Ghețarii Elveției au pierdut 5,5% din volumul de gheață într-un singur an. Ce se întâmplă în Alpi
Situația este cu atât mai importantă cu cât Elveția are cei mai mulți ghețari din Alpi, iar aceștia contribuie la alimentarea unor râuri importante din Europa, transmite AP. Unul dintre cele mai mari declinuri înregistrate vreodată Serviciul elvețian de monitorizare a ghețarilor GLAMOS și Academia Elvețiană de Științe au anunțat joi că volumul de gheață pierdut în 2026 reprezintă 5,5% din volumul total al ghețarilor elvețieni. Este a doua cea mai mare scădere procentuală înregistrată până acum. Recordul a fost stabilit în 2022, când ghețarii au pierdut o cantitate și mai mare din volumul lor. Fenomenul s-a accentuat în ultimii ani. Numai în ultimii cinci ani, volumul gheții din ghețarii Elveției a scăzut cu aproape o cincime, potrivit experților citați de AP. Matthias Huss, șeful GLAMOS și profesor de glaciologie la ETH Zürich, a explicat că zăpada din timpul iernii are un rol esențial pentru supraviețuirea ghețarilor. În 2026, ghețarii din Elveția au pierdut 5,5% din volumul lor de gheață. Sursa foto: Mediafax Foto Stratul de zăpadă protejează gheața veche de topire. Cu cât zăpada persistă mai mult la altitudini mari, cu atât ghețarul poate păstra mai multă gheață. Zăpada este importantă și pentru formarea gheții noi. O cantitate mai mare de zăpadă crește șansele ca aceasta să rămână la altitudini ridicate și să se transforme ulterior în gheață. În 2026, aceste condiții au fost afectate de temperaturile ridicate și de cantitatea redusă de zăpadă din timpul iernii. Ghețarii au pierdut miliarde de litri de apă În perioada iulie-septembrie, ghețarii elvețieni au pierdut aproximativ 2,2 trilioane de litri de apă prin topire. Cantitatea este de aproximativ patru ori mai mare decât consumul anual de apă al Elveției, o țară cu aproximativ 9,1 milioane de locuitori. Pierderile nu se limitează însă la gheața care dispare din peisaj. Elveția este considerată „turnul de apă al Europei”, iar ghețarii și apele provenite din topirea lor contribuie la alimentarea unor râuri importante. Printre acestea se numără Dunărea, Padul, Rinul și Ronul. Topirea accelerată are și o dimensiune energetică. Elveția obține mai mult de jumătate din energia electrică din hidroenergie, iar apa provenită din zonele alpine are un rol important în acest sistem. Monitorizarea atentă a dezvăluit cele mai afectate formațiuni Echipele de specialiști au monitorizat în acest an și efectele topirii accelerate. Apa care curge prin ghețari a format noi fisuri și cursuri de scurgere. Pentru a urmări traseul apei, cercetătorii au folosit inclusiv coloranți roșii introduși în cursurile de apă. Unele dintre cele mai afectate formațiuni au fost ghețarii Allalin, Clariden, Rhône și Aletsch. Aletsch este cel mai mare ghețar din Alpi. În cazul unor ghețari, grosimea medie a scăzut cu aproximativ 2,5 până la 4 metri. Pe limbile unor ghețari, reducerea a ajuns la 10 metri. Datele din 2026 arată și de ce procentele devin tot mai importante. În termeni absoluți, pierderea din acest an a fost mai mică decât cea din 2003. Totuși, procentul este mai mare deoarece volumul total al gheții elvețiene este astăzi aproximativ o treime din cel de acum 23 de ani. Experții GLAMOS și Academia Elvețiană de Științe avertizează că, în condițiile actuale, ghețarii alpini nu au șanse să supraviețuiască pe termen lung.