Nicu Ștefănuță cere Guvernului Ungariei soluții pentru finanțarea proiectelor culturale ale maghiarilor din Transilvania
Vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, îi cere Guvernului Ungariei să găsească soluții pentru continuarea finanțării proiectelor culturale, educaționale și comunitare destinate maghiarilor din Transilvania. Nicu Ștefănuță anunță că i-a solicitat premierului Ungariei, Magyar Péter, și ministrului Culturii, Tarr Zoltán, o întâlnire la Budapesta pentru a discuta situația mai multor proiecte și organizații culturale din Transilvania. Europarlamentarul declară în ultima perioadă, unele organizații culturale se confruntă cu întârzieri și incertitudini în ceea ce privește finanțarea. În anumite cazuri, evenimentele au fost amânate sau suspendate, iar organizatorii au fost nevoiți să caute rapid alte surse de bani pentru a putea continua proiectele. „Oamenii care organizează festivaluri, tabere pentru copii și tineri, evenimente culturale și activități comunitare nu fac politică atunci când își păstrează tradițiile și construiesc viața comunității. Aceste organizații trebuie judecate după ceea ce fac pentru oameni și pentru comunitățile lor, nu după opțiunea politică a participanților sau beneficiarilor”, transmite Nicu Ștefănuță. Acesta precizează că „în multe localități, un festival, o tabără sau un eveniment cultural înseamnă mult mai mult decât o singură zi de program. Înseamnă copii și tineri care se întâlnesc, tradiții care se transmit și comunități care rămân unite”. Potrivit europarlamentarului, România și Ungaria trebuie să asigure mecanisme de finanțare transparente, predictibile și accesibile organizațiilor eligibile. El spune că va solicita și sprijinul autorităților române, inclusiv al Ministerului Culturii, pentru a găși soluțiile potrivite care să permită continuarea proiectelor. Nicu Ștefănuță propune o întâlnire la Budapesta În scrisoarea adresată premierului Magyar Péter și ministrului Tarr Zoltán, europarlamentarul propune o întâlnire la Budapesta pentru a discuta față în față despre proiectele aflate în așteptare sau ale căror finanțări au fost suspendate „Sunt pregătit să vin la Budapesta pentru a discuta direct despre aceste proiecte și pentru a susține continuarea lor”, afirmă Nicu Ștefănuță. Acesta spune că susține „schimbarea politică în Ungaria. Dar schimbarea politică trebuie să însemne mai multă cultură și sprijin pentru comunitatea maghiară din afara Ungariei”. „Sunt europarlamentar român din Transilvania și reprezint în Parlamentul European comunitățile din România, inclusiv comunitatea maghiară. Este responsabilitatea mea să reprezint interesele tuturor acestor comunități și să apăr dreptul lor de a-și păstra cultura, tradițiile și identitatea.”, spune el. Europarlamentarul susține că proiectele dedicate culturii maghiare ajută la păstrarea patrimoniului Transilvaniei. „Nu putem construi Europa de mâine renunțând la identitățile și tradițiile care au format comunitățile europene. Cultura maghiară din Transilvania este parte din patrimoniul acestei regiuni și trebuie să aibă viitor”, spune el.
Dispare o fostă campioană a României! Finanțatorul face dezvăluiri incendiare
O echipă de tradiție din futsalul românesc nu se va mai înscrie în competiție! Astfel, proiectul lui Dorin Popa de la Autobergamo Deva a ajuns la final, chiar dacă echipa a încheiat ultimul sezon pe locul 3. Prin urmare, jucătorii formației din Deva rămân liberi de contract și își pot căuta alte echipe în această vară. Dispare o echipă de tradiție din România! Anunțul făcut de patronul lui Autobergamo Deva: „Îmi ajunge!” Dorin Popa ne-a mărturisit că s-a lovit de tot soiul de obstacole și n-a mai putut să continue proiectul celor de la Autobergamo Deva. Acesta lasă de înțeles că Primăria Deva a ales să o susțină pe West Deva, cealaltă echipă de futsal din oraș. „Sunt mai degrabă dezamăgit de tot ce s-a întâmplat. Îmi ajunge! Ni s-a interzis și accesul în sală. Au fost tot felul de presiuni la care am fost supuși. Nu suntem doriți la Deva, asta este clar pentru mine! Am fost tratați cu indiferență și de aceea s-a ajuns la această decizie. Cealaltă echipă este preferată de autoritățile locale”, a mărturisit Dorin Popa, principalul finanțator al echipei, pentru ProSport. „Autobergamo a reprezentat, de-a lungul timpului, un element de bază, inclusiv pentru loturile naționale de futsal ale României, dar, în același timp, un model de referință pentru alte cluburi. Probabil că, fără futsalul de la Deva, fără oamenii pasionați din acest oraș, alte cluburi nu s-ar fi apucat să investească la nivelul la care au făcut-o în ultimii ani”, spunea Răzvan Burleanu, spre finalul anului trecut. Revenită în prim-plan, Autobergamo Deva a încheiat sezonul precedent pe locul 3, iar în istorie se poate lăuda cu numeroase trofee pe plan intern (campioană, câștigătoare de Cupe și Supercupe), dar și cu participări în cupele europene la cel mai înalt nivel. Competiția a fost câștigată în acest an de cei de la United Galați Jucătorii de la Autobergamo Deva rămân liberi de contract: „Nu mai sfătuiesc pe nimeni să se implice în așa ceva!” Jucătorii formației din Deva rămân liberi de contract și încearcă să-și găsească alte echipe în următoarea perioadă. În ceea ce îl privește pe Popa, acesta lasă de înțeles că finanțarea este o mare problemă pentru futsalul din România, în condițiile în care vorbim despre un „sport de nișă”. „Jucătorii de la Autobergamo sunt acum liberi de contract și vor ajunge probabil la alte echipe. În ceea ce mă privește, pot să spun că m-am săturat și nu mai sfătuiesc pe nimeni să se implice în așa ceva. Futsalul este un sport de nișă și ai nevoie și de sprijin politic”, a completat fostul conducător al echipei. „Să știți că am avut mulți spectatori la meciuri. Futsalul este iubit la Deva și în Transilvania. Uitați-vă ce se întâmplă și la Târgu Mureș, dar și la Odorhei sau la Sepsi”, a subliniat Popa.
Hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba-Iulia în prim-plan, într-o bibliotecă din Franța
Victor Negrescu împărtășește descoperirea istorică din biblioteca Adunării Naționale a Republicii Franceze pe pagina sa de Facebook. El a regăsit „o parte din istoria noastră: hărți vechi ale României și Transilvaniei, cu Alba Iulia în prim-plan, și o scrisoare semnată de Tache Ionescu. Un memento clar că destinul României a fost puternic legat de Franța și de Europa indiferent de perioadă sau conjuctură politică”. „Pentru mine a fost și un moment cu relevanță personală. Am studiat și activat politic în Franța, iar revenirea la Paris, ca parte a delegației compuse din reprezentanți din partea mai multor grupuri politice, conduse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, căruia îi mulțumesc pentru invitație, are o semnificație aparte. Discuțiile cu președinta Adunării Naționale, doamna Yaël Braun-Pivet și colegii parlamentari, au fost despre o Românie ferm ancorată în proiectul pro-european, care construiește parteneriate solide cu toate statele membre și cu Franța în mod special”, spune Negrescu. Potrivit europarlamentarului, s-a pus accent pe intensificarea cooperării economice, pe colaborarea privind Mercosur și bugetul european dar și pe consolidarea dimensiunii de apărare. Prezența militară franceză în România demonstrează, de altfel, angajamentul său în regiune și subliniază importanța coordonării pe dosare importante de interes pentru ambele părți, mai spune Negrescu.
Cea mai mare frescă medievală din Transilvania și tezaur de 3.500 de ani, în satul cu șase biserici
Satul Șmig numără mai puțin de 800 de suflete, însă oferă nenumărate motive de uimire celor care ajung să-i cunoască trecutul. Parte din comuna Alma, satul numără șase biserici, are cea mai mare pictură murală din Evul Mediu din Transilvania, iar în secolul al XIX-lea, aici a fost descoperit mai mult de o jumătate de kilogram de aur, sub forma unui tezaur vechi de peste 3.500 de ani, povestește, pe pagina de Facebook, președintele Consiliului Județean Sibiul, Daniela Cîmpean. „Războiul” dintre războaie Bătrânii satului mai vorbesc încă despre incidentul petrecut între cele două războaie mondiale, când o delegație a sașilor brașoveni a fost alungată cu o ploaie de pietre și bucăți de lemn, în contextul în care sătenii au preluat terenurile lui Papp Kálmán, un moșier armean falimentar. Astăzi, Șmigul adăpostește credincioși ai cinci confesiuni: romano-catolici, greco-catolici, evanghelici, reformați și ortodocși, cei din urmă deținând două biserici. Satul cu un sas și jumătate de care s-a îndrăgostit un neamț „În tot satul mai există un sas și jumătate”, spune, zâmbind, Alexander Kloos, cu referire la o săsoaică și un sas pe jumătate maghiar, singurii reprezentanți ai etniei care a clădit, la mijlocul secolului al XIV-lea, biserica în care se află una dintre cele mai mari fresce medievale din Transilvania. Alexander este cetățean german și un personaj cunoscut în zona Târnavelor, după ce s-a implicat în proiecte de conservare și restaurare a bisericilor fortificate săsești. Și el aparține acestei etnii, de trecutul căreia s-a îndrăgostit la vârsta de 30 de ani. Este născut în București, din tată sas sibian și mamă basarabeancă. „Aveam trei ani când părinții mei au decis să emigrăm în Germania. Era vremea când statul german plătea pentru fiecare sas între 2.000 și 5.000 de mărci. Nu știu exact cât am valorat noi pentru comuniști”, povestește bărbatul. În România, Alexander a revenit ca adult: „Am ajuns la biserica fortificată din Hosman și pur și simplu am simțit că aparțin acestor locuri. Am făcut o pasiune pentru istoria sașilor și cred că am vizitat peste 200 de biserici fortificate din Transilvania, majoritatea în județele Sibiu, Brașov, Mureș și Bistrița-Năsăud”. Alexander își dedică tot timpul liber salvării bisericii din Șmig Graphic designer de meserie, Alexander își dedică tot timpul liber salvării bisericii din Șmig. „Fiecare concediu de odihnă mi-l petrec în România și, de multe ori, îmi mai iau câte o lună de concediu fără plată pentru a putea fi aici, unde este mare nevoie de sprijin pentru restaurarea frescei”, spune Alexander. Mica biserică din satul de pe Valea Târnavelor a devenit un mare atelier de restaurare după ce Fundația Biserici Fortificate i-a reabilitat acoperișul. Din 2020, aici vin zeci de studenți din diferite țări europene pentru a se pregăti în meseria de restaurator, proiect datorat asociațiilor Kulturerbe Kirchenburgen și ARCUS din Târgu Mureș, Universităților de Artă din București și Cluj-Napoca, Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, precum și parteneriatelor cu Universitatea de Arte Frumoase din Budapesta și Federația Restauratorilor din Germania. Intitulat „The Conservation Summer School”, acest program urmează să fie acreditat către Erasmus drept „Școală Europeană de Vară”. „În premieră, în acest an vom avea trei școli de vară destinate studenților care se pregătesc în conservarea suprafețelor arhitecturale. Ei provin din România, Ungaria, Germania, Franța, Olanda, Austria și Italia, toți fiind conștienți de șansa unică pe care o întâlnesc aici, în Șmig, unde pot învăța practic despre restaurare și conservare pe o frescă din Evul Mediu. În Europa nu mai există prea des astfel de ocazii, majoritatea lucrărilor de acest tip fiind deja restaurate”, arată Alexander. Ce reprezintă fresca Liniștea domină Șmigul, puținii săteni ieșiți pe stradă fiind pensionari sau femei cu copii mici. Adulții sunt în câmp sau la serviciu, în Mediașul aflat la 16 kilometri distanță. În mica biserică ajung turiștii care au aflat de fresca unică în această zonă a țării. „Are cam 260 de metri pătrați și reprezintă Legenda Sfântului Ladislau, Rugăciunea Sfintei Ecaterina sau Crucea Vie, teme importante specifice catolicismului medieval. O frescă atât de mare într-o biserică de sat este greu de întâlnit chiar și în Europa”, spune Alexander, cetățean german îndrăgostit de istoria sașilor transilvăneni. De pe pereții înalți, sfinții privesc spre cei care trec de ușa grea, cu inserții metalice, a bisericii. S-au înfățișat din nou oamenilor abia în urmă cu câțiva ani. „Știm că trecerea de la cultul catolic la cel evanghelic a însemnat și acoperirea picturilor de pe pereții bisericii. Din fericire, acestea nu au fost distruse, ci doar acoperite cu var sau tencuială subțire, iar misiunea noastră este să îndepărtăm straturile depuse și să readucem la lumină întreaga lucrare realizată în urmă cu mai bine de cinci secole”. Despre fresca din Șmig am vorbit și cu Lorand Kiss, unul dintre cei mai apreciați specialiști restauratori de picturi medievale din România. „Este o frescă despre a cărei existență nu știa nimeni în urmă cu 20 de ani. A fost realizată, probabil, de același pictor care a lucrat și la biserica din Mălâncrav”. Legat de culori, acesta ne dezvăluie câteva secrete din Evul Mediu: „Pentru galben se utiliza inclusiv gălbenușul de ou, iar pentru suportul culorilor se apela la cazeina din lapte. Desigur, nu lipsea cărbunele pentru negru sau oxidul de cupru pentru verde”. Vara, biserica prinde viață datorită zecilor de tineri studenți veniți în Șmig pentru a-i scoate pe sfinți la lumină. Lucrează precum medicii, mulți folosind bisturie pentru îndepărtarea pojghiței de tencuială și „injecții” pentru diferitele soluții care ajung în stratul suport al picturii. O muncă titanică, asumată de o mână de oameni cu suflet mare. Toți contribuie la readucerea la viață a unui crâmpei din trecutul comunității săsești, care continuă să-și lase amprenta asupra județului Sibiu.
Mocănița de la Sovata, bijuteria ascunsă a Transilvaniei. Turiștii străini sunt de-a dreptul fermecați peisajul desprins din basme: A fost ceva de vis
Transilvania este regiunea „emblemă” a României pentru majoritatea turiștilor străini. Foarte mulți dintre cei care vin în țara noastră rămân pur și simplu fasnicați de peisajele care îți taie răsuflarea la orice pas, însă puțini sunt cei care știu de zona spectaculoasă ascunsă între colinele Transilvaniei care poate fi descoperită într-o călătorie de basm cu un tren vechi de 76 de ani pe aburi. Ascunsă între colinele pitorești ale Transilvaniei, mocănița de la Sovata, una dintre cele mai frumoase atracții din Transilvania, oferă turiștilor o călătorie de poveste printre coline pictate în peisajul de toamnă. Locomotiva cu aburi, veche de 76 de ani, iese din pădure într-un nor de fum alb și pornește spre Câmpu Cetății, pe o rută care pare desprinsă dintr-o carte poștală. Trenul are patru vagoane și o locomotivă cu aburi, construită în Polonia în 1949. Circulă cu o viteză de 35 km/h și are o autonomie de 30 de kilometri, parcurgând drumul dintre Sovata și Câmpu Cetății. Foto: Facebook/Mocanita Sovata-Campu Cetatii „Parcurgem 14 kilometri pe o cale ferată veche, din 1916. Călătoria durează două ore și jumătate”, spune o femeie, potrivit Știrileprotv. Cei care aleg această aventură nu se bucură doar de peisajele spectaculoase, ci și de emoția unei călătorii în timp. „A fost ceva de vis. Pădurea aurie, razele soarelui care ne mângâiau, glasul roților de tren, râsetul copiilor, prieteni dragi – minunat”, a spus o turistă. Un alt vizitator povestește: „Am mai fost la Sovata, dar nu am mers niciodată cu mocănița. Chiar ne place, e foarte frumos, vreme bună.” Ca în fiecare toamnă, vagoanele trenului au fost decorate cu dovleci și simboluri de Halloween, iar atmosfera a fost una festivă. Mulți pasageri au venit costumați sau cu accesorii tematice, contribuind astfel la farmecul călătoriei prin tărâmul desprins din basme. Foto: Facebook/Mocanita Sovata-Campu Cetatii „Trenul e foarte frumos decorat și mă bucur că nu numai noi ne-am costumat. Și alții au fost de aceeași părere”, a spus o tânără entuziastă. Mocănița de la Sovata atrage anual tot mai mulți turiști străini, fascinați de farmecul Transilvaniei și de peisajele sale de toamnă. „A fost foarte frumos. Un mediu minunat, oamenii aplaudă, se bucură”, a spus un turist venit din Marea Britanie. O vizitatoare din Germania a completat: „Priveliștea asupra pădurii e superbă, culorile toamnei, aerul curat, foarte tare.”
Roșia Montana ar putea deveni o zonă turistică prin programul Adoptă o casă. Studenți la arhitectură lucrează la restaurarea caselor din comună
După 18 ani de minerit, Roșia Montana își caută viitorul. Președintele Nicușor Dan spune că aurul de acolo nu poate fi exploatat cu tehnologia actuală. Cu o vechime de 2.000 de ani, Roșia Montana ar putea deveni o destinație turistică. Comuna care și-a pierdut identitatea odată cu încheierea mineritului este locuită de oameni primitori. Problema e că locuințele au nevoie de renovare. Studenții din domeniul arhitecturii lucrează la restaurarea caselor din comună, prin programul „Adoptă o Casă la Roșia Montana”. Până acum, au fost restaurate mai multe case de către studenți voluntari care muncesc de zori. Mizânnd pe turism, Roșia Montana s-ar alătura și celorlalte localități turistice din Valea Arieșului. „Dacă vorbim de aur și de tehnologia de azi, e exclus mineritul. Pentru nivelul de resurse pe care îl avem aici și tehnologia de azi, nu se poate face minerit decât distrugând tot”, a declarat Nicușor Dan, președintele României, pentru TVR. Roșia Montana este inclusă în Patrimoniul UNESCO. Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: TVR Autorul recomandă: Nicușor Dan, în CONCEDIU la Roșia Montană. „VIZITĂ surpriză azi, în pauza de prânz!”