Fenomenul loverboy le umple buzunarele traficanților! Măsuri asigurătorii de peste un milion de lei!
Mai multe persoane din Miroslava au racolat tinere vulnerabile, pe care le-au trimis în Danemarca la produs. Fetele se îndrăgosteau de proxeneți prin metoda „loverboy”, fără să știe ce calvar le așteaptă. Inculpații au fost prinși și sunt judecați Fenomenul cunoscut sub denumirea de „loverboy” le umple buzunarele traficanților din Miroslava, care profită de vulnerabilitatea unor persoane, obligându-le să practice prostituția. Un grup de șase indivizi, dintre care cinci bărbați și o femeie, au acționat într-un mod organizat, convingând mai multe tinere să practice prostituția în Danemarca. Inculpații au fost demascați și sunt judecați pentru infracțiuni deosebit de grave. Fenomenul „loverboy” le umple buzunarele traficanților! Fenomenul traficului de persoane continuă să reprezinte una dintre cele mai grave probleme din România, cu o intensitate tot mai mare în marile centre urbane, inclusiv în municipiul Iași. Dezvoltarea infrastructurii de transport și accesul facil la rețele internaționale au contribuit la extinderea acestor activități infracționale, în special în direcția exploatării victimelor în state din Europa Occidentală. „Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale rămâne cea mai mare şi mai importantă formă a traficului, din simplul motiv că va reprezenta întotdeauna cea mai importantă sursă de profit pentru traficanţi”, a declarat Vasile Airinei, procuror-șef al DIICOT Iași. În acest context, autoritățile au reușit, în anul anterior, să finalizeze faza de urmărire penală, un caz complex, considerat reprezentativ pentru modul de operare al rețelelor moderne de trafic de persoane. Este vorba despre un dosar în care șase inculpați au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul din 27 iunie 2025, patru dintre aceștia fiind arestați preventiv. „Amploarea traficului a înregistrat o creştere semnificativă în ultima perioadă, majoritatea victimelor de gen feminin fiind recrutate prin metoda, deja consacrată, «loverboy». Astfel, prin această metodă, traficanţii le determină pe victime să se îndrăgostească de ei, să fie determinate să creadă că sunt şi vor fi «iubitele» ori «viitoarele soţii» şi mamele copiilor lor şi, apoi, le obligă să se prostitueze”, a mai adăugat procurorul. Traficanții duceau victimele în Danemarca Gruparea, autointitulată „Agenția”, a fost inițiată de doi dintre inculpați, care, împreună cu alți coautori, au pus bazele unui mecanism infracțional complex. Activitatea era împărțită pe roluri precise: racolare, transport, cazare, promovare online și gestionarea relației cu clienții. „Gruparea infracțională a racolat, în decursul a doi ani (2023-2024), mai multe tinere de pe teritoriul României. Au fost transportate în Danemarca, unde acestea au fost cazate în apartamente închiriate în regim hotelier, prin Booking și Airbnb, iar ulterior le-au exploatat sexual”, a completat Vasile Airinei. Sediul Agenției s-a aflat în Miroslava, unde locuiesc fără forme legale concubinii Rotaru Oana-Ștefana și Ciubotaru Bogdan Vasile, doi dintre inculpați. Împreună cu aceștia, au mai racolat tinere și Asiminei Alexandru Marian, Dediu Bogdan-Mihai, Crețu Cosmin și Feraru Andrei Marian. În vederea recuperării prejudiciului, autoritățile au instituit măsuri asigurătorii în valoare de peste un milion de lei. Acestea vizează bunurile și sumele de bani obținute din activitățile ilegale desfășurate de inculpați. „În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii în valoare de 1.021.003 lei”, a mai spus procurorul. Pe fondul lipsei de educație, al sprijinului familial precar și al dorinței de a obține rapid venituri, victimele deveneau ușor de influențat. Ulterior, acestea erau constrânse sau convinse să practice prostituția, în beneficiul direct al grupării. Proxeneții primeau 50% din veniturile victimelor În ceea ce privește câștigurile, ancheta relevă că gruparea percepea un comision de 50% din veniturile obținute de victime. În unele cazuri, aproape toate sumele ajungeau la liderii grupării. De asemenea, unele tinere aveau impresia că activitatea se desfășoară într-un cadru legal în statul danez, ceea ce le-a determinat să accepte condițiile impuse, fără a conștientiza pe deplin caracterul infracțional al situației. În cadrul dosarului au fost identificate 15 victime, însă anchetatorii susțin că amploarea reală a fenomenului este mult mai mare. Nu toate persoanele exploatate au putut fi identificate sau audiate, ceea ce indică dimensiunea extinsă a rețelei. Cazul din Iași reflectă o tendință îngrijorătoare a rețelelor de trafic de persoane, care se adaptează rapid la noile realități sociale și tehnologice. Exploatarea sexuală rămâne cea mai profitabilă formă de trafic, iar metodele de recrutare devin tot mai sofisticate. Autoritățile avertizează că prevenția, educația și sprijinul acordat persoanelor vulnerabile sunt esențiale pentru combaterea acestui fenomen, care continuă să afecteze în special tinerele aflate în situații dificile. Dosarul trimis în judecată în 2025 reprezintă un pas important în lupta împotriva criminalității organizate, însă dimensiunea reală a fenomenului arată că eforturile trebuie intensificate în continuare. Fenomenul cunoscut sub denumirea de „loverboy” le umple buzunarele traficanților din Miroslava, care profită de tinere și le constrâng să practice prostituția.
Ieșean judecat pentru trafic de persoane! Martorul: Soția inculpatului i-a dat banii victimei după ce a fost arestat soțul său!
Un ieșean a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, existând suspiciunea că ar fi exploatat o persoană, profitând de vulnerabilitatea acesteia. La termenul din luna martie a fost audiată și victima, care a relatat că, deși a lucrat mai multe luni la stâna inculpatului, acesta nu l-a plătit. Ieșean judecat pentru trafic de persoane! Dosarul în care inculpatul Dorin Pintilie este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane continuă să scoată la iveală detalii tulburătoare despre exploatarea persoanelor vulnerabile. La termenul din 8 aprilie 2026, desfășurat la Tribunalul Iași, instanța a audiat noi martori, ale căror declarații adaugă nuanțe importante, dar și noi semne de întrebare. Procesul vine în continuarea termenului anterior, din 25 martie 2026, când au fost audiați victima, Alin Ioan Caraiman, și tatăl acestuia. Atunci, comportamentul celor doi a atras atenția instanței, existând suspiciuni că ar fi fost influențați sau chiar instruiți cu privire la declarațiile oferite. În plus, vulnerabilitatea evidentă a victimei, care nu a putut preciza nici măcar data nașterii, a conturat profilul unei persoane extrem de ușor de exploatat. La termenul recent, primul martor audiat a fost Vasile Agape, care a oferit detalii despre mediul din care provine victima. Declarația sa a fost una relativ rezervată, dar relevantă pentru conturarea contextului social. „Îl cunosc din copilărie pe Alin Caraiman, victima, dar pe inculpat nu l-am văzut niciodată. Știu că Alin are niște probleme de sănătate, dar nu știu exact ce. Acesta a mai lucrat în anii precedenți ca cioban la diferite stâne. Victima și tatăl său consumă frecvent băuturi alcoolice la magazinul din localitatea de domiciliu. Nu i-am văzut discutând cu vreo persoană necunoscută. Nu știu dacă Alin Caraiman a lucrat la o stână din Iași. De vreo lună nu l-am mai văzut prin sat”, a declarat martorul în fața instanței. Mărturia lui Agape scoate în evidență un aspect esențial: stilul de viață precar al victimei și al familiei sale. Consumul frecvent de alcool, lipsa stabilității și problemele de sănătate contribuie la crearea unui profil de vulnerabilitate, care poate fi exploatat cu ușurință. Un alt martor ridică suspiciuni cu privire la autenticitatea declarației sale Cel de-al doilea martor audiat, Ștefan Răileanu, a oferit o declarație mult mai detaliată, care aduce în discuție inclusiv momentul în care victima ar fi fost luată la muncă de către inculpat. „Este a doua oară când îl văd pe inculpat. Prima dată l-am văzut în localitatea de domiciliu a victimei, când a venit și l-a luat pentru muncă. În prezent, Alin Caraiman lucrează cu un frate de-al meu, în sat. Inculpatul a venit cu soția în satul nostru, anul trecut, spunând că își caută un om pentru muncă. S-a întâlnit cu tatăl lui Alin Caraiman la magazinul din sat și i-a lăsat 400 de lei, mâncare și haine, iar Alin s-a urcat în mașina lui Pintilie și a plecat la muncă. Eram prezent când i-a dat banii, hainele și mâncarea tatălui victimei”, a declarat martorul. Această afirmație confirmă parțial declarațiile anterioare ale victimei, potrivit cărora o sumă de bani ar fi fost oferită tatălui său în schimbul muncii prestate. Răileanu a continuat prin a descrie și alte aspecte legate de relația dintre inculpat și familia victimei. „Soția inculpatului a venit în urmă cu aproximativ 5-6 luni și i-a dat bani unei persoane din sat, nu familiei Caraiman, pentru ca acea persoană să le dea banii în funcție de nevoile lor, lui Alin Caraiman și tatălui său. La sărbători, Dorin Pintilie a venit și i-a adus tatălui victimei mâncare și 600 de lei, spunându-i să vină la el, unde urma să stea cu fiul său, dar acesta a refuzat”, a adăugat Răileanu. Inculpatul locuia în casă cu victima Conform declarației martorului, inculpatul l-a găzduit pe Alin Caraiman în propria locuință. „S-au înțeles ca inculpatul să îi dea 1.000 de lei lui Alin Caraiman în fiecare lună și să îi plătească datoriile tatălui de la magazin. La noi în zonă, pentru