompatibilă apărarea intereselor românilor cu legitimarea” unor partide și lideri care atacă românii din diaspora. Organizația critică, de asemenea, AUR și USR pentru ceea ce descrie drept folosirea unor „sintagme fasciste” în discursul politic din România. Victor Negrescu a declarat că o societate puternică „nu poate accepta ca românii din diaspora să fie atacați de extremiști care, paradoxal, sunt apoi prezentați drept parteneri politici în România, sau ca discursul care incită la ură să devină norma”.

Diana Buzoianu caută 20 de tineri care să participe la deciziile României privind clima și mediul

Diana Buzoianu: „Vocea tinerilor trebuie să conteze” Ministra Mediului, Diana Buzoianu, susține că noul mecanism ar trebui să le ofere tinerilor posibilitatea de a participa constant la elaborarea politicilor publice în domeniul climei și al mediului. „Deciziile pe care le luăm astăzi în domeniul mediului și al climei îi privesc direct pe tineri și le vor influența viitorul. De aceea, este important ca vocea lor să nu fie doar ascultată, ci să aibă un cadru real și constant prin care să poată contribui la politicile publice”, a declarat Diana Buzoianu. Potrivit ministrei, Consiliul va încerca să aducă împreună tineri din regiuni și medii diferite și să creeze „un dialog bazat pe date, știință și informații verificate”. Ce va face noul Consiliu Activitatea CCT-CM va acoperi teme precum schimbările climatice și adaptarea la efectele acestora, biodiversitatea, poluarea, gestionarea deșeurilor, educația climatică și de mediu și participarea publică. Cei 20 de membri vor putea participa la consultări cu instituții, experți, comunități și alți tineri, vor analiza subiecte de actualitate și vor formula recomandări de politică publică. Ei vor putea, de asemenea, să urmărească modul în care propunerile lor sunt analizate de instituții. Cine se poate înscrie Selecția este deschisă persoanelor cu vârste între 14 și 35 de ani, care locuiesc în România și sunt interesate de climă, mediu, participare civică, comunicare, educație sau domenii conexe. Ministerul precizează că nu este necesară experiență profesională anterioară în domeniul mediului, climei sau al politicilor publice. Candidații vor fi evaluați în funcție de motivație, capacitatea de analiză și argumentare, gândirea critică, interesul pentru verificarea informațiilor, disponibilitatea de implicare și capacitatea de colaborare. Organizatorii spun că vor urmări și o reprezentare cât mai diversă din punct de vedere teritorial, social și al categoriilor de vârstă. Înscrierile sunt deschise până pe 31 august Aplicațiile pot fi depuse până la 31 august 2026, ora 23:59. Evaluarea va avea loc între 1 și 4 septembrie, iar candidații ajunși pe lista scurtă vor susține interviuri în perioada 8–11 septembrie. Cei 20 de membri vor fi anunțați pe 12 septembrie 2026, iar prima întâlnire fizică a Consiliului este programată în perioada 14–18 septembrie. Transportul și cazarea participanților din alte localități vor fi suportate de organizatori. Secretariatul tehnic al Consiliului va fi asigurat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, în timp ce Ministerul Mediului va asigura legătura cu procesele instituționale de elaborare a politicilor publice. UNICEF România va sprijini participarea copiilor și aplicarea unor metode adaptate vârstei.

Alina Gorghiu vrea ca tinerii de 16 ani să aibă drept de vot

Deputatul PNL Alina Gorghiu a relansat, printr-un mesaj pe Facebook, în spațiul public o dezbatere amplă despre modificarea sistemului electoral din România. Ea susține ferm că ar trebui să le dăm dreptul la vot tinerilor care au împlinit 16 ani, inițiativă pe care o promovează de mai bine de un deceniu. Alina Gorghiu atrage atenția că România ar trebui să analizeze cu maximă seriozitate o astfel de reformă legislativă, în condițiile în care proiectele anterioare s-au blocat în sertarele Parlamentului. Există deja țări care le-au dat tinerilor de 16 ani dreptul la vot Ca să își susțină proiectul, Alina Gorghiu vine cu exemple concrete din țări care le dau deja tinerilor de 16 ani dreptul să voteze. Austria este pionierul european în acest domeniu, aplicând măsura încă din anul 2007. De asemenea, în țări precum Belgia, Germania și Malta, tinerii de 16 ani își pot exprima opțiunile politice la alegerile pentru Parlamentul European. Mai mult, Marea Britanie a extins recent acest drept pentru toate tipurile de scrutin, iar țări de pe alte continente, cum ar fi Brazilia, Ecuador și Argentina, folosesc deja acest sistem, susține deputata Alina Gorghiu. Ea a adus în discuție și poziția recentă de la Budapesta, făcând referire la declarațiile premierului ungar Peter Magyar, care s-a plasat ca un susținător al acestei măsuri, considerând că tinerii de sub 18 ani dețin un nivel de informare suficient de mare pentru a decide viitorul unei țări. Alina Gorghiu consideră că actualul cadru legislativ din România conține o contradicție majoră între obligațiile și drepturile oferite adolescenților. Potrivit acesteia, statul le recunoaște tinerilor capacitatea de a munci și de a contribui la buget prin taxe, dar le refuză dreptul la reprezentare politică. „De ce la noi orice subiect care ar însemna o reformă reală moare într-o comisie, fără să ajungă niciodată la o dezbatere publică serioasă? La 16 ani ai voie să muncești, să plătești taxe, să călătorești cu avionul — dar nu ai voie să spui ce crezi despre cine ne conduce. Mie mi se pare o incoerență pe care merită s-o privim în față”, afirmă deputata PNL. În finalul mesajului său de pe Facebook, Alina Gorghiu lansează o provocare directă către societatea civilă și clasa politică și cere un dialog bazat exclusiv pe argumente solide, nu pe respingeri automate. „Nu zic că am dreptate. Zic că avem obligația, responsabilitatea, ca societate, să discutăm despre asta cu argumente, nu s-o îngropăm din reflex. Voi ce credeți? Vot la 16 ani — da sau nu, și de ce?” O luptă parlamentară de peste un deceniu: Cum au fost blocate proiectele pentru tineri Un barbat voteaza la alegerile parlamentare, in Bucuresti, duminica, 1 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Alina Gorghiu a explicat că acest demers nu este unul nou, prima tentativă de modificare a legislației a apărut încă în anul 2013. Ulterior, propunerea a fost aproape de a deveni realitate în timpul discuțiilor oficiale privind revizuirea Legii Fundamentale. „Vorbesc despre asta de peste zece ani. Și da, îmi asum: pare o luptă cu morile de vânt. Am ridicat prima dată subiectul ăsta ca deputat, în 2013 — votul de la 16 ani. Apoi, când s-a discutat în comisia de revizuire a Constituției, am propus un amendament în acest sens. A picat la un vot diferență. Dar nici nu s-a mai materializat revizuirea. Am revenit cu un proiect legislativ în 2022, pentru votul la europarlamentare de la 16 ani. A trecut de Senat. Și de-atunci stă”, a declarat Alina Gorghiu, criticând blocajele birocratice din comisii.

Nicușor Dan, încântat de entuziasmul tinerior din Cluj

Nicușor Dan a postat mai multe fotografii din timpul opririi de miercuri seară din Cluj, înainte de plecarea în Polonia pentru Summitul Flancului Estic. „Energia acestui oraș și entuziasmul tinerilor de aici sunt extraordinare”, scrie Nicușor Dan pe X. Anterior, Dan a a avut o discuție consistentă cu organizatorii Techsylvania, cel mai important eveniment de tehnologie și business din Europa Centrală și de Est, despre inovație, antreprenoriat și oportunitățile pe care le are România în economia viitorului. Scurtă oprire aseară la Cluj, înainte de plecarea în Polonia pentru Summitul Flancului Estic. Energia acestui oraș și entuziasmul tinerilor de aici sunt extraordinare. Anterior, am avut o discuție consistentă cu organizatorii Techsylvania, cel mai important eveniment de… pic.twitter.com/BMul6wNlfb — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 25, 2026 Discuții despre întărirea apărării europene, în Polonia Președintele României, Nicușor Dan, va participa joi, 25 iunie, în Gdansk, Polonia, la cea de-a doua reuniune a Summitului Flancului Estic, cunoscut și sub numele de Formatul Helsinki. Potrivit Administrației Prezidențiale, la întâlnire vor participa liderii unor state aflate în apropierea granițelor cu Rusia. Discuțiile vor fi despre întărirea apărării europene și despre modul în care țările UE pot colabora mai bine pentru a răspunde problemelor de securitate. Printre temele principale se numără aplicarea Planului Readiness 2030, creșterea capacităților de apărare ale Uniunii Europene, sprijinirea industriei europene de profil. Summitul este găzduit de premierul Poloniei, Donald Tusk. La reuniune vor mai participa Nicușor Dan și președintele Lituaniei, alături de prim-miniștrii Suediei, Finlandei, Estoniei și Letoniei.

S-a trezit după operație cu 5 centimetri mai înalt. Cazul rar care i-a surprins pe medici

Un tânăr de 18 ani din Slovacia s-a trezit după operația la coloană vertebrală cu cinci centimetri în plus. Cazul lui Martin, tratat la Spitalul Universitar din Žilina, a atras atenția medicilor, scrie news.refresher.sk. Martin suferea de boala Scheuermann, o afecțiune a discurilor intervertebrale care provoacă curbarea excesivă a coloanei și dureri cronice. Înainte de intervenție, tânărul măsura 204 centimetri. Operația a fost făcută la secția de ortopedie pediatrică și spondilochirurgie a spitalului din Žilina, de o echipă condusă de medicul-șef Juraj Popluhár. Alături de chirurgi, pacientul a fost îngrijit de asistente medicale, fizioterapeuți și alți specialiști. Rezultatul a surprins și medicii După corectarea deformării coloanei vertebrale, înălțimea lui Martin a ajuns la 209 centimetri. Creșterea cu cinci centimetri nu a fost scopul operației, ci un efect al îndreptării curburii patologice. Spitalul a anunțat succesul intervenției pe rețelele sociale și i-a urat pacientului o recuperare rapidă. Unitatea medicală tratează în mod regulat cazuri similare din diferite regiuni ale Slovaciei, fiecare necesitând o abordare individuală.

VIDEO | Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic

În cadrul interviului, Alexandru Rogobete a acordat nota 7 sistemului de sănătate din România, a explicat de ce tinerii medici ar trebui să își construiască viitorul profesional în țară și a susținut că o mai mare încredere în profesioniștii din sănătate ar putea produce schimbări importante în sistem. Despre mituri Reporter: Numele complet Alexandru Rogobete: Alexandru Florin Rogobete. Reporter: Studiile și funcția actuală Alexandru Rogobete: Medic de profesie, din pasiune; deputat pentru a schimba lucruri. Reporter: Ce lucru din viața unui politician nu se vede niciodată la TV? Alexandru Rogobete: Numărul de apeluri telefonice primite după miezul nopții. Reporter: Ce gest mic spune cel mai mult despre un medic bun? Alexandru Rogobete: Dacă s-ar așeza pe scaun atunci când vorbește cu pacientul. Reporter: Un mit despre medici care vă deranjează? Alexandru Rogobete: Că nu au emoții. Au foarte multe emoții, doar că nu își permit tot timpul să și le arate. Reporter: Dacă ați avea nevoie de o consultație medicală mâine, ați alege sistemul public sau privat? De ce? Alexandru Rogobete: Aș alege sistemul de sănătate. Eu nu sunt de acord cu separarea celor două sisteme. Cred că sistemul public și sistemul privat, împreună, formează sistemul de sănătate de care avem cu toții nevoie. Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată Alexandru Rogobete: N-aș vota niciodată un politician care promite mult și nu face nimic. Lista e mai lungă de trei. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Alexandru Rogobete: Alături de Madonna. Cred că ar fi un prânz lung. Reporter: Ce notă ați da sistemului de sănătate din România, de la 1 la 10, și de ce? Alexandru Rogobete: Nota 7. Are profesioniști de nota 10, însă în continuare sunt multe probleme administrative care trag nota în jos. Reporter: Cum convingeți un tânăr medic, în 20 de secunde, să rămână în România? Alexandru Rogobete: I-aș spune că în România poate schimba vieți și, în același timp, poate schimba și sistemul de sănătate. Reporter: Din 100 de politicieni și 100 de medici, cine credeți că ar refuza mai des un plic? Alexandru Rogobete: Vreau să cred că toți cei 200. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un pacient, care ar fi diagnosticul și tratamentul de urgență? Cea mai mare minciună auzită de pacienți Alexandru Rogobete: Diagnosticul ar fi oboseala cronică, iar tratamentul ar fi mai multe investiții și mai multă încredere în sistem și în profesioniștii din sănătate. Reporter: Ce schimbare aparent mică ar produce un impact uriaș în sistemul de sănătate românesc? Alexandru Rogobete: Mai multă încredere. Reporter: Care este cea mai mare minciună pe care o aude un pacient român despre sistemul medical? Alexandru Rogobete: Că nu se poate. Mesaj pentru români: mai multă prevenție, mai puține urgențe Reporter: Dacă Ministerul Sănătății ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des? Alexandru Rogobete: Meniul zilei ar fi urgențe cu garnitură de multă încredere. Reporter: Ce sfat i-ați da unui viitor student la medicină? Alexandru Rogobete: Să învețe să asculte înainte să învețe să vorbească. Reporter: Ce funcționează în sistemul medical românesc mai bine decât cred majoritatea oamenilor? Alexandru Rogobete: Capacitatea profesioniștilor din sistem de a găsi soluții în situații aparent imposibile. „Fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac” Reporter: Dacă ați putea schimba instantaneu un singur obicei al românilor, care ar fi acela? Alexandru Rogobete: Să meargă la screening și la controale de prevenție, în loc să meargă la Urgențe. Reporter: Dacă sistemul de sănătate din România ar fi un serial Netflix, la ce episod credeți că am ajuns? Alexandru Rogobete: Este un sezon nou. Nu este sfârșitul și lucrurile încep să se schimbe în bine în tot mai multe locuri. Reporter: Ce vreți să se spună despre dumneavoastră atunci când nu sunteți în cameră? Alexandru Rogobete: Că fac ceea ce spun și arăt ceea ce fac.

Ministrul Economiei, despre politicieni: Sper că majoritatea ar refuza un plic, dar nu sunt sigur (VIDEO)

De la George Simion și Călin Georgescu până la TikTok și educația civică, Irineu Darău răspunde direct la întrebări despre politica românească, clasa politică și economia României. Ministrul vorbește și despre ce diferențiază un politician care merită funcția de unul care doar o ocupă. Ministrul USR susține că ideea că „toți sunt la fel” este una dintre cele mai toxice percepții din politică. Irineu Darău spune și că tinerii ar trebui să intre cât mai repede în politică. INTERVIU Reporter: Numele complet. Irineu Darău: Ambrozie Irineu Darău. Reporter: Studii și funcția actuală. Irineu Darău: Sunt absolvent de licență și master în informatică. Sunt ministrul Economiei, Digitalizării, Turismului și Antreprenoriatului. Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați. Irineu Darău: Corneliu Coposu, premierul Canadei și Barack Obama. Reporter: Cum convingeți un antreprenor român că statul nu îi este dușman, în 20 de secunde? Irineu Darău: La stat, oamenii au intenții mult mai bune decât pare uneori. Facem o prioritate din a elimina barierele în calea antreprenoriatului. Statul trebuie să nu încurce, nu atât să ajute. „Frankenstein” și politica românească Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată. Irineu Darău: George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă. Reporter: Dacă Ministerul Economiei ar fi un serial Netflix, ce titlu ar avea? Irineu Darău: Frankenstein. Reporter: Ați dat vreodată like la o postare a unui adversar politic și, dacă da, cui? Irineu Darău: Cred că am dat vreodată. Rar mi se întâmplă, nu îmi amintesc cui. Cine merită funcția Reporter: Care este diferența dintre un politician care merită funcția și unul care doar o ocupă? Irineu Darău: Politicianul care merită funcția face ceea ce, în general, se spune în jurământ atunci când este învestit, folosind la maximum capacitățile pe care le are. Cred că se vede cine vine la muncă într-o funcție publică precum într-o vacanță și cine lucrează folosind tot ceea ce știe. Reporter: Dacă ați putea bloca un singur om pe WhatsApp din politica românească, cine ar fi? Irineu Darău: Din fericire, nu mă au mulți pe WhatsApp, probabil George Simion. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează. Irineu Darău: Că toată lumea fură sau trădează. Este una dintre cele mai toxice impresii. Că „toți sunt la fel” înseamnă, de fapt, că nu îi mai diferențiem pe cei, nu perfecți, dar mai buni. Cei care sunt cei mai răi vor să creeze această impresie că toți sunt la fel și este o impresie falsă. Despre a avea caracter Reporter: Ce gest mic al unui om vă spune cel mai mult despre caracterul lui? Irineu Darău: În orice situație de viață personală, profesională sau politică, este foarte relevant felul în care oamenii tratează persoane care, temporar, sunt în funcții inferioare sau în poziții aparent inferioare. Cum vorbești și cum te comporți cu chelnerul, cu vânzătorul, cu omul de serviciu spune foarte multe despre caracterul tău. Reporter: Alături de ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul? Irineu Darău: Einstein. Reporter: Dacă ați descrie economia României în 2026 folosind doar emoji-uri, ce emoji-uri ați folosi? Irineu Darău: Cred că aș folosi emoji-ul acela cu dinții, legat de îngrijorare. Suntem într-o perioadă în care așteptăm să vedem ce se întâmplă. Avem și crize la nivel internațional, deci există îngrijorare, dar totuși și ceva optimism. Miniștrii care se străduiesc Reporter: Care este diferența dintre un ministru bun și unul excelent? Irineu Darău: Cred că miniștrii excelenți fac ceva mai mult decât scrie în fișa postului. Sunt deschiși pentru a comunica și cu oamenii, și, de exemplu, cum este aici, și cu antreprenorii și companiile. Nu au oră de început și de sfârșit pentru program și, mai ales, încearcă în fiecare zi sau săptămână să facă un pic mai bine decât înainte, învățând din ceea ce văd în munca de zi cu zi. Reporter: Din 100 de politicieni români, câți credeți că ar refuza un plic? Irineu Darău: Mi-e foarte greu să spun un număr. Eu încă sper că o majoritate ar refuza un plic, dar nu sunt convins. Se poate face educație pe TikTok Reporter: Dacă ați fi TikToker pentru o zi, ce videoclip ați face? Irineu Darău: Și pe TikTok trebuie videoclipuri educaționale, în care să explicăm democrația, cum funcționează statul, cum se iau deciziile și cum putem fi o societate cu cetățeni informați, care să aleagă în deplină cunoștință de cauză. Chiar cred că, mai ales în aceste medii apropiate de om și în care consumăm rapid conținut, putem face educație. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să intre în politică? Irineu Darău: Să o facă imediat! Pentru că este nevoie de împrospătarea clasei politice, iar tinerii au un mare avantaj în politică, mai ales în aceste vremuri schimbătoare. Pot sta foarte mult timp, pot avea răbdare și cred că pot schimba politica, chiar dacă uneori durează ani sau zeci de ani. Reporter: Ce vreți ca oamenii să spună despre dumneavoastră când nu sunteți în cameră? Irineu Darău: Că sunt sută la sută cinstit și că, exact cum v-am răspuns înainte, depun sută la sută din eforturile și capacitățile mele pentru a produce rezultate. Asta am făcut în mediul privat, asta fac și în politică.

Simona Halep trage un semnal de alarmă: Tinerii sunt expuși și judecați pe rețelele de socializare

Simona Halep (34 de ani), jucătoare de tenis care s-a retras din circuitul WTA în februarie 2025, a fost pusă în postura de a compara generația ei cu cea actuală din „sportul alb”. Mai exact, constănțeanca a fost întrebată despre capacitățile psihice ale jucătorilor de tenis din prezent și dacă acestea sunt influențate sau nu de rețelele de socializare. Simona Halep, răspuns sincer despre impactul rețelelor de socializare la nivelul psihicului jucătorului profesionist de tenis A trecut mai bine de un an de la retragerea Simonei Halep din circuitul profesionist de tenis feminin, însă fostul lider WTA a rămas aproape de fenomen și a continuat să ofere comentarii pe subiecte de interes. Într-un interviu la care a luat parte recent, Halep a vorbit în lacrimi despre calvarul dopajului, care a venit la pachet cu un consum psihic imposibil de estimat. Constănțeanca a luptat din primul și până în ultimul minut pentru a-și demonstra pe căi legale nevinovăția, în ciuda faptului că în spațiul public anumite persoane îi contestau afirmațiile. Însă, Halep a transmis că „nu a simțit niciodată nevoia de a convinge pe toată lumea”. Tot pe acest subiect, cel al multiplelor opinii manifestate în online, de cele mai multe ori pe rețelele de socializare, Simonei Halep i-a fost adresată o întrebare interesantă într-un interviu realizat de Eurosport Spania. „Crezi că generația actuală de jucători este mai puternică mental din cauza presiunii de pe rețelele de socializare sau mai vulnerabilă din cauza acesteia?”, a fost chestionată românca. Simona a răspuns sincer și a recunoscut că ea și jucătoarele de tenis de înaintea ei au făcut parte dintr-o generație de tranziție, care a trebuit să învețe să facă față unui val de opinii provenit de pe platformele de socializare. Iar din această cauză, Halep spune că mentalul a avut de suferit: „Da, sincer cred că generația mea și cei dinaintea noastră au fost probabil puțin mai stabili mental, în principal pentru că nu am crescut cu rețelele de socializare. În zilele noastre, tinerii jucători sunt expuși de la o vârstă foarte fragedă la comparații, critici și tot felul de comentarii online care le pot afecta cu ușurință încrederea și îi pot distrage de la propriul drum. În același timp, admir această generație pentru că se confruntă cu un tip de presiune pe care noi nu l-am avut niciodată cu adevărat. Sunt expuși și judecați constant online, ceea ce nu este ușor pentru nimeni, mai ales la o vârstă fragedă”, a declarat Simona Halep, pentru Eurosport.es. Simona Halep e urmărită de o comunitate imensă în mediul online Simona Halep știe foarte bine ce înseamnă impactul rețelelor de socializare, fie el pozitiv sau negativ, deoarece gestionează unul dintre cele mai urmărite conturi de Instagram din România. Iar dacă ne rezumăm strict la sportivi, Simona e poate cea mai urmărită atletă din țară, cu o comunitate de 1.6 milioane de persoane doar pe platforma de socializare menționată mai sus. Ca o paralelă, legendara Nadia Comăneci beneficiază pe Instagram de puțin sub 300 de mii de urmăritori, în timp de David Popovici, etalonul actual din sportul românesc, a depășit borna celor 500 de mii de internauți. Cristi Chivu, un alt performer care scrie istorie pentru sportul din România, are pe aceeași platformă o comunitate de 288 de mii de urmăritori.