Imagini uluitoare la oină! Sportul național cu însemnele semilunii turcești pe fiecare tricou de joc: 300 de companii românești au refuzat să ne dea un leu
Stadionul Național „Arcul de Triumf” din București a găzduit sâmbătă, așa cum face în fiecare an, finala Cupei Reginei și finala Cupei Regelui la Oină. Federația Română de Oină se află sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei. Oina, sport românesc cu însemne turcești! Ce s-a întâmplat sâmbătă la stadionul Arcul de Triumf Cele 4 echipe participante, două de fete și două de băieți, au purtat echipamente moderne unde se afla steagul României, dar și semiluna turcă. Unii dintre cei care au fost prezenți la eveniment au fost deranjați de faptul că „sportul național” a avut însemnele unui alt stat. ProSport a investigat acest caz și a descoperit că 95 la sută dintre cheltuielile acestui eveniment (transportul echipelor, echipament și multe altele) au fost acoperite de TIKA Turcia. Cine este TIKA Turcia? Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare (în turcă: Türk İşbirliği ve Koordinasyon İdaresi Başkanlığı, TİKA) este un departament guvernamental subordonat Ministerului Culturii și Turismului (Turcia). Concentrându-se pe cooperarea pentru dezvoltare, TİKA activează în peste 150 de țări Este cunoscută și sub denumirea de Agenția Turcă de Cooperare și Dezvoltare Internațională. Ce spune Nicu Dobre, șeful FR de Oină? Nicu Dobre, președintele FR de Oină, a fost contactat de ProSport pentru a afla de ce însemnele turcești apar pe tricouri la un eveniment autohton, în care se promovează identitatea națională românească. „Firma respectivă a plătit direct toate cheltuielile, nu am fost amestecați deloc. A venit fostul președinte al Parlamentului Turc, peste 130 de turci. Am trimis tuturor parlamentarilor și guvernanților români, a venit un singur secretar de stat. Eu ce sa fac? Am trimis mailuri pentru a ne susține evenimentul la 300 de firme și companii românești să se gândească puțin la identitatea națională, doar Transgaz ne-a ajutat. Eu ce să fac, să mă autodistrug? Nu cred că e nimic grav aici. Mergem mai departe și vă spun că am avut anii trecuți un contract cu o bancă turcă, ulterior a fost înghițită de una românească și s-a reziliat contractul. Ăștia suntem, asta e realitatea. Lumea nu înțelege că păstrarea identității, a obiceiurilor, a tradițiilor ține în viață un stat. Oina este un element care ar trebui să continue pentru poporul român, dar exact românii nu ne ajută. Interesează pe cineva că dispar echipe de oină pentru că nu au finanțare? Noi, cei care mai supraviețuim, suntem cu sandvișurile, ne înghesuim în mașini, ne chinuim, pentru că avem o pasiune. Oina trebuie respectată. Când maghiarii au construit stadioane în România nu s-a mai alarmat nimeni, acum care e problema? Nu e steagul Turciei acolo, e un simbol. Eu le mulțumesc că ne-au ajutat și ar fi bine să continuăm colaborarea”, a declarat Nicu Dobre pentru ProSport. Cine sunt câștigătorii competiției În 2025 se împlinesc 126 de ani de la disputarea primului campionat național de oină. Sport național care se joacă în România din secolul al XIX-lea, oina este sărbătorită oficial pe ziua de 9 mai. La cele două meciuri și la ceremonia de premiere au luat parte Majestatea Sa și Alteța Sa Regală Principele Radu. Pentru Cupa Reginei s-au confruntat în finală echipele feminine C.S. Galicea Mare din județul Dolj și C.S. Hida din județul Sălaj. Cupa Reginei, la cea de a VI-a ediție, a fost câștigată de C.S. Galicea Mare, care a învins cu 9-5 pe C.S. Hida. Echipa finalistă a fost premiată de ambasadorul Republicii Turcia la București, dl Özgür Kıvanç Altan. Cupa Reginei din acest an a fost înmânată echipei câștigătoare de către Alteța Sa Regală Principele Radu. Pentru Cupa Regelui s-au confruntat A.C.S. Frontiera Tomis din județul Constanța – campioana națională de anul trecut, și C.S. Biruința Gherăiești din județul Neamț. Cupa Regelui la cea de-a XII-a ediție și a fost câștigată de C.S. Biruința Gherăiești, care a învins cu 20-16 pe A.C.S. Frontiera Tomis. Echipa finalistă a fost premiată de președintele Parlamentului Republicii Turcia (2019-2023), dl Mustafa Șentop. Cupa Regelui 2025 a fost înmânată echipei câștigătoare de către Majestatea Sa Custodele Coroanei.
Tot mai puține NUNȚI în România. De ce nu se mai căsătoresc tinerii
Numărul căsătoriilor din România este în continuă scădere, iar acest fenomen este pus atât pe seama costurilor uriașe ale nunților, cât și a schimbărilor sociale care afectează relațiile de cuplu. Date recente arată că anual se înregistrează cu cel puțin 10.000 de căsătorii mai puțin față de anii trecuți. Cât costă o nuntă în 2025 În 2025, o nuntă cu 100 de invitați poate ajunge la un buget de 20.000 – 30.000 de euro, în funcție de preferințele mirilor. Numai meniul de la saloanele de evenimente costă între 100 și 200 de euro de persoană, iar la aceste sume se adaugă cheltuielile pentru muzică, foto-video, ținute, aranjamente florale și taxele pentru cununiile religioasă și civilă. Vorbim de încă vreo 10.000 de euro. Costurile cresc exponențial atunci când sunt invitați să performeze artiști consacrați sau când presiunea celor din jur împinge mirii să organizeze evenimente peste posibilitățile lor. În plus, nici invitații nu se mai grăbesc să participe la nunți. Pentru mulți români, „darul” și celelalte cheltuieli – cu ținutele, coaforul și machiajul – reprezintă o povară financiară greu de susținut. Psihologul Radu Leca explică faptul că tinerii evită căsătoria și din motive ce țin de încredere sau presiunea socială: „Sunt trei elemente: din neîncredere, din ruşine şi din mândrie. Din neîncrederea în partener, din ruşinea în raport cu familia şi evident din partea de vinovăţie pe care subiectul o simte după ce se căsătoreşte”. La rândul său, sociologul Antonio Amuza este de părere că asistăm la o transformare a modelului tradițional: „Se schimbă aşa numita familie tradiţională în sensul în care oamenii se căsătoresc mai mult cu locul de muncă, cu job-ul decât cu un partener sau o parteneră”. „Am fost îndoctrinați de mici” Eliana și Dan formează un cuplu de 10 ani și spun că nu au simțit până acum nevoia de a oficializa relația pe care o au: „Cumva, am fost îndoctrinaţi de mici că trebuie să te căsătoreşti. Noi, oamenii mai tineri, cumva ne îndepărtam de asta. Mă gândesc că, pe viitor, daca vom dori să facem un copil, da”. Specialiștii atrag atenția că tendința tinerilor români de a nu se mai căsători nu este ceva întâmplător, ci reflectă o schimbare structurală a societății. În prezent, se pare că independența și stabilitatea financiară cântăresc mai mult decât tradițiile de odinioară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TREBUIE să facă toți tinerii căsătoriți, la exact 8 zile după nuntă. Explicațiile părintelui Teodor Zugravu din Iași Noua lege a căsătoriilor civile. Primarii vor putea delega competențele