munca cu animalele se oferă aproximativ 120 de lei pe zi, țigări și două mese pe zi, dar depinde de ce știe omul să facă. Alin Caraiman nu știa să mulgă oile, iar după ce consuma alcool nu mai muncea. Nu este un om stabil, stă 2-4 luni și pleacă. La stână i se dădea cel mult 1.000 de lei, pentru că nu avea prea multe de făcut”, a completat martorul. La un moment dat, martorul și-a schimbat unele declarații, spunând că este a treia oară când îl vede pe inculpat. Totodată, s-a constatat și că mama martorului ar fi prietenă cu soția inculpatului. „Am fost la stâna lui Dorin Pintilie și am luat niște capre. Din ce am văzut, nu se făcea diferență între Alin și ceilalți angajați. În aceeași casă locuiau doi angajați și inculpatul cu soția. Mama mea a fost prietenă cu soția inculpatului, fiind colege de școală”, a mai spus martorul. Dosarul rămâne unul complex, în care declarațiile contradictorii, nivelul scăzut de educație al persoanelor implicate și posibilele influențe externe îngreunează stabilirea adevărului. Cazul evidențiază, încă o dată, cât de vulnerabile sunt persoanele din medii defavorizate și cât de ușor pot deveni acestea victime ale unor forme de exploatare greu de demonstrat în instanță. Un ieșean a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, existând suspiciunea că ar fi exploatat o persoană, profitând de vulnerabilitatea acesteia. Martorii par să aibă legături cu părțile din dosar, ceea ce îngreunează și mai mult rezolvarea cauzei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Martor plătit într-un dosar de trafic de persoane! Un ieșean a fost exploatat și obligat să muncească fără vreun leu!
Un martor ar fi fost plătit de soția inculpatului într-un dosar de trafic de persoane, pentru a spune în fața instanței că a fost remunerat pentru muncă. Un bărbat vulnerabil ar fi fost exploatat pentru circa un an de zile, fiind silit să muncească la Dorin Pintilie, arestat în cauză. În timpul audierii, victima părea că este îngrijorată și că l-ar fi învățat cineva ce să declare. Martor plătit într-un dosar de trafic de persoane! Un caz de presupus trafic de persoane, aflat pe rolul Tribunalului Iași, aduce în prim-plan o problemă profundă și adesea ignorată: exploatarea persoanelor vulnerabile, lipsite de educație și sprijin social. Dorin Pintilie a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane într-un dosar care dezvăluie o posibilă muncă forțată și dependență economică, în care victima nu are capacitatea reală de a se apăra sau de a înțelege situația în care se află. Pintilie deține o stână în județul Iași. La termenul din 25 martie 2026, a fost audiată victima, Alin Ioan Caraiman. Încă de la primele întrebări, vulnerabilitatea acestuia a devenit evidentă: întrebat care este vârsta sa, tânărul a declarat că nu știe când s-a născut. Această lipsă de informații elementare despre propria identitate ridică semne serioase de întrebare cu privire la nivelul său de educație și la capacitatea de a înțelege sau de a consimți la relațiile de muncă în care a fost implicat. Potrivit declarațiilor sale, Caraiman ar fi lucrat aproximativ un an pentru inculpat, până în septembrie 2025. Relația de muncă ar fi fost stabilită prin intermediul tatălui său. „Am lucrat la inculpat circa un an de zile. Tatăl meu a luat legătura cu inculpatul și acesta i-ar fi dat niște bani pentru ca eu să lucrez la el. Nu mai știu exact câți bani. Tatăl meu nu mi-a dat acei bani”, a declarat Caraiman în fața instanței. A ieșit din sala de judecată fără permisiune Pe perioada în care ar fi lucrat pentru inculpat, tânărul a locuit în aceeași gospodărie cu acesta și ar fi desfășurat activități specifice muncii la stână, precum îngrijirea animalelor, hrănirea și adăparea lor. Cu toate acestea, detaliile oferite de victimă au fost fragmentate și imprecise. Nu a putut preciza câte animale erau sau câte ore muncea zilnic. De asemenea, a afirmat că își cumpăra singur mâncarea, în ciuda faptului că locuia la angajator. Un alt aspect îngrijorător este lipsa libertății de mișcare. Victima a relatat că a încercat să plece într-o noapte, temându-se că nu își va primi banii, însă s-a rătăcit și s-a întors. Ulterior, a susținut că nu a fost lăsat să plece și că poliția ar fi fost cea care l-a adus acasă. Pe parcursul audierii, comportamentul victimei a atras atenția instanței. Vizibil afectat emoțional, Caraiman evita contactul vizual cu judecătorul și se uita frecvent către inculpat și familia acestuia, aflați în sală. Această atitudine a sugerat o posibilă stare de teamă sau presiune, dificil de probat, dar relevantă în contextul acuzațiilor de trafic de persoane. Situația a devenit și mai tensionată în momentul în care inculpatul a părăsit sala de judecată fără permisiune, invocând starea de rău. Deși președintele completului de judecată i-a cerut să rămână, acesta a ieșit și a fost readus ulterior de avocatul său, Lucian Stamate. Declarațiile victimei au fost uneori contradictorii sau neclare. Întrebat dacă își menține declarația dată anterior la poliție, acesta a spus că nu știe, întrucât nu a văzut-o. De asemenea, a negat că ar fi fost instruit cu privire la ceea ce trebuie să declare în instanță. „Nu aș mai lucra la stâna inculpatului, pentru că nu mai vreau. Nu mai merg deloc. Nu mă lasă nici poliția de la Covasna, nici de la primărie. Și nu mai vreau”, a mai spus acesta. Au început să râdă de victimă Un moment care a stârnit indignare a avut loc atunci când procurorul i-a oferit victimei un pahar cu apă, observând starea sa de emoție. În acel moment, persoane din sala de judecată, apropiate inculpatului, au început să râdă, accentuând presiunea psihologică asupra tânărului. A fost audiat și tatăl victimei, Mihai Caraiman, în calitate de martor, ale cărui declarații au ridicat la rândul lor semne de întrebare. Acesta a susținut inițial că inculpatul nu i-a oferit bani, dar ulterior a afirmat că soția inculpatului i-ar fi dat o sumă de bani, cerându-i să semneze un document. Declarațiile sale au fost oscilante, iar comportamentul din sala de judecată – priviri frecvente către alte persoane – a sugerat o posibilă influență externă. Un alt martor, Marius Butulea, a declarat că îl cunoaște pe inculpat și pe victimă, confirmând că aceasta lucrase anterior și în alte locuri. El a menționat că, în discuții informale, victima ar fi spus că a fost bătută la locul de muncă, fără a indica însă o persoană anume. Acest caz evidențiază dificultățile majore întâmpinate în instrumentarea dosarelor de trafic de persoane, în special atunci când victimele provin din medii defavorizate, au un nivel scăzut de educație și sunt dependente de familie sau de angajatori. Un martor ar fi fost plătit de soția inculpatului într-un dosar de trafic de persoane, pentru a spune în fața instanței că a fost remunerat pentru muncă. Din declarații existau suspiciuni cu privire la influențarea acestora. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Doi frați, judecați pentru trafic de persoane, sunt nemulțumiți de arest! Ar vrea acasă, sub control judiciar
Doi frați din Iași, judecați pentru trafic de persoane și muncă forțată, sunt nemulțumiți de arest și vor înlocuirea măsurii preventive. Dragoș Florin Doloi și Constantin Doloi se află sub arest preventiv din octombrie 2025, fiind încarcerați în Penitenciarul din Iași. Avocatul inculpaților solicită aplicarea unei măsuri preventive mai ușoare. Doi frați, judecați pentru trafic de persoane, sunt nemulțumiți de arest! La termenul de judecată din 24 februarie, Tribunalul Iași a analizat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de doi inculpați trimiși în judecată pentru trafic de persoane și supunere la muncă forțată sau obligatorie. Cei doi, Dragoș Florin Doloi, în vârstă de 39 de ani, și Constantin Doloi, de 32 de ani, se află în arest preventiv, în cadrul Penitenciarului din Iași, încă din octombrie 2025. Cauza vizează acuzații grave, din probatoriu reieșind că inculpații ar fi fost implicați într-un mecanism de exploatare a unor persoane vulnerabile, prin constrângere și obligare la muncă forțată. Potrivit rechizitoriului, faptele cercetate ar fi avut un caracter repetitiv, iar modalitatea de acțiune indicată ar releva un grad ridicat de pericol social. În fața magistraților de la Tribunalul Iași, atât apărătorul inculpaților, cât și procurorul de caz și-au susținut punctul de vedere cu privire la menținerea sau înlocuirea măsurii preventive. Aceștia au prezentat în fața instanței punctele de vedere referitoare la oportunitatea continuării detenției preventive. Inculpații ar vrea acasă, sub control judiciar Avocatul inculpaților, Radu Irimia, a solicitat admiterea contestației formulate împotriva încheierii anterioare, prin care s-a dispus menținerea arestului preventiv. În pledoaria sa, avocatul a cerut desființarea hotărârii contestate și trimiterea cauzei spre rejudecare. „Solicit admiterea contestației și desființarea încheierii. Considerăm că se impune trimiterea spre rejudecare a cauzei la Tribunalul Iași, precum și înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai puțin restrictivă, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar pe cauțiune”, a declarat avocatul în fața instanței. În susținerea cererii, apărarea a invocat, între altele, durata arestului preventiv, conduita procesuală a inculpaților și faptul că aceștia ar fi respectat dispozițiile autorităților judiciare pe parcursul procedurilor. Avocatul a argumentat că scopul măsurii preventive poate fi atins și printr-o restrângere mai redusă a libertății, fără a afecta buna desfășurare a procesului penal. De cealaltă parte, procurorul de caz s-a opus solicitării de schimbare a măsurii preventive. Reprezentantul Ministerului Public a arătat că temeiurile care au stat la baza arestării preventive se mențin, subliniind gravitatea faptelor imputate și circumstanțele în care acestea ar fi fost comise. Potrivit procurorului, modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, natura acuzațiilor și impactul asupra victimelor justifică în continuare menținerea măsurii arestării preventive. Traficul de persoane și supunerea la muncă forțată sunt considerate fapte deosebit de grave, prevăzute de legislația penală, având consecințe severe asupra victimelor. În practica penală, măsurile preventive sunt evaluate periodic, judecătorii fiind obligați să verifice dacă acestea mai sunt justificate. În cadrul termenului din 24 februarie, dezbaterile s-au concentrat pe această balanță, între necesitatea restrângerii libertății și respectarea drepturilor fundamentale ale inculpaților. Atât apărarea, cât și acuzarea au susținut că soluția propusă de fiecare parte este cea adecvată în contextul cauzei. La finalul ședinței, instanța a anunțat că rămâne în pronunțare asupra cererii privind măsura preventivă. Doi frați din Iași, judecați pentru trafic de persoane și muncă forțată, sunt nemulțumiți de arest și vor înlocuirea măsurii preventive. Bărbații se află încarcerați în Penitenciarul din Iași din octombrie 2025. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Lituania începe o anchetă legată de dosarele Epstein, privind traficul de persoane
„O anchetă obiectivă și aprofundată a circumstanțelor de legalitate îndoielnică, precum și cooperarea juridică internațională sunt posibile numai dacă se lansează o anchetă preliminară”, a declarat procuratura generală a Lituaniei într-un comunicat, fără a numi suspecți sau infracțiuni specifice. Marți, președintele Gitanas Nauseda a solicitat o anchetă principială a autorităților de aplicare a legii în acest caz, potrivit Reuters. Mass-media lituaniană a relatat că numele mai multor modele și personalități din lumea artei lituaniene sunt menționate în dosarele publicate săptămâna trecută de Departamentul de Justiție al SUA. Mai mulți artiști au anunțat boicotarea festivalului de artă Midsummer Vilnius, al cărui promotor, Valdas Petreikis, este menționat în dosare ca fiind beneficiarul unor plăți din partea lui Epstein. Petreikis a declarat că nu era la curent cu infracțiunile lui Epstein la momentul cunoașterii lor, neagă comiterea vreunei fapte ilegale și se retrage din promovarea evenimentelor artistice din cauza reacției negative a opiniei publice. Poliția și procurorii lituanieni evaluează în prezent informațiile făcute publice, analizează cadrul juridic și fac schimb de informații cu partenerii, a declarat procuratura generală.
Europol, operațiunea Lanțul Global. Polițiștii români și austrieci, la conducerea acțiunii care a dus la arestarea a 158 traficanți de persoane
Reprezentanții Europol au transmis că 158 de traficanți de persoane au fost arestați, iar 1.194 de victime au fost protejate într-o operațiune globală denumită „Lanțul Global”. Operațiunea „Lanțul Global” a avut loc între 1 și 6 iunie 2025 și, potrivit Europol, a fost condusă de polițiști din Austria și România. Europol – a coordonat acțiunea alături de Frontex și INTERPOL – a mai transmis că această operațiune a avut ca obiectiv detectarea și desființarea „Țintelor de Mare Valoare”, dar și a grupurilor de crimă organizată. Aceste grupuri sunt responsabile pentru cele mai multe cazuri de trafic de persoane. Operațiunea „Lanțul Global” – a implicat aproape 15.000 de ofițeri din 43 de țări diferite – a mai avut ca obiective protejarea victimelor, confiscarea activelor provenite din infracțiuni și inițierea unor anchete ulterioare. „Traficul de persoane poate fi combătut doar împreună” Potențialele victime au fost raportate din 64 de țări diferite, majoritatea fiind din România, Ucraina, Columbia, China și Ungaria. Multe dintre victime fuseseră traficate peste granițe și chiar peste continente, ceea ce arată natura globală a schemelor de trafic de persoane. Investigațiile desfășurate au dezvăluit că majoritatea victimelor exploatării sexuale sunt femei adulte. Exploatarea victimelor minore este legată, în general, de cerșetoria forțată și de activitățile infracționale forțate, cum ar fi furtul din buzunare, au mai precizat reprezentanții Europol. Poliția Română a efectuat percheziții domiciliare, a citat 11 martori și a arestat 9 persoane pentru traficul de 8 victime minore, cu vârste cuprinse între 7 și 15 ani, în scopul cerșetoriei forțate. „Cooperarea strânsă și eficientă dintre autoritățile internaționale de aplicare a legii și autoritățile de frontieră rămâne esențială pentru protejarea celor mai vulnerabili la exploatare. Rezultatele operațiunii „Lanțul global” din acest an nu sunt doar statistici, fiecare individ protejat de exploatare reprezintă un succes neprețuit. Traficul de persoane poate fi combătut doar împreună și sunt recunoscător tuturor țărilor și partenerilor care și-au unit forțele cu Europol pentru a sprijini victimele și a le obține dreptate”, a declarat Jean-Philippe Lecouffe, director executiv adjunct al Europol, Direcția Operațiuni. Sursa foto main – Wikipedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce dezvăluie MOARTEA unui ministru despre verticala puterii în Rusia. „Așa cum Putin a subliniat de mai multe ori, trădătorii nu trăiesc mult” POLITICO: „Nicușor Dan, triunghi amoros politic cu Macron și Merz” Rusia asamblează drone SHAHED cu piese din China. „Componente pentru snowmobil”, firme rusești cu nume inspirate de pirații englezi Morgan și Drake China a lansat, oficial, producția de serie a avionului de vânătoare STEALTH J-35 și vrea să conteste superioritatea aeriană a SUA Soldatul modern, antrenat în dormitor, LETAL pe câmpul de luptă. Cine sunt „țintele cheie” în recrutarea operatorilor de drone