Tineri, îngrijorați de confidențialitate, dar ignoră riscurile din casele inteligente, conform unui studiu
Un studiu Samsung realizat în aprilie 2025 pe un eșantion de peste 8.000 de tineri europeni din generațiile Millennial și Gen Z relevă că 88% dintre aceștia sunt preocupați de confidențialitatea digitală. Cu toate acestea, atenția lor se concentrează aproape exclusiv asupra telefoanelor mobile, în timp ce dispozitivele inteligente din locuință, precum frigiderele, televizoarele sau mașinile de spălat conectate sunt ignorate din punctul de vedere al securității. Ce a scos la iveală studiul cu pricina despre modul în care tinerii se raportează la securitatea device-urilor din casele lor Potrivit cercetării, 49% dintre respondenți spun că se gândesc zilnic la confidențialitatea telefonului, însă doar 36% iau în considerare protejarea dispozitivelor electrocasnice inteligente, deși acestea sunt conectate la internet, colectează date și pot fi vulnerabile la atacuri cibernetice. Doar 13% dintre cei chestionați afirmă că se simt „foarte bine informați” în ceea ce privește protecția vieții private în mediul digital, iar 64% spun că nu dețin control deplin asupra datelor personale distribuite pe diverse dispozitive. În același timp, 31% acceptă fără să citească setările implicite ale aplicațiilor, iar 67% afirmă că au nevoie de mai multă educație în privința securității digitale. Pentru 75% dintre participanți, protejarea confidențialității este un proces stresant, iar 20% îl consideră prea complex. Cele mai afectate țări sunt Spania (88%), Grecia (87%), Franța și Italia (75%). Cele mai mari temeri sunt de ordin financiar Printre cele mai mari temeri se numără furtul financiar (67%), folosirea datelor personale fără consimțământ (63%) și identificarea utilizatorilor prin metadate (56%). În aceste condiții, 18% dintre tineri declară că au evitat în mod intenționat partajarea datelor între dispozitive în ultimul an. În acest context, Samsung susține o abordare centrată pe protejarea confidențialității, prin tehnologii precum Samsung Knox, prezentă pe telefoane, televizoare și electrocasnice inteligente. În perspectivă, compania dezvoltă Knox Matrix, o soluție care va oferi protecție în timp real pe întregul ecosistem de dispozitive, cu ajutorul blockchainului privat și criptografiei post-cuantice. O altă componentă importantă este Knox Vault, un sistem hardware separat care stochează date sensibile (PIN-uri, parole, biometrie) chiar și în cazul unei compromiteri a sistemului principal. Pentru 62% dintre tineri, o mai bună înțelegere a beneficiilor AI ar crește deschiderea față de acest tip de tehnologie. În același timp, 64% afirmă că ar avea mai multă încredere dacă li s-ar garanta protecția datelor personale.
Tinerii regretă internetul? Semnalul de alarmă care nu mai poate fi ignorat
Internetul, cândva promisiunea unei lumi conectate și informate, pare să fi devenit sursa unei crize tot mai profunde pentru generațiile tinere. Un sondaj recent realizat în Marea Britanie arată că aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 și 21 de ani și-ar fi dorit ca internetul să nu fi fost inventat niciodată. Este o afirmație șocantă, dar care scoate la suprafață o realitate pe care mulți o ignoră: mediul digital nu mai este doar o unealtă, ci un spațiu în care tinerii se pierd și suferă. Peste 1.300 de participanți au răspuns la acest sondaj realizat de British Standards Institution, iar cifrele nu sunt deloc încurajatoare. 68% dintre aceștia au declarat că se simt mai rău după ce petrec timp pe rețelele de socializare, în timp ce 50% ar susține o „stare de asediu digital” – o limitare strictă a timpului petrecut online. 47% spun chiar că preferau o viață fără internet. Nu este vorba doar de nostalgie pentru vremuri mai simple, ci de o problemă profundă de sănătate mintală și echilibru psihologic. Rețelele sociale, între fascinație și autodistrugere Tinerii de azi trăiesc într-un paradox: deși tehnologia este omniprezentă și pare indispensabilă, ea le produce suferință. Rețelele sociale sunt principalul vinovat în ochii multora dintre ei. Petrec mai bine de două ore pe zi în aceste spații digitale, iar rezultatul este, adesea, o stare de anxietate, depresie sau devalorizare personală. Tinerii spun că se simt mai triști și mai nesiguri după ce compară viețile lor reale cu imaginile perfect editate de pe Instagram sau TikTok. Fetele sunt în mod special afectate: 37% dintre participantele la sondaj au spus că s-au confruntat cu hărțuire online, în comparație cu 28% dintre băieți. Atacurile la adresa imaginii de sine, bullyingul digital sau presiunea de a arăta și a trăi într-un anumit fel contribuie la degradarea stării psihice. Problema este accentuată de lipsa unor limite clare. Deși adolescenții încep să ceară singuri reguli – cum ar fi verificări de vârstă, limite de timp sau filtre mai stricte –, aceste măsuri sunt rareori aplicate eficient. „Am construit o lume în care este normal ca un copil să petreacă ore întregi într-un spațiu digital gândit să creeze dependență”, a spus Daisy Greenwell, cofondatoare a inițiativei Smart Phone Free Childhood. Problemele încep devreme. Copiii sunt expuși la tehnologie de la vârste tot mai fragede, iar utilizarea excesivă a tabletelor în primii ani de viață a fost corelată cu dificultăți emoționale și sociale în adolescență. Iar când ajung la vârsta la care explorează mai mult internetul, riscurile se diversifică: de la grooming în jocuri video până la algoritmi care îi ghidează spre conținut extremist sau dăunător. Un caz revoltător este cel al unui băiat de 14 ani care a dezvoltat o relație nesănătoasă cu un chatbot AI de pe platforma Character.AI, înainte de a-și pune capăt vieții. Părinții lui au dat în judecată compania, acuzând-o că nu a implementat măsuri eficiente de protecție pentru minori. Aceste situații nu sunt izolate. Studiile longitudinale arată o corelație directă între utilizarea intensă a rețelelor sociale și simptomele depresive. Un studiu pe 12.000 de preadolescenți a arătat că, pe măsură ce aceștia au crescut și au petrecut mai mult timp online, starea lor emoțională s-a deteriorat. Soluții căutate, dar greu de implementat Tinerii cer schimbări. Vor limite, reguli, mai mult control. Dar simpla impunere a unei „stingeri digitale” nu este suficientă. „Este nevoie de o abordare complexă. Riscurile nu dispar doar pentru că reduci timpul petrecut online”, a explicat Rani Govender, manager de politici pentru protecția copiilor online la National Society for the Prevention of Cruelty to Children. O soluție reală ar presupune colaborare între părinți, școli, guverne și companii de tehnologie. Educația digitală trebuie să devină prioritate, iar platformele sociale trebuie să-și asume un rol activ în protejarea utilizatorilor tineri. Până atunci, este important să îți analizezi propriul raport cu tehnologia. Cât timp petreci online? Cum te simți după o oră de scrollat? Ce influențe are acest obicei asupra stării tale de spirit? Este poate momentul să iei o pauză, să te reconectezi cu realitatea offline și să încurajezi și pe cei din jur să facă același lucru.
George Simion: Sinecurile, pilele, după un proces transparent de evaluare, trebuie să lase locul oamenilor capabili, TINERILOR
„Sinecurile, pilele, după un proces transparent de evaluare, trebuie să lase locul oamenilor capabili, tinerilor”, a declarat candidatul AUR la alegerile prezidenţiale, George Simion, vineri seara, la Realitatea Plus. „Noi am început, ca aparat birocratic, din anul 2000, cu 800.000 de angajați la stat și am ajuns acum, după aceste guverne succesive, la 1.315.000. Avem deficit mare de profesori, avem deficit mare de cadre medicale. Sunt mult mai puțini militari și respectul nostru pentru oamenii care poartă uniforme. Poliția va avea mână liberă să destructureze rețelele de droguri de mare risc și, în primul rând, trebuie să înceapă din zona școlilor, liceelor, universităților, pentru că tineretul nostru este intoxicat cu substanțe care aduc moartea. Trebuie să avem foarte mare grijă la cei care pledează în spațiul public pentru legalizarea acestor substanțe, pentru că ei nu își doresc viața acestui popor și viitorul acestui popor, ci moartea lui. La fel cum cei care își doresc continuarea războiului vor moarte, nu viață. Noi pledăm pentru pace și predăm pentru viață. Există o lipsă la nivelul pompierilor”, a spus George Simion. Candidatul AUR la prezidențiale a precizat că susține eficientizarea aparatului administrativ. „Unde sunt oamenii care au venit în plus? Au venit pe capul celor capabili din administrația locală centrală. Au venit pile, sinecuri. Mulți dintre ei nici măcar nu se prezintă la muncă (…) M-am săturat să vină copii, să vină mame: «copilul meu a făcut o facultate, nu este angajat niciunde, n-am nici nicio relație». Nu așa trebuie să funcționeze lucrurile într-o societate meritocratică”, a explicat el. CITEȘTE ȘI: George Simion: „A trebuit să învăț, să dau din coate ca să reușesc să comunic ADEVĂRUL în diferite forme în spațiul public” George Simion: „Prima chestiune de care mă ocup în scaunul de președinte este să garantez revenirea la ordinea constituțională”
Generația crescută cu AI – Cum se schimbă gândirea tinerilor din 2025 în contact cu algoritmii de inteligență artificială
La fel cum generațiile anterioare au fost modelate de apariția internetului, a televiziunii sau a rețelelor de socializare, tinerii de astăzi sunt definiți din ce în ce mai mult prin interacțiunea lor constantă cu inteligența artificială. De la algoritmii care le personalizează fluxurile de conținut până la asistenții virtuali care le răspund la întrebări, AI a devenit un actor invizibil, dar influent, în dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor și adolescenților. Cu toate acestea, puțini adulți înțeleg amploarea cu care aceste interacțiuni afectează formarea gândirii, comportamentelor și chiar a valorilor tinerei generații. Inteligența artificială nu mai este doar un subiect de laborator sau un termen fantezist din science-fiction Chatboții, algoritmi de recomandare, filtre predictive și sisteme adaptive de învățare sunt acum integrate în mod firesc într-o varietate de produse digitale: TikTok, YouTube, Instagram, Netflix, Spotify, Google, ChatGPT, Duolingo, Khan Academy și lista continuă. Copiii nu mai navighează internetul, ci sunt navigați prin el, în funcție de un set de preferințe, istorii de click și comportamente anticipate. Dincolo de comoditate și eficiență, această mediere permanentă ridică întrebări serioase despre autonomie, capacitatea de a gândi critic și conștiința propriilor alegeri. Mintea algoritmizabilă, cum se schimbă procesele cognitive Contactul timpuriu cu AI modifică modul în care copiii învață, gândesc, iau decizii și se raportează la lume. Spre deosebire de generațiile care se bazau pe manuale, învățare repetitivă și interacțiune umană, noii utilizatori cresc într-un mediu unde AI-ul este parte a procesului cognitiv. Atunci când un copil caută răspunsuri pe Google sau cere sfaturi unui chatbot educațional, el nu doar obține informații, ci împreună cu ele adoptă un stil de gândire algoritmic. Algoritmii operează pe baza selecției, predicției și optimizării. Aceasta devine, implicit, logica mentală pe care o interiorizează copiii. Se caută, așadar, răspunsul corect între-un set limitat de opțiuni. Se evită ambiguitatea, gândirea laterală sau procesele introspective de durată. De exemplu, platformele educaționale adaptive, altfel extrem de utile, tind să reducă complexitatea învățării la o succesiune de sarcini cuantificabile, care nu încurajează explorarea neconvențională sau analiza critică. Mai mult, AI-ul este prin natura sa orientat către rezultat, nu către proces. Copiii sunt astfel expuși unei culturi a performanței automate, unde contează rapiditatea cu care ajungi la răspuns, nu profunzimea cu care l-ai construit. Această orientare riscă să reducă capacitatea de reflecție, toleranța la frustrare și apetitul pentru dezbatere. Cât despre creativitate, aceasta riscă să fie minimizată, alimentată de modele statistice produse chiar de AI, în loc să izvorască din greșeli sau curiozitate, așa cum se întâmplă, de regulă, în mintea umană. Personalizarea excesivă și bulele cognitive, ce se întâmplă de fapt Unul dintre principalele avantaje promise de AI este personalizarea experienței. Algoritmii oferă recomandări „pe gustul tău”, fie că e vorba de muzică, filme, știri sau chiar conținut educațional. Însă această personalizare excesivă are și reversul medaliei: crearea unor bule informaționale care pot limita expunerea la idei diferite și pot îngusta gândirea critică. Tinerii care primesc doar conținuturi care le confirmă preferințele riscă să nu mai dezvolte capacitatea de a confrunta opinii divergente sau de a analiza argumente contradictorii. De asemenea, se pierde simțul descoperirii spontane. Spre deosebire de o bibliotecă clasică, unde poți da peste o carte la care nu te-ai fi gândit niciodată, algoritmii te conduc către ceea ce este deja validat de propriul tău istoric digital. Acest fenomen este agravat de dinamica rețelelor de socializare, unde AI-ul prioritizează conținutul cu potențial de engagement maxim, nu neapărat cel cu valoare informativă sau educativă. Astfel, se creează o distorsiune a realității, unde emoția primează asupra rațiunii, iar superficialul este privilegiat în detrimentul profundului. Influența asupra identității și relațiilor interumane AI-ul joacă. fără dar și poate, un rol tot mai important și în procesul de formare a identității. Avataruri, filtre, recomandări de look sau stil, aplicații de generare de imagini sau texte: toate acestea contribuie la modelarea modului în care tinerii se percep pe sine și cum aleg să se prezinte în fața celorlalți. În contextul în care imaginea personală este din ce în ce mai mediată de tehnologie, apare riscul disocierii dintre identitatea reală și cea proiectată. Mai mult decât atât, interacțiunile facilitate de AI, de exemplu, chatboții care simulează prietenia sau consilierea, pot slăbi nevoia de relații cu oameni adevărați și pot încuraja retragerea într-un confort emoțional artificial și, evident, adesea dăunător. Relațiile interpersonale devin astfel filtrate de interfețe algoritmice care prioritizează eficiența, reacțiile rapide, confirmarea socială. Empatia, toleranța, negocierea diferenței se exersează din ce înce mai rar. Există chiar riscul ca, obișnuiți cu promptitudinea AI-ului, tinerii să devină mai puțin răbdători față de complexitatea și imprevizibilitatea unei ființe umane, de cele mai multe ori lentă în gândire sau reacție. Educația sub presiunea algoritmilor de inteligență artificială Un alt domeniu profund influențat de AI este educația. De la evaluarea automată a cunoștințelor până la programe de învățare personalizată, tehnologia transformă radical felul în care elevii interacn care elevii interacu021ionează cu informația. Avantajele sunt evidente: acces rapid la resurse, adaptare la ritmul fiecărui elev, feedback imediat. Dar pericolele stau în detalii: ce tipuri de învățare favorizează aceste sisteme? Care sunt valorile pe care le integrează? Ce abilități sociale se pierd când procesul educațional devine o interacțiune cu o aplicație? Există riscul ca rolul profesorului să fie subminat în favoarea unui tutore digital perceput drept mai competent sau mai obiectiv. În realitate, AI-ul este doar o extensie a celor care l-au conceput, cu toate limitele, prejudecāțile și prioritățile acestora. Fără o gândire critică solidă, elevii riscă să considere răspunsurile AI-ului ca fiind absolute, infailibile. Cine modelează algoritmii care ne modelează? Un aspect esențial, adesea ignorat, este opacitatea cu care funcționează algoritmii. Majoritatea utilizatorilor tineri nu știu că fluxul de TikTok sau feed-ul de Instagram sunt rezultatul unor sisteme complexe de clasificare, selecție și predicție. Ei nu par să știe ce date sunt colectate, cum sunt folosite și cine le controlează. Această lipsă de transparență alimentează un raport pasiv cu tehnologia: este acolo, funcționează, deci este de neschimbat. Educația digitală ar trebui să includă obligatoriu alfabetizare algoritmică: cum funcționează un algoritm, cum ne