Toni Neacșu demontează cea mai mare golănie a Guvernului Bolojan, remarcată de Ion Cristoiu și dezvăluită de Gândul/ Improvizație și prostie
Adrian Toni Neacșu îl aprobă pe publicistul Ion Cristoiu, care a vorbit, pe larg, despre modul în care a fost numit la șefia Corpului de Control, Crinel Nicu Grosu, eliminându-se criteriile, printr-o Ordonanță de Urgență, introducându-se alte noi criterii, pentru ca acesta să le poată îndeplini. Referitor la acest subiect, publicistul Ion Cristoiu spunea: „Ca să-l pună pe domnul cu pricina, nu îndeplinea unele condiții, impuse pentru Corpul de Control, pentru Șeful Corpului de Control al Guvernului printr-o Ordonanță de Urgență 87/2020. Ca să ajungă la Crinel Nicu Grosu, ce a făcut cioflingarul, traficantul de persoane care este Ilie Bolojan? În 21 august, a dat o Ordonanță de Urgență 42/2025, despre alocarea unei sume de bani minerilor din Valea Jiului. La articolul 3, în Ordonanța asta, a introdus, pe șest, cu complicitatea celor din Guvern, un articol 3 care elimină toate condițiile, el le-a scos, și pe 28 august a introdus noi criterii, în așa fel încât să poată fi numit acesta. Ați mai pomenit o asemenea golănie, nu la nivel de raion, nu la nivel de cătun, ci la nivel de Guvern. Deci omul a modificat pe șest niște Ordonanțe de Urgență, pentru a putea să–și pună omul pe șest. Este inimaginabil, toată lumea tace: o golănie la nivel înalt”, a spus Ion Cristoiu în „Pastila lui Cristoiu”. Despre „performanța” mai puțin obișnuită chiar și pentru politica românească, de a elimina criteriile de numire pentru șefia Corpului de Control al prim-ministrului printr-o ordonanță care, oficial, trebuia să ajute minerii din Valea Jiului, Gândul a scris, pe larg, AICI. Toni Neacșu a reacționat pe pagina de Facebook, legat de acest subiect. Acesta a declarat: „Maestrul Ion Cristoiu califică drept cea mai mare golănie postdecembristă vrăjitoria legislativă pe care a făcut-o Ilie Bolojan pentru a numi drept șef al corpului de control persoana pe care si-o dorea, Crinel Nicu Grosu. Într-adevăr, acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru acel post, așa că, noaptea ca hoții, prin OUG, au modificat criteriile, astfel încât să intre și șeful de tren Oradea-Budapesta, dacă Ilie Bolojan pe el și-l dorea. Da, este un exemplu tipic pentru modul autoritar în care Ilie Bolojan își impune dorințele, călcând în picioare pentru asta orice principii sau reguli de legiferare transparentă. Gafele și bâlbele care au însoțit această numire mă sperie însă mai mult, pentru că demonstrează câtă improvizație și prostie profesională există în Guvernul României. Pe scurt, condițiile pentru numirea șefului corpului de control al Guvernului erau prevăzute într-o ordonanță de urgență dedicata, nr. 87/2020. Trebuiau modificate, pentru că preferatul lui Ilie Bolojan nu îndeplinea unul dintre criterii, adică experiența anterioară într-o funcție de control. Zis (de Bolojan) și făcut (aparatul legislativ din Guvern). Logica ne spune că acea condiție trebuia pur și simplu eliminată și atât. Ei bine nu, non-inteligența juridică din Guvern propune o variantă șoc: eliminarea completă a art. 5 din OUG, care prevedea toate condițiile necesare. Pe 21 august 2025 Guvernul strecoară în cuprinsul unei ordonanțe de urgență prin care se acordau ajutoare de stat pentru închiderea minelor din Valea Jiului un nou articol care nu avea nici o legătură cu obiectul acesteia, abrogând cu totul art. 5. Adăugarea au făcut-o în ultimul moment, deși la Consiliul legislativ trimiseseră pentru aviz o variantă în care aceasta lipsea. Nici o problemă, doar că în momentul in care Bolojan a vrut să-și numească pupilul pentru care tocmai modificase legea, singura minte juridică lucidă din Guvern, probabil, realizează că tocmai făcuseră o mare prostie: abrogând art. 5 cu condițiile de numire au abrogat și textul care prevedea ca corpul de control e condus de un șef al corpului de control. Bolojan nu-l mai putea numi pe Crinel Grosu pentru că tocmai eliminase această funcție din aparatul Guvernului. Așa că, panicat, la numai câteva zile distanță de prima modificare (28.08.2028) Guvernul modifică din nou legea, evident tot prin OUG, reintroducând jumătate din textul art. 5 pe care tocmai îl eliminaseră cu o săptămână in urmă (acum devenit art. 4/1). Ei bine eu sunt pur și simplu îngrozit de câtă prostie si incompetență juridica si de tehnică normativa există în Guvernul României. Aceasta pentru că aceasta incompetență pură a creat și camioanele de legi pe care Guvernul își angajează răspunderea (se modifica numai până acum peste 50 de legi în vigoare), iar de data asta fiecare eroare, fiecare scăpare juridică sau incoerență de tehnică legislativă ne va lovi direct în moalele capului, vor crea haos legislativ și mii sau zeci de mii de procese în instanțe”, a scris Adrian Toni Neacșu pe Facebook. Autorul recomandă: Bolojan a eliminat PE ASCUNS criteriile pentru numirea șefului Corpului de Control, într-o ordonanță a minerilor. Fost judecător CCR: „E o golăneală”. Cine este cel numit deja „MINERUL lui Bolojan” Ilie Bolojan – autorul celei mai mari golănii la nivel înalt din postdecembrist
Avertismentul lui Toni Neacșcu despre cele 5 angajări de răspundere: Evident că este un abuz!
Joi, în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, Toni Neacșu a criticat practica Guvernului condus de Ilie Bolojan de a-și angaja răspunderea pe proiectele de lege din Pachetul de reforme. Urmăriți aici emisiunea integrală. „Evident că este un abuz. Noi trebuie să înțelegem că Parlamentul este singurul care trebuie să adopte legile, pentru că parlamentarii și partidele politice sunt cei aleși direct de cetățeni, ca atare doar ei se consideră că reprezintă tot ce înseamnă interesele populației. Guvernul ar trebui să se ocupe doar de punerea în aplicare a legilor aprobate de Parlament, atât și nimic mai mult”, a declarat Neacșu. Acesta a subliniat că, deși Constituția din 1991 permite această procedură excepțională, angajarea răspunderii „echivalează cu un fel de șantaj: fie Parlamentul adoptă legea, fie Guvernul demisionează”. Neacșu consideră că astfel de măsuri trebuie să rămână excepționale. „Este adevărat, Constituția din 1991 permite această procedură excepțională a angajării răspunderii Guvernului, ceea ce înseamnă că impui o lege Parlamentului, iar ăsta e șantaj – fie votezi demisia mea ca Guvern, fie o adopți ca atare. Dar oricum ar fi, această procedură trebuie să rămână una excepțională”, a mai precizat acesta.
Toni Neacșu: Dacă nu îl apărăm pe Alexandru Vasile, judecătorii nu se vor mai simți independenți în această țară
Într-o ediție transmisă live de Gândul, avocatul Toni Neacșu a abordat un subiect extrem de sensibil, legat de decizia judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești. Neacșu a evidențiat importanța acestei decizii în contextul actual politic și juridic din România și a subliniat nevoia de solidaritate pentru apărarea independenței magistraților. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Toni Neacșu: „Trebuie să existe o formă de solidarizare cu domnul judecător” Toni Neacșu a subliniat că decizia luată de judecătorul Alexandru Vasile reprezintă un act de curaj într-o perioadă marcată de tensiuni și presiuni asupra sistemului judiciar. În opinia sa, această decizie nu trebuie privită doar ca un gest singular. Este un moment definitoriu pentru apărarea independenței instanțelor din România. Neacșu a insistat că sprijinul pentru Vasile este esențial nu doar pentru cariera magistratului, ci și pentru protejarea unui sistem de justiție liber și echilibrat. „Lucrurile sunt foarte clare din punctul ăsta de vedere și cred că Dana a atins puțin mai devreme subiectul. El se regăsește și în motivarea acestuia, domnului judecător Alexandru Vasile, și poate să îmi dați posibilitatea să discutăm puțin mai târziu, împreună și despre domnia sa, pentru că eu cred că el trebuie apărat în momentul de față. Cred că trebuie să existe o formă de solidarizare cu domnul judecător, nu pentru domnia sa, ci pentru noi înșine, pentru că dacă nu facem lucrul ăsta, judecătorii nu se vor mai simți independenți în această țară.”, a spus Toni Neacșu. Curtea de Apel Ploiești a suspendat Hotărârea CCR cu doar câteva zile înainte de alegeri Decizia pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin judecătorul Alexandru Vasile, a venit într-un moment extrem de sensibil. Mai exact, cu doar zece zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025. Instanța a dispus suspendarea executării Hotărârii nr. 32/2024, cea prin care Curtea Constituțională anulase turul doi al alegerilor anterioare. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Toni Neacșu: Înalta Curte nu are timp să ia o decizie până pe 4 mai
În cadrul emisiunii „Marius Tucă Show”, avocatul Toni Neacșu a oferit o analiză asupra implicațiilor juridice ale unei hotărâri judecătorești recente și a reacției Biroului Electoral Central (BEC), în contextul alegerilor programate pentru 4 și 18 mai. În opinia avocatului, calendarul procedural face improbabilă o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție înainte de primul tur al scrutinului. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Neacșu: „Legea prevede că orice hotărâre judecătorească produce anumite efecte” Potrivit avocatului Neacșu, exista o hotărâre judecătorească ce ar fi trebuit să producă efecte, inclusiv suspendarea anumitor operațiuni electorale. „Legea prevede că orice hotărâre judecătorească produce anumite efecte… legea spune că în această situație toată lumea ar trebui să respecte această suspendare. Suspendarea vizează practic numai punctul doi din hotărârea de anul trecut a Curții Constituționale, care se referă la organizarea unui nou proces electoral de la zero”, a explicat Neacșu. Acesta a menționat că, în opinia sa, Biroului Electoral Central (BEC) ar fi trebuit să ia act de această hotărâre și să suspende acțiunile pregătitoare pentru alegeri. „Înțeleg că BEC-ul l-a luat în discuție… a decis să nu respecte niciun fel această hotărâre și să meargă mai departe.”, a adăugat el. Neacșu: „Nu. Dar din alt motiv cred că nu e timp să se dea o decizie cel puțin înainte de 4 mai” Avocatul și-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea unei decizii rapide a Înaltei Curți. „Nu. Dar din alt motiv cred că nu e timp să se dea o decizie cel puțin înainte de 4 mai. Și anume, această hotărâre înainte să plece la Înalta Curte, trebuie să fie motivată de judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești”, a punctat Neacșu. El a subliniat că termenul legal pentru motivarea hotărârii este de până la 30 de zile. „Ori, dacă această hotărâre nu va fi motivată, să spunem mai devreme de o săptămână, este evident că ajungem deja cel puțin la primul tur. Rămâneți amândoi, să știți că e de 30 de zile. Domnul judecător poate să-și ia cât dorește din aceste 30 de zile.” Improbabilitatea unei Decizii a Înaltei Curți înainte de 4 Mai În concluzie, opinia lui Toni Neacșu este că, având în vedere termenul de motivare a hotărârii de către Curtea de Apel Ploiești, este puțin probabil ca Înalta Curte de Casație și Justiție să poată emite o decizie relevantă înainte de data de 4 mai, primul tur al alegerilor. Această perspectivă adaugă un element de incertitudine asupra desfășurării procesului electoral. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele