Un tribunal din Coreea de Sud a emis un mandat de arestare pentru liderul Bisericii Unificării
„Tribunalul Districtual Central din Seul a emis mandatul, invocând îngrijorarea că ar putea distruge probe”, a relatat Yonhap, referindu-se la unul dintre motivele pe baza cărora procurorii au solicitat arestarea lui Han. Han, în vârstă de 82 de ani, a fost interogată săptămâna trecută pentru presupusul său rol în mituirea fostei prime doamne Kim Keon Hee și a unui proeminent parlamentar. Procurorii au solicitat arestarea ei o zi mai târziu. Biserica Unificării a fost fondată în 1954 de regretatul soț al lui Han, Moon Sun-myung, și a fost mult timp subiectul unor controverse, învățăturile sale fiind centrate pe rolul lui Moon ca fiind a Doua Venire, nunțile în masă și o cultură asemănătoare unui cult. Biserica are o vastă acoperire, afacerile sale variind de la media și turism până la distribuția de alimente. Han a preluat conducerea organizației după moartea lui Moon, în 2012. Ea este suspectată că a ordonat livrarea unor cadouri de lux, inclusiv o geantă de designer și un colier cu diamante, către Kim în 2022, pentru a-i câștiga favoarea soțului ei, Yoon Suk Yeol, care a devenit președinte în acel an. Fosta primă doamnă a fost arestată și pusă sub acuzația de luare de mită și manipulare a pieței bursiere. Soțul ei – și el în arest – este judecat pentru declararea legii marțiale în decembrie. Han se confruntă, de asemenea, cu acuzații de mituire a unui parlamentar proeminent cu 100 de milioane de woni (72.000 de dolari americani). În timp ce era scoasă din biroul procurorului după mai mult de nouă ore de interogatoriu săptămâna trecută, Han a negat orice faptă. Biserica a numit cererea procurorilor de a emite un mandat de arestare o „persecuție nedreaptă a unui lider religios global”. Biserica, care pretinde că are 10 milioane de adepți în întreaga lume, este cunoscută mai ales pentru nunțile sale în masă, unde mii de cupluri din întreaga lume se căsătoresc în ceremonii de dimensiuni mari.
O curte federală de apel a restabilit, joi, tarifele drastice impuse de Donald Trump
O curte federală de apel a restabilit joi cele mai drastice tarife impuse de Donald Trump, la o zi după ce un tribunal comercial a decis că preşedintele şi-a depăşit autoritatea atunci când a impus taxele vamale şi a ordonat blocarea imediată a acestora, relatează Reuters. Curtea de Apel a Statelor Unite pentru Circuitul Federal din Washington nu a oferit nicio opinie sau motivare în ordonanţa sa, dar a solicitat reclamanţilor din acest caz să răspundă până la 5 iunie, iar administraţiei până la 9 iunie. Curtea de Comerț Internațional a declarat că, prin Constituția SUA, Congresul are autoritatea exclusivă de a reglementa comerțul cu alte țări, o autoritate care nu este depășită de puterile de urgență ale președintelui pentru a proteja economia SUA, conform Reuters. „Curtea nu se referă la înțelepciunea sau eficacitatea probabilă a utilizării de către președinte a taxelor vamale ca pârghie”, a declarat completul de trei judecători în decizia de a emite o hotărâre judecătorească permanentă de interdicție asupra decretelor privind taxele vamale generale emise de Trump din ianuarie. „Această utilizare este inadmisibilă nu pentru că este neînțeleaptă sau ineficientă, ci pentru că legea federală nu o permite”. Decizia surprinzătoare luată miercuri de Curtea pentru Comerţ Internaţional a SUA ameninţa să anuleze sau cel puţin să amâne impunerea tarifelor din „Ziua Eliberării” a lui Trump asupra majorităţii partenerilor comerciali ai SUA, precum şi taxele la importul de mărfuri din Canada, Mexic şi China, argumentate de acuzaţia sa că cele trei ţări facilitează fluxul de fentanil în SUA. Decizia de miercuri a Curţii de Comerţ Internaţional a fost bine primită de pieţele din Europa şi Asia, care s-au apreciat. În schimb, dolarul a scăzut joi, investitorii pregătindu-se ca preşedintele american Donald Trump să lupte împotriva hotărârii tribunalului comercial american care a blocat majoritatea tarifelor propuse de acesta. Joi, oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump minimalizaseră impactul hotărârii, exprimându-şi încrederea că aceasta va fi anulată în apel şi insistând că, între timp, sunt disponibile alte căi legale, precizează Reuters. Reacția Casei Albe ”Administrația Trump s-a confruntat aseară cu un nou exemplu despre depășirea atribuțiilor justiției. Folosind adecvat autoritatea pe care o are, președintele Trump a impus tarife vamale universale și tarife reciproce în Ziua Eliberării, pentru a aborda amenințarea extraordinară la adresa siguranței naționale și a economiei generată de către deficitul comercial persistent. Statele Unite au avut deficit comercial în fiecare an începând din 1975. În 2024, deficitul nostru comercial a depășit 1.000 de miliarde de dolari. Toată lumea este de acord că acest lucru este inacceptabil”, a afirmat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Președinției SUA. Citiți și: Curtea de Comerț Internațional BLOCHEAZĂ intrarea în vigoare a celor mai multe taxe vamale impuse de Trump. Decizia este temporară Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Probleme mari la Apple – Cum s-a ales gigantul cu un proces fără precedent, care dă bătăi de cap
Gigantul tehnologic Apple se confruntă cu posibile acuzații penale, în urma unei decizii luate de judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers din cadrul unui tribunal federal american. Aceasta a transmis cazul către procurorii federali, acuzând compania condusă de Tim Cook de nerespectarea voită a unei hotărâri judecătorești emise în urmă cu câțiva ani, scrie AVClub. Ce a făcut Apple, cum a „călcat pe bec” Ordinul respectiv viza reformarea politicilor din App Store, considerate excesiv de restrictive și anticoncurențiale. Judecătoarea Rogers a fost cea care a prezidat procesul notoriu dintre Apple și Epic Games, creatorii jocului Fortnite. În urma acelui litigiu, instanța a decis că Apple trebuie să relaxeze anumite reguli din App Store, în special cele care împiedicau dezvoltatorii de aplicații să informeze utilizatorii despre alternative de plată mai ieftine în afara ecosistemului Apple. Cu toate acestea, Rogers susține acum că Apple nu doar că nu a respectat decizia, ci a instituit noi bariere care protejează un flux de venituri anterior calificat drept anticoncurențial. „Faptul că Apple a considerat că această instanță va tolera o asemenea nesupunere reprezintă o eroare gravă de judecată”, a precizat Rogers într-o nouă hotărâre. Ea a adăugat că tentativele companiei de a ascunde această neconformare nu au făcut decât să agraveze situația. În centrul controversei se află comisionul de 30% perceput de Apple pentru toate achizițiile realizate prin intermediul App Store, inclusiv cele din aplicații. Deși instanța nu a calificat oficial această practică drept monopolistă, autoritatea companiei asupra modului în care aplicațiile terțe pot interacționa cu utilizatorii, mai ales în contextul în care Apple își extinde influența în domeniul divertismentului digital, a atras numeroase critici. Netflix ș Spotify au reacționat anterior Companii precum Netflix și Spotify și-au exprimat deja, în trecut, nemulțumirea față de acest sistem restrictiv. După încheierea procesului din 2021, în care Apple a câștigat majoritatea capetelor de acuzare (9 din 10), instanța a permis temporar companiei să nu aplice decizia, până la un eventual verdict al Curții Supreme. Aceasta a refuzat însă să intervină în 2024, iar din acel moment, Apple ar fi trebuit să pună în aplicare ordinele primite. Judecătoarea a spus, de asemenea, că