Operatorii sistemelor de transport gaze din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina semnează o scrisoare comună prin care solicită aprobarea autorităților de reglementare pentru produsele de capacitate Ruta 2 și Ruta 3
Operatorii sistemelor de transport gaze DESFA S.A. (Grecia), Bulgartransgaz EAD (Bulgaria), Transgaz SA (România), Vestmoldtransgaz SRL (Republica Moldova), Gas TSO of Ukraine (Ucraina) împreună cu ICGB AD, operatorul independent al Interconectorului Grecia-Bulgaria, au semnat o scrisoare comună adresată autorităților naționale de reglementare în domeniul energiei solicitând aprobarea lansării a două noi produse de capacitate transfrontalieră – Ruta 2 și Ruta 3. Inițiativa marchează un alt pas important înspre consolidarea independenței energetice și a conectivității Europei de-a lungul Coridorului Vertical de Gaze. Scrisoarea a fost semnată în cadrul Reuniunii Ministeriale a Parteneriatului pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei (P-TEC), care a avut loc la Atena, în perioada 6-7 noiembrie, în prezența Secretarului american al Energiei, Chris Wright, a Secretarului american al Internelor, Doug Burgum, a reprezentanților de rang înalt ai Guvernului american, a Miniștrilor Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, Bulgaria, Zhecho Stankov, Republica Moldova, Dorin Junghietu și Ucraina, Svitlana Grynchuk și a Viceprim-ministrului României, Cătălin Predoiu. OTS solicită aprobarea autorităților de reglementare cu privire la disponibilitatea Rutelor 2 și 3 până în aprilie 2026, precum și posibilitatea oferirii simultane a produselor speciale de capacitate Ruta 1, Ruta 2 și Ruta 3 în cadrul licitațiilor concurente. Toți operatorii de transport și de sistem participanți au convenit să aplice reduceri semnificative – cuprinse între 25 % și 50 % – la punctele lor de interconectare, pentru a încuraja utilizarea pe piață a noii capacități și a facilita diversificarea fluxurilor de gaze. Reducerile tarifare coordonate și disponibilitatea mai multor opțiuni de rute vor contribui la atenuarea potențialelor perturbări, vor sprijini livrările neîntrerupte către Ucraina și vor asigura utilizarea cât mai eficientă a infrastructurii existente în întreaga regiune. OTS subliniază că, așa cum a identificat Comisia Europeană, Coridorul Transbalcanic, parte a Coridorului Vertical, este o componentă esențială a strategiei UE de diversificare a transportului de gaze și de eliminare treptată a dependenței de gazele rusești. Aprobarea disponibilității Rutelor 2 și 3 este în directă concordanță cu această strategie, deoarece utilizează GNL și gazele din Marea Caspică pentru a consolida securitatea energetică pe termen lung și integrarea pieței. Ruta 2 pornește din punctul de interconectare Amfitriti din rețeaua DESFA, traversează interconectorul Grecia-Bulgaria (ICGB) și continuă prin Coridorul Transbalcanic, iar Ruta 3 începe din punctul de interconectare al ICGB cu TAP și urmează același traseu. Aprobarea mai rapidă a acestor produse suplimentare va spori semnificativ potențialul ca GNL să ajungă în Ucraina prin terminalele grecești, consolidând securitatea energetică și permițând traderilor să selecteze rutele de aprovizionare optime în funcție de nevoile lor. Directorul General al DESFA, Maria Rita Galli: Inițiativa de astăzi marchează un alt pas important și concret înspre creșterea securității energetice și a cooperării regionale în Europa de Sud-Est și Centrală „Inițiativa de astăzi marchează un alt pas important și concret înspre creșterea securității energetice și a cooperării regionale în Europa de Sud-Est și Centrală. Prin avansarea Rutei 2 și a Rutei 3, deblocăm întregul potențial al infrastructurii GNL a Greciei – care cuprinde atât terminalul Revithoussa, cât și Unitatea Plutitoare de Stocare și Regazeificare (FSRU) Alexandroupolis – și consolidăm în continuare poziția Greciei ca punct de intrare cheie pentru aprovizionarea diversificată cu gaze în Europa. Prin DESFA și Coridorul Vertical, Grecia permite fluxuri flexibile de gaze de la sud la nord și asigură acces fiabil la resurse energetice diversificate pentru regiunea mai largă, inclusiv Ucraina. Colaborarea strânsă dintre OTS-urile participante reflectă angajamentul nostru comun față de o piață energetică europeană mai rezilientă, interconectată și competitivă – una care deservește cetățenii, sprijină economiile și promovează stabilitatea regională pe termen lung.” Directorii Executivi ai ICGB, Teodora Georgieva și George Satlas: Eforturile noastre comune reprezintă un pas concret înspre o independență energetică sporită pentru Europa „Conducta Grecia-Bulgaria se află în centrul acestor noi rute, oferind noi oportunități flexibile care pot schimba piața. Prin intermediul rutelor 2 și 3, ICGB participă ferm alături de partenerii noștri operatori de transport și de sistem la promovarea unei conectivități energetice și mai puternice de la Sud la Nord. Eforturile noastre comune reprezintă un pas concret înspre o independență energetică sporită pentru Europa, permițând acces diversificat, fiabil și competitiv la gaze din surse GNL și din Regiunea Caspică.” Directorul Executiv al Bulgartransgaz, Vladimir Malinov: cele trei rute reprezintă o măsură tangibilă și deja operațională pentru a spori securitatea energetică „Operatorul bulgar de transport gaze va continua să colaboreze cu omologii săi pentru a dezvolta suplimentar și a asigura implementarea pe termen lung a produselor de rută pentru transportul gazelor naturale din surse fiabile, cum ar fi Statele Unite, către Ucraina. Dezvoltate într-un spirit de solidaritate cu poporul ucrainean, cele trei rute reprezintă o măsură tangibilă și deja operațională pentru a spori securitatea energetică și a garanta aprovizionarea cu energie la prețuri accesibile și competitive pentru țările din Europa de Sud-Est. În același timp, Rutele 1, 2 și 3 vor oferi infrastructura atât de necesară pentru a asigura accesul la aprovizionarea fiabilă cu gaze naturale în urma interdicției totale a gazelor naturale rusești” Directorul General al Transgaz, Ion Sterian: Aceste rute vor facilita transportul din Grecia către Ucraina „România, prin Transgaz, a inițiat, promovat și susținut încă din 2016, conceptul Coridorului Vertical, primul Memorandum de Înțelegere fiind semnat la București, în iulie 2017. Coridorul Vertical si Coridorul Transbalcanic, parte a acestuia, reprezintă piloni esențiali ai securității energetice ce contribuie direct la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, la reducerea totala a dependenței de gazele rusești și la consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova și Ucrainei, respectiv a întregii Europe Centrale și de Est și a zonei Balcanilor. Semnarea, în marja celei de a 6-a Întâlniri Ministeriale privind Parteneriatul pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC) de la Atena, a scrisorii comune a OTS din România, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina și operatorul independent al Interconectorului Grecia-Bulgaria către Autoritățile Naționale de Reglementare din țările respective, pentru solicitarea aprobării furnizării produselor speciale de capacitate Ruta 2 și Ruta 3, până în luna aprilie 2026, inclusiv, reprezintă un demers ferm pe care OTS de pe Coridorul Transbalcanic îl întreprind în vederea asigurării cu gaze a Ucrainei, în
Șeful Transgaz anunță finalizarea gazoductului care va alimenta centrală de la Mintia. Când va fi conducta presurizată cu gaze
Cu o capacitate instalată de 1700 MW și un consum anual de 2,5 miliarde metri cubi de gaz, centrala de la Mintia va fi cel mai mare consumator de gaze, dar și cea mai mare unitate de producție de energie din România. Lucrările la conducta de transport gaze naturale Hațeg – Bacia – Mintia și la centrala electrică de cogenerare cu ciclu combinat de 1700MW de la Mintia sunt în grafic și sunt la un pas de finalizare, anunță Ion Sterian, directorul general al Transgaz. Vizită de lucru pe șantier Declarațiile vin după ce șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale a vizitat, vineri, 10 octombrie, alături de echipa sa, șantierul masivului proiect de investiții din județul Hunedoara. Conducta are un diametru de 70 de centimetri, o lungime de 56,4 kilometri și o presiune de lucru de 63 bar. „Noi, Transgaz, finalizăm săptămâna viitoare gazoductul până la intrarea în Centrala electrică și, pe 20 octombrie, va fi presurizată cu gaze”, a declarat Ion Sterian pentru Mediafax. La întrebarea reporterului Mediafax, șeful Transgaz a precizat că nu se poate pronunța când vor fi operațională centrala, cei în măsură să răspundă fiind investitorii irakieni. Mass Global Energy este compania care investește 1,4 miliarde euro în centrala construită pe locul fostei termocentrale de la Mintia. Reporterul Mediafax l-a contactat pentru un termen oficial pe directorul general, Shadi Abulkhair, care încă nu a transmis un răspuns. Dispecerul Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica a enumerat, printre măsurile considerate necesare pentru a se asigura un nivel de certitudine suficient de ridicat în acoperirea curbei de sarcină a sistemului energetic național (SEN) din această iarnă, chiar și la apariția unor situații limită, „punerea în funcțiune a primei turbine pe gaz din centrala electrică de la Mintia – Mass Global de aproximativ 600 MW și asigurarea furnizării de gaze naturale”. Poziția se regăsește în documentul Analiza estimativă și măsuri privind funcționarea în bune condiții a Sistemului electroenergetic naţional în perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026, baza Hotărârii Guvernului pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului electroenergetic naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026. Valoarea investiției de la Mintia Conducta de transport gaze naturale pentru alimentare cu gaze naturale CET Mintia (inclusiv alimentare cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică) este una dintre investițiile pentru 2024 ale Transgaz pentru care directorul general Ioan Sterian a semnat anul trecut ordinul de începere a lucrărilor. Acesta este unul dintre cele patru proiecte – din 12 depuse – pentru care Transgaz a obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare. Din totalul de aproximativ 109 milioane de euro, conducta de transport gaze naturale pentru alimentare cu gaze naturale CET Mintia are finanțare de 6,8 milioane de euro din această sursă. Proiectul are o valoare totală de 300,68 milioane de lei (60,42 milioane de euro). Conducta de transport gaze naturale care va fi construită pentru alimentarea Centralei Mintia, din județul Hunedoara, va alimenta și alți consumatori industriali și, de asemenea, consumatori casnici. Conform celor mai recente termene anunțate de Mass Group Holding, la începutul anului viitor, în ianuarie 2026, va intra în teste prima turbină a noii facilități, urmând că în februarie-martie va fi supusă testelor și cea de-a două turbină. Dacă ritmul lucrărilor va fi susținut, centrală ar putea produce energie înainte de termenul inițial stabilit. Conform planurilor, nouă unitate ar urmă să devină funcțională în anul 2026. Proiectul „Centrala electrică MASS Mintia” a fost declarat de Executiv, prin Hotărâre de Guvern, la finalul anului trecut, proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice. Cât curent va produce anual Centrala electrică MASS Mintia, o centrală nouă amplasată în județul Hunedoara, va funcționa pe baza unor tehnologii moderne și eficiente, utilizând turbine cu gaz și abur, cu o capacitate instalată totală de 1.770 MW. Prin această investiție, estimată la 1,4 miliarde de euro, se vor crea sute de muncă și se va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aliniindu-ne obiectivelor europene de decarbonizare, arata în decembrie Ministerul Energiei. Centrala va produce anual aproximativ 12.159 GWh de energie electrică, având o durată de viață proiectată de 30 de ani. Mass Global Energy a devenit oficiat proprietarul Termocentralei Mintia, în decembrie 2022. De acestă dată, Termocentrala Mintia a fost valorificată la 100% din valoarea sa de piață, respectiv echivalentul în lei a sumei de 91.236.832,87 euro. Din această sumă, 10.000.000 euro au fost achitați de către cumpărător ca garanție de participare la licitația publică ce a avut loc în data de 26 august, iar restul de preț a fost achitat pe 27 decembrie 2022, respectiv la 120 de zile de la data la care a avut loc licitația. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan speră să trecem iarna în condiții normale: „Nu ar trebui sa avem blackout” O nouă iarnă cu risc de alertă în sistemul energetic național. În scenariu pesimist, termocentralele din Oltenia și Valea Jiului nu vor funcționa Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță INVESTIȚII de peste 230 milioane lei în energie verde
Șeful Transgaz: Tranzitul GAZELOR spre Ucraina prin Isaccea 1- Orlovka, oprit la ora 02:05, a fost reluat la 15:00. Rusia lovise o stație de pompare
Fluxul de gaze la punctul de interconectarea Isaccea 1- Orlovka, care a fost afectat de atacul cu drone rusești de miercuri dimineață, a fost reluat la ora 15:00, după cum a confirmat Ion Sterian, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz. Tranzitul gazelor prin Isaccea 1- Orlovka a fost oprit la ora 02:05, a declarat Ion Sterian pentru Gândul, și a fost reluat la ora 15.00. Totul s-a întâmplat după ce Rusia a lovit o stație de pompare a gazelor din regiunea Odessa, din sudul Ucrainei, atac confirmat de Ministerul Energiei ucrainean, după ce operatorii rețelei au reclamat dificultăți în aprovizionare. Stația este utilizată într-un program de import de gaze naturale lichefiate din SUA și Azerbaidjan. Prin punctul de interconectare Isaccea 1- Orlovka treceau, la ora 18:00, 118 mii metri cubi pe oră, respectiv 0,5 mil. metri cubi pe zi, potrivit datelor Transgaz. La oră 17:00, fluxul era de 126 mii metri cubi pe oră, după ce la prânz tranzitul era zero. Fluxul a fost reluat la ora 15:00, a anunțat Ion Sterian. Două F-16 românești au decolat pentru supravegherea spațiului aerian național Ministerului Apărării Naționale anunțase la prima oră că în noaptea de 5 spre 6 august, forțele ruse au lansat un atac masiv cu drone asupra infrastructurii civile din zona Ismail, Ucraina, în apropierea graniței cu România. Sistemele radar ale MApN au detectat ținte aeriene în spațiul ucrainean, aproape de județul Tulcea. La ora 01.10, populația din nordul județului a fost avertizată prin RO-Alert. Două aeronave de lupta F-16 românești au decolat pentru supravegherea spațiului aerian național, fără a fi detectate pătrunderi neautorizate, a anunțat MApN, care a reiterat condamnarea cu fermitate aceste acțiuni agresive și nejustificate ale Federației Ruse, care sfidează flagrant dreptul internațional și pun în pericol securitatea regională. Urmările atacului în Ucraina Încă de dimineață, operatorul rețelei de gaze ucrainene, GTSOU, anunța pe Facebook că efectuează verificări la conducta din apropierea frontierei române, după ce infrastructura de transport a fost atacată de drone rusești în primele ore ale zilei de 6 august, după cum anunțau surse din piață. La aecl moment, fluxurile au fost foarte limitate și neregulate la această frontieră, gazele fiind importate invers din Grecia în Ucraina, iar mai multe surse din piață spuneau că țara vecină, Moldova, nu a fost afectată. Ulterior, Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat oficial că Rusia a atacat instalația GTS, care ar oferi o rută diversificată pentru furnizarea de gaze naturale către Ucraina. Potrivit sursei citate, în primele ore din ziua de 6 septembrie 2025, Rusia a lansat un atac direct asupra unei instalații de infrastructură de gaze – stația de compresoare a Operatorului GTS din Ucraina din regiunea Odesa, lângă granița ucraineno-română. Această stație de compresoare a fost utilizată ca parte a rutei care leagă terminalele GNL grecești de instalațiile de stocare a gazelor din Ucraina prin conducta transbalcanică de gaze și de-a lungul căreia GNL era deja furnizat din Statele Unite și aprovizionat cu gaze din Azerbaidjan. Noaptea trecută, instalația care urma să-i asigure aprovizionarea a fost atacată de zeci de drone de atac. Întregul atac rusesc este asupra infrastructurii civile, vizează direct sectorul energetic și, în același timp, împotriva relațiilor cu Azerbaidjanul, SUA și partenerii din Europa, împotriva vieții normale a ucrainenilor și a tuturor europenilor. La locul atacului, atacatorii lucrează pentru a stabili succesiunea atacului. „Acesta este un semnal clar și rezonabil pentru întreaga Europă, care intenționează să se bazeze pe gazul natural rusesc în 2027. Un atac masiv rusesc cu drone asupra unei stații de compresoare cheie de pe ruta transbalcanică ne informează că Moscova folosește toate mijloacele disponibile și este important pentru reducerea independenței energetice a europenilor și a rutelor alternative de aprovizionare cu gaze. Dacă rușilor li se permite să atace liber infrastructura noastră energetică și rutele de gaze, atunci infrastructura din Europa nu va avea probleme”, a declarat spune Svetlana Grinchuk, ministrul Energiei al Ucrainei. Recomandăm și: Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică Oficialii Guvernului, ai Ambasadei SUA, Romgaz și OMV Petrom, pe platforma care va fora în Marea Neagră. „În Neptun Deep ne punem speranțe uriașe”
Bursa de la București a închis cu o apreciere de 1,49% până la un nou MAXIM istoric. Transgaz conduce în topul creșterilor din BET
Bursa de Valori București (BVB) a închis ziua de joi cu o creștere de 1,49% față de ziua precedentă la în cazul celui mai important indice, Bucharest Exchange Trading (BET). Este cea mai consistentă creștere, pe un val ascendent al ultimelor patru zile de tranzacționare, ajungând la un maxim istoric de aproximativ 19.686,84 de puncte la închidere, față de 19.397,17 în ziua precedentă. La creșterea BET a contribuit cel mai mult avansul acțiunilor Transgaz (5,42%) iar, la capătul opus, Fondul Proprietatea cu -0,4%. BET este primul indice dezvoltat de BVB și reprezintă indicele de referință al pieței locale de capital. BET reflectă evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice de preț ponderat cu capitalizarea free floatului, ponderea maximă a unui simbol fiind de 20%. Criteriul principal de selecție al societăților în indice este lichiditatea. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. – 37,9500 – 5,42% BANCA TRANSILVANIA S.A. – 28,2800 – 4,12% S.N.G.N. ROMGAZ S.A. – 7,4800 – 2,47% Premier Energy PLC – 21,2000 – 1,44% TTS (TRANSPORT TRADE SERVICES) – 5,2200 – 1,36% S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. – 44,9500 – 1,01% SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. – 16,9200 – 0,83% MedLife S.A. – 6,9700 – 0,72% ONE UNITED PROPERTIES – 21,7000 – 0,70% ANTIBIOTICE S.A. – 2,4850 – 0,61% BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. – 19,4000 – 0,52% Digi Communications N.V. – 81,1000 – 0,50% PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED – 20,8500 – 0,48% AQUILA PART PROD COM – 1,4340 – 0,42% C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA – 58,4000 – 0,17% OMV PETROM S.A. – 0,7690 – 0,00% S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A. – 123,0000 – -0,08% TERAPLAST SA – 0,5510 – -0,18% Sphera Franchise Group – 38,5000 – -0,26% FONDUL PROPRIETATEA – 0,3770 – -0,40% „Am trecut prin frica alegerilor politice, a intrării în incapacitate de plată, lipsa unui guvern, inflație, downgrade la junk etc. Pe fondul atenuării tensiunilor geopolitice și economice ale lumii, în particular a problemelor economice ale României prin pachetele fiscale adoptate (atenție și la implementarea acestora), BVB a primit un green card din partea investitorilor, deoarece aceste creșteri ale cotațiilor se realizează cu bani noi, cu bani care intră în piața de capital românească”, spune Laurențiu Felea, broker în cadrul Goldring Iași, pentru Economedia. Impactul alegerilor Piața de capital din România a recuperat din pierderile suferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale și, mai mult, a ajuns la maxime istorice la finalul lunii mai, conform datelor oficiale agregate la jumătatea lunii trecute de specialiștii Bursei de Valori București (BVB) și comentate pentru Gândul de președintele Radu Hanga. Astfel, la 30 mai, față de 30 aprilie, indicele principal al BVB, BET, a avut un avans de 6,7%, iar BET-TR a crescut cu 8,8%. Conform datelor BVB actualizate până pe 6 iunie 2025, BET este cu 0,4% peste precedentul maxim istoric, din 18 iulie 2024. La acea dată, indicele BET, ce grupează cele mai lichide douăzeci de acţiuni ale pieţei noastre, a avut o apreciere de 0,24%, la 18.621 de puncte. Recomandăm și: Capitalizarea tuturor companiilor listate la BVB, la MAXIME istorice. Cât a fost creșterea după declinul abrupt dintre cele două tururi prezidențiale Marile companii din energie încep să recupereze scăderile de pe BVB din ultimele zile. Transgaz are chiar un plus de câteva sute de milioane de lei Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Efectul victoriei lui Nicușor Dan: leul românesc, la cel mai puternic avans față de EURO din ultimii trei ani
Acțiunile Transgaz ar putea valora 51,9 lei după multiplii pieței, arată o analiză Prime Transaction. La ce CAPITALIZARE a ajuns compania națională
Acțiunile transportatorului naționale de gaze Transgaz sunt evaluate de Marius Pandele, analist al casei de brokeraj Prime Transaction, la o valoare intrinsecă de 51,8713 lei prin comparația multiplilor de piață ai emitenților relevanți, cu 46,74% mai mare decât prețul de închidere din ședința de tranzacționare din 11 iulie, potrivi unei analize publicate de Economedia. Consultanții Prime Transaction au luat în calcul emitenții relevanți pentru a elabora analiza, care nu reprezintă o recomandare de investiții. „Este vorba despre doar 4 emitenți, dintre care unul singur, Amber Grid, desfășoară doar activitatea de transport al gazelor naturale, așa cum este cazul la Transgaz. Din acest motiv, în calculul valorii finale, rezultatul din evaluarea pe baza multiplilor este ponderat cu 25%, iar cel din evaluarea prin metoda DCF cu 75%”, scrie Prime Transaction. Analistul a luat în considerare multiplii de evaluare ai unor companii ca Fluxys (Belgia), Amber Grid (Lituania), Snam (Italia) și Enagas (Spania). În medie, cele patru companii au un multiplu P/E (Price to Earning – Preț / Câștiguri) de 19,81x, adică investitorii plătesc 19,81 unități monetare pentru fiecare unitate monetară de profit generat, comparativ cu 9,95x în cazul Transgaz. Potrivit sursei citate, rezultatele financiare mult îmbunătățite și-au pus amprenta pe evaluarea pe baza comparației multiplilor de piață, valoarea rezultată acum fiind mai mult decât dublă față de cea din ianuarie 2024. În afară de rezultatele mai bune ale Transgaz, au contribuit la acest lucru și mediile mai mari ale multiplilor de piață, unul singur dintre aceștia înregistrând o scădere, mai exact EV/EBITDA (Enterprise Value to EBITDA). Acțiunile Transgaz s-au apreciat cu 53,5% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacții de 125 de milioane de lei. Creșterea bursieră mare a fost corelată cu rezultatele financiare, cu un profit net pe 2024 aflat la maximul ultimilor șase ani și un profit net TTM (trailing twelve months – pe ultimele 12 luni) la 31 martie 2025 care ar consemna un nou maxim istoric, dacă va rămâne la același nivel la finalul anului. Prețul de 35,35 lei pe acțiune înregistrat la finalul ședinței de tranzacționare din 11 iulie este un maxim istoric EOD (end of day – la finalul zilei) luând în considerare datele ajustate cu majorările de capital, maximul istoric intraday fiind înregistrat anterior pe 5 și 6 iunie, la 35,6 lei pe acțiune. Rapoartele bursiere de finalul zilei de marți arată că prețul acțiunii a continuat să crească. Astfel, pe 14 iulie, acesta a ajuns la 35,65 de lei, iar pe 15 iulie, la 36 de lei. În acest context, capitalizarea Transgaz a crescut de la 6,66 de miliarde de lei pe 11 iulie, la 6,72 de miliarde de lei la finalul zilei de 14 iulie și 6,78 de miliarde de lei, la închiderea miercuri a BVB. Cele mai mari contribuții la creștere Conform rapoartelor oficiale, începutul anului a fost foarte bun pentru Transgaz, cu o dublare a profitului net determinată în principal de tarifele reglementate mai mari. Veniturile totale consolidate au crescut cu 49,05%, de la 706,56 milioane de lei în T1/2024 până la 1,05 miliarde de lei în T1/2025, creștere care a venit în principal de la veniturile din transportul de gaze din România (+300,55 milioane de lei), urmate de cele din Republica Moldova (+42,32 milioane de lei). „Dacă urmărim sursele de creștere a veniturilor (publicate la nivel individual), observăm că, de departe, cea mai mare parte a creșterii a fost determinată de tariful de rezervare de capacitate mai mare cu 1,89 RON/MWh, acest lucru contribuind cu 209,97 mil. RON la creșterea veniturilor. La mare distanță urmează creșterea capacității rezervate, care a adus în plus 43,01 mil. RON, depășirile de capacitate, cu 18,98 mil. RON, creșterea tarifului de transport volumetric, cu 14,04 mil. RON, și creșterea cantității transportate, cu 12,06 mil. RON”, se mai arată în analiza Prime Transaction, citată de Economedia. În condițiile în care cea mai mare parte a creșterii veniturilor a venit de la tarifele mai mari și nu de la volumul de activitate, cheltuielile operaționale nu au urmat evoluția veniturilor, înregistrând o creștere mult mai mică, de doar 56,56 milioane de lei per total. „Cele mai mari contribuții la această creștere au fost cele ale cheltuielilor cu redevențele, cu 34,56 mil. RON (+49,50%), cu întreținerea și transportul, cu 14,46 mil. RON (+235,78%), cu personalul, cu 9,76 mil. RON (+7,24%) și cele cu amortizarea, cu un plus de 7,21 mil. RON (+5,65%). În cele din urmă și-au mai redus creșterea, după ce în ultimii ani au fost pe trend puternic ascendent pe măsură ce investițiile mari ale companiei au fost finalizate”, explică analistul. Potrivit sursei citate, disproporția dintre creșterea veniturilor și cea a cheltuielilor a făcut ca profitul operațional să urce cu nu mai puțin de 110,87%, de la 261,6 milioane de lei la 551,62 milioane de lei la nivel trimestrial. Profitul financiar a rămas aproape de cel din perioada similară a anului trecut, cu o creștere ușoară, de 0,85%. „În anii trecuți acesta avea o importanță mult mai mare în evoluția rezultatelor datorită veniturilor înregistrate din ajustarea cu inflația a creanței privind Acordul de Concesiune, însă revenirea inflației la un nivel mai mic a eliminat această influență”, adaugă brokerul. Profitul net trimestrial a avut o creștere considerabilă, de 100,31%, de la 257,89 milioane de lei în T1/2024 până la 516,58 milioane de lei în T1/2025. „Este un profit trimestrial mai mare decât majoritatea profiturilor anuale ale companiei din ultimii ani, însă trebuie avut în vedere și faptul că primul trimestru este de regulă cel mai bun din an pentru Transgaz, și anul trecut el având o contribuție de 62,79% la profitul net anual. Profitul net TTM este în momentul de față la 669,42 mil. RON, mai mare decât maximul istoric actual de 602,18 mil. RON, înregistrat în anul 2017”, arată analistul. Compania este controlată în proporție de 58,5% de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, iar următorii cei mai mari acționari sunt NN Pensii (6,58%), Allianz Țiriac Pensii (4,71%), Metropolitan Life Pensii (2,87%), Infinity Capital Investments (2,07%), Carpathia Pensii (1,97%), Generali Pensii (1,86%),
Ministrul Energiei, reuniune de lucru dedicată STOCURILOR de gaze. Bogdan Ivan: Sunt parte din siguranța noastră națională
Ministrul Energiei, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, operatorii de înmagazinare și cei mai mari producători și furnizori de gaze naturale din România au avut, miercuri, o primă reuniune de lucru aplicată din mandatul noului titular de la Ministerul Energiei pentru a analiza situația la zi și a stabili prioritățile pe segmentul depozitării de gaze. Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că a convocat alături de conducerea Transgaz și a condus o reuniune de lucru dedicată obligației de înmagazinare a gazelor naturale înaintea sezonului rece. Întâlnirea are loc în contextul în care Parlamentul European a votat, marți, o serie de modificări la regulamentul european, instituit în 2022 și care așteaptă avizul Consiliului pentru a intra în vigoare sub noua formă, prelungit până la sfârșitul anului 2027. „Nu tratăm stocurile de gaze ca pe o simplă formalitate. Sunt parte din siguranța noastră națională”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook. Nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară Potrivit lui Bogdan Ivan, în prezent nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară, ca urmare a unei ierni prelungite și a unui consum excepțional în prima parte a anului. Ministrul a detaliat că a informat Comisia Europeană cu date clare și măsuri ferme deja aplicate, a reglat mecanismul prin OUG 6/2025, astfel că producția internă merge cu prioritate spre depozite, la un preț plafonat. „Contractele sunt semnate, volumele alocate, injecțiile sunt în curs. Am inițiat control tehnic la Depogaz, pentru a evalua capacitatea reală de retragere în vârf de iarnă. Am trecut de faza explicațiilor. Suntem în plin proces de recuperare a decalajului și consolidare a sistemului. Obiectivul este clar: 90% nivel de umplere până la 1 noiembrie. Nu doar pe hârtie, ci cu asigurarea că sistemul poate răspunde în timp real, în orice scenariu”, a transmis demnitarul. Analizând nivelul stocurilor de gaze la sfârșitul sezonului de extracție din ultimii doi ani, pe baza cifrelor obținute de Gândul de la Transgaz, se poate vedea că acestea au fost mai mult accesate în lunile cu temperaturi mai scăzute sau atunci când prețurile de pe piață au fost mai mari. Mai concret, stocul în depozitele de înmagazinare subterană înregistrat la începutul ciclului de extracție 2024-2025, adică pe 1 noiembrie 2024, a fost de 3,26 de miliarde de metri cubi, iar la sfârșitul ciclului de extracție, acesta a ajuns la 0,8 miliarde de metri cubi. „România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Avem resursa. Avem infrastructura. Acum ne concentrăm pe viteză, eficiență și capacitate de livrare”, a conchis Bogdan Ivan. Sursa foto: Facebook – Bogdan Ivan Recomandarea autorului: România are depozitele de gaze pline în proporție de 87,16%. Ion Sterian, director general Transgaz: „Putem trece de iarna aceasta fără importuri” Romgaz a terminat anul 2023 cu un profit cu peste 10% mai mare decât în anul precedent, în timp ce producția și veniturile au scăzut Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom
PE a votat o nouă lege pentru stocurile de GAZE. Ion Sterian: Este un lucru bun pentru România. Răzvan Popescu: Va reduce presiunea de pe prețuri
Europarlamentarii au votat, marți, o serie de modificări la legislația privind depozitele de gaze care și-au dovedit utilitatea în ultimele ierni, care vizează, pe de o parte, securitatea aprovizionării, dar și mai mare flexibilitate privind constituirea stocurilor, menită să eliminarea speculațiile și să ajute la menținerea, dacă nu la reducerea nivelului prețurilor. Regulamentul votat de Legislativ este în faza de aprobare a Consiliului, înainte de a intra în vigoare prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Contactați de reporterul Gândul, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz, și al celui mai mare operator de înmagazinare din țară, Romgaz, au salutat măsurile adoptate de eurodeputați, estimând că vor avea un impact pozitiv pentru România. Într-o zi în care România a fost iar cuprinsă de codul roșu de caniculă, trimișii statelor membre în Parlamentul European au votat o lege menită să elimine riscul ca cetățenii europeni să rămână fără căldură și în sezonul rece. Mai concret, aleșii europeni au prelungit obligația de stocare a gazelor naturale, introdusă pentru securitatea alimentării, pe fondul crizelor multiple declanșate odată cu pandemia de COVID-19, dar au introdus măsuri de flexibilizare, menite să ajute operatorii, să scoată din piață speculații și să reducă astfel prețurile. Potrivit comunicatului transmis de Legislativul european, PE sprijină flexibilitatea reumplerii stocurilor de gaze pentru a reduce prețurile. Pe scurt, aleșii au votat ca obligația de constituire de stocuri la un nivel de 90% să fie prelungită cu doi ani, până la sfârșitul anului 2027, obiectiv care trebuie atins în fiecare an între 1 octombrie și 1 decembrie, au adoptat o mai mare flexibilitate a normelor de reumplere a stocurilor în cazul unor condiții de piață dificile și mai multă transparență în ceea ce privește ponderea gazelor provenite din Rusia. După criza din energie din 2022, România și celelalte țări europene sunt mai atente cu rezervele de gaze, prin regulamentul adoptat acum trei ani și care, oficial, expiră la finalul anului. Potrivit PE, instalațiile de stocare a gazelor asigură 30% din consumul de gaze al Uniunii în timpul lunilor de iarnă. Securitatea energetică a UE a reprezentat o preocupare majoră în ultimii ani, nu în ultimul rând având în vedere dependența sa de țări din afara UE pentru aprovizionarea cu energie primară. Noua lege, votată de eurodeputați marți, prevede modificarea regulamentului, deja convenit între eurodeputați și Consiliu, care va prelungi schema UE de înmagazinare a gazelor din 2022 până la 31 decembrie 2027, care altfel ar fi expirat la sfârșitul lui 2025. Prevederile au fost adoptate cu majoritate de voturi, cu 542 de voturi pentru, 109 împotrivă și 30 de abțineri. Proiectul votat de aleși va trebui acum să fie aprobat în mod oficial de Consiliu înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Măsuri flexibile pentru reumplere „Normele au fost concepute pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze înainte de sezonul de iarnă”, au transmis reprezentanții instituției, Eurodeputații și Consiliul au introdus, de asemenea, mai multe amendamente pentru a atenua tensiunile de pe piața gazelor, deoarece speculațiile legate de actualul obiectiv obligatoriu privind nivelul de umplere de 90% până la data de 1 noiembrie a fiecărui an au dus la creșterea costurilor în timpul verii. Potrivit PE, noul regulament va permite statelor membre să atingă obiectivul de constituire de stocuri la un nivel de 90% în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie. Odată atins acest obiectiv, nivelul nu va trebui menținut până la 1 decembrie. „Statele membre vor avea posibilitatea de a se abate cu până la 10% de la obiectivul de constituire de stocuri în cazul unor condiții de piață dificile, cum ar fi indicii ale unor speculații care împiedică constituirea de stocuri într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Comisia poate mări cu până la 5% acest nivel prin intermediul unui act delegat, pentru un sezon, în cazul în care aceste condiții de piață persistă”, au transmis reprezentanții PE. În plus, documentul vizează o independență deplină față de importurile din Rusia. Astfel, autoritatea competentă care monitorizează înmagazinarea gazelor în fiecare stat membru furnizează, de asemenea, informații cu privire la ponderea gazelor stocate care provin din Federația Rusă, în conformitate cu propunerile Comisiei Europene din 17 iunie. Acest lucru va contribui la evaluarea cantității de gaz rusesc stocat în UE. „Legislația din 2022 a arătat că Europa a fost în măsură să își protejeze cetățenii în situația în care Rusia utilizează gazul ca armă de șantaj”, a declarat raportorul Borys Budka (PPE, Polonia). „Această revizuire va oferi mai multă flexibilitate și mai puțină birocrație, dar, mai presus de toate, va reduce prețurile gazelor în Europa, ajutându-ne în același timp să avansăm către independența energetică față de furnizorii nefiabili”, a afirmat demnitarul european. Care este impactul estimat pentru România Stocurile de gaze constituite de România în ultimii ani conform regulamentului european au fost o măsură de siguranță necesară pentru ca niciun român racordat la rețeaua de gaze să nu aibă probleme cu alimentarea cu gaze. În plus, sunt în derulare proiecte de creștere a capacității de înmagazinare a României. Ion Sterian, director general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, a salutat votul din Parlamentul European. „Este un lucru bun pentru România că obligă furnizorii să înmagazineze și mai multe volume de gaze”, a declarat șeful Transgaz pentru Gândul. Pe lângă creșterea securității aprovizionării, Ion Sterian crede că noul regulament la ajuta la menținerea sau reducerea prețurilor pentru consumatorii finali, asta în condițiile revenirii la piața liberă a gazelor naturale, după 31 martie 2026. Și Răzvan Popescu, șeful Romgaz, apreciază modificările votate de aleșii europeni. Compania de stat care controlează DEPOGAZ, care este este principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,54% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României. Restul îî revine companiei Depomureș, deținută de Grupul Engie SA prin Engie Group Participations (59%) și de S.N.G.N. Romgaz S.A. (40%). „Consider ca măsura prelungirii stabilirii obligației de înmagazinare este binevenită, având în vedere faptul ca piața gazelor naturale încă este influențată, intr o măsură, de
Premieră tehnologică. Țeava care va aduce gaze din Marea Neagră în România și Europa a trecut Dunărea
Transgaz a finalizat astăzi Subtraversarea Dunării, parte a infrastructurii Conductei de transport gaze naturale “Țărmul Mării Negre-Podișor”. Conducta “Țărmul Mării Negre-Podișor” va permite gazelor din Marea Neagră să să ajungă, astfel, la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem, fiind un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale, afirmă Ion Sterian, directorul general Transgaz. Azi, 3 iulie 2025, la ora 16.48 s-a încheiat Subtraversarea fluviului Dunărea, parte a infrastructurii conductei de transport gaze naturale DN 1200/1000 mm Țărmul Mării Negre – Podișor, lucrarea reprezentând o realizare tehnologică de referință nu doar pentru România, ci și pentru întreaga Europă, declară Ion Sterian, directorul general Transgaz. Cu o lungime de 1.813 metri și o adâncime maximă a tunelului forat de 67 de metri sub talvegul fluviului Dunărea, această subtraversare cu intrare din Insula Ialomiței (UAT Borcea) jud. Călărași și cu ieșire în UAT Rașova- localitatea Cochirleni – jud Constanța, este una dintre cele mai complexe lucrări realizate vreodată pe continent. Această subtraversare stabilește un nou reper în execuția forajului orizontal dirijat datorită diametrului, complexității geologice și dimensiunii echipamentelor mobilizate. Pe parcursul execuției, echipele noastre s-au confruntat cu provocări geologice neprevăzute, cum ar fi procesele de dolomitizare, care au necesitat ajustări strategice în foraj și alezare. Aceste lucrări de anvergură demonstrează capacitatea tehnică și expertiza inginerilor noștri de a depăși provocările geologice extreme și de implementare a unor soluții inovatoare pentru consolidarea infrastructurii energetice naționale. Conducta de transport gaze naturale “Țărmul Mării Negre-Podișor”, în valoare de aproximativ 500 milioane de euro, este proiect inclus în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport (SNT) gaze naturale pentru următorii 10 ani, plan în valoare de peste 9,1 miliarde euro, aprobat de ANRE. Conducta este inclusă pe lista de proiecte de interes comun ale UE și a fost depus pentru finanțare prin Fondul de Modernizare, obținând o finanțare de 85 milioane euro. Diferența de finanțare va fi acoperită printr-un mix financiar competitiv. Gazele din Marea Neagră sunt pe țeavă Conducta “Țărmul Mării Negre-Podișor” va permite gazelor din Marea Neagră să intre în SNT și să ajungă, astfel, la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem, fiind un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Mai mult, acest gazoduct va face legătura cu sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA, fiind necesar și pentru transportul gazelor ce ar urma să vină în România din zona Mării Caspice, din terminalele de LNG din Turcia și Grecia, postează Sterian. Citiți și: Conducta pe sub Dunăre, parte din gazoductul care va prelua GAZELE extrase din Marea Neagră, lansată luni. Șeful Transgaz: „Este un moment istoric” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Transgaz și JP Srbijagas din Republica Serbia au semnat un Memorandum pentru un parteneriat între compania românească și cea din țara vecină
Transgaz anunță că vineri a fost semnat un memorandum foarte important între compania românească și JP Srbijagas din Republica Serbia. Acordul presupune, printre altele, realizarea „Interconectării Sistemului Național de Transport gaze naturale din România cu Sistemul Național de Transport gaze naturale din Republica Serbia”. „Astăzi 27 iunie 2025, la sediul Reprezentanței Transgaz din București, a avut loc semnarea Memorandumului de Înțelegere între JP Srbijagas din Republica Serbia și SNTGN Transgaz SA din România. Memorandumul a fost semnat din partea Transgaz de domnul Ion Sterian, Director General al companiei, iar din partea JP Srbijagas a semnat domnul Dušan Bajatović, Directorul General al companiei energetice”, se arată într-un comunicat transmis, vineri de Transgaz. Planuri comune pentru cele două companii Potrivit sursei citate, cei doi directori generali ai celor două companii au stabilit că vor pregăti în comun și vor prezenta în luna septembrie a acestui an, un plan comun pentru: Realizarea „Interconectării Sistemului Național de Transport gaze naturale din România cu Sistemul Național de Transport gaze naturale din Republica Serbia” care presupune construirea unei conducte noi de transport gaze naturale ce va asigura conexiunea dintre conducta magistrală de transport gaze naturale “BRUA” și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia; Realizarea conductei de gaze sud Mokrin-PCG Banatski Dvor-Pančevo-Belgrad. Construirea interconectării România-Serbia are o importanță strategică majoră pentru ambele țări, în special în contextul energetic actual, al necesității diversificării surselor de aprovizionare, creșterii siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale, echilibrării cererii și ofertei și facilitării operațiunilor transfrontaliere în domeniul transportului gazelor naturale între Statele Membre și non-membre UE relevante și terțe țări. „Memorandumul de Înțelegere semnat între SNTGN Transgaz SA și JP Srbijagas conturează cadrul și principiile de bază pentru coordonarea activităților care se vor realiza între cele două companii”, se mai arată în comunicatul Transgaz. Transgaz a încheiat primul trimestru din 2025 cu PROFIT dublu față de primele trei luni de anul trecut Grupul Transgaz, care include operatorul de sistem și transport al gazelor naturale din România, Transgaz S.A, dar și din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz SRL, are, la finalul primelor trei luni din 2025, un profit net de 515,58 de milioane de lei, ceea ce înseamnă dublul celui realizat în primul trimestru de anul trecut, respectiv 257,89 de milioane de lei, conform raportului publicat pe site-ul companiei și spre informarea acționarilor pe Bursa de Valori București. Rezultatele Grupului Transgaz sunt în mare parte generate de operatorul național, care a avut un rezultat net de 453,3 milioane de lei, în creștere cu 87% față de primul trimestru de anul trecut, de 241,93 de milioane de lei. Cea mai mare parte a veniturilor Transgaz, de 607,2 milioane de lei, a venit din transportul intern al gazelor. Alexandru Coman a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2010, iar de atunci a semnat în mai multe publicații centrale, în secțiunile online, precum evz.ro. Alexandru lucrează de mai mulți ani … vezi toate articolele
Reacția ANRE după afirmațiile senatorului AUR Petrișor Peiu: România nu subvenționează exporturile de gaze
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) subliniază că România nu „subvenționează” exporturile de gaze și nu vinde gaze „ieftine” în Austria, ca replică la afirmațiile catalogate drept eronate apărute recent în spațiul public, „formulate de către anumiți lideri politici ale căror declarații contravin intereselor economice și de securitate energetică ale României”. ANRE a reacționat, luni, la afirmațiile senatorului AUR Petrișor Peiu privind exporturile de gaze. Potrivit liderului senatorilor AUR, statul român, prin Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a hotărât ca tariful de transport al gazelor să fie cu 40% mai mic pentru exportul în Austria decât pentru consumul intern în România, el precizând că este vorba de un caz revoltător de inechitate economică. „Am să vă spun, foarte pe scurt, cum plătim noi pentru a avea dreptul să exportăm gaz ieftin în Austria. Păi, foarte simplu! Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a stabilit următorul lucru: tariful de transport al gazelor este mai mic cu 40% dacă gazul este exportat în Austria, decât dacă este transportat în interiorul României”, spune Petrișor Peiu, într-un comunicat de presă. „Afirmația conform căreia România ar livra gaze naturale ieftine către Austria, în detrimentul cetățenilor români, este complet nefondată. Domnul senator Petrișor Peiu a susținut că tarifele de transport aplicate la punctul de interconectare Csanádpalota (granița cu Ungaria) ar fi fost reduse cu 40%. Această informație este falsă. Tarifele de transport sunt identice, atât pentru punctele de interconectare, cât și pentru cele interne”, a replicat ANRE. Potrivit ANRE, așa-numita „reducere de 40%”, invocată de Petrișor Peiu, nu se aplică transportului standard, ci se referă exclusiv la servicii speciale, aplicabile doar în condiții restrictive – când infrastructura este deja ocupată. „Această capacitate întreruptibilă implică riscul ca utilizatorul să nu o poată accesa, ceea ce justifică un tarif diferențiat față de capacitatea fermă”, a precizat ANRE. Statul român nu vinde gaze „ieftine” în Austria Mai mult, ANRE subliniază că prețul gazelor naturale este determinat de piață, nu de un tarif de transport stabilit de stat. Autoritatea întărește că România nu are un mecanism de „export subvenționat”. Gazele ajung pe piețele externe, inclusiv Austria, în funcție de condițiile comerciale, iar veniturile obținute din aceste tranzacţii revin operatorilor economici care extrag sau transportă gaz, nu „statului austriac”. În plus, precizează ANRE, costurile de transport nu sunt suportate de consumatorii români pentru exporturi, dimpotrivă, capacitățile de transport rezervate pentru export generează venituri care contribuie la acoperirea costurilor totale ale sistemului, reducând astfel nevoia de majorare a tarifelor interne. „Fiecare MWh transportat prin punctele de interconectare aduce venituri suplimentare, contribuind la acoperirea costurilor sistemului. Afirmațiile de genul «românii plătesc mai mult ca să le dăm austriecilor gaz ieftin» sunt inexacte și au un caracter pur politic. România NU-și sabotează propriii cetățeni, ci își asumă responsabil rolul de furnizor responsabil de securitatea energetică regională și europeană”, a transmis ANRE. Autoritatea a întărește că România își consolidează poziția de actor important în securitatea energetică a regiunii, contribuind inclusiv la aprovizionarea Ucrainei prin Coridorul Vertical – o rută strategică ce leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, amintind că Transgaz, operatorul național de transport gaze naturale, va lansa în curând procedura de alocare pentru capacități „supergrupate” (monthly bundled capacity) către Ucraina, incluzând segmente din toate cele patru țări menționate. Citiți și: Operatorii de sisteme de transport de gaze din Republica Moldova – controlat de Tranzgaz – Ucraina și Slovacia, MEMORANDUM pentru Coridorul Vertical Conducta care va prelua GAZELE din Marea Neagră a ajuns la 99,95%. Când estimează șeful Transgaz că va recepționa lucrarea de 500 de milioane de euro Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele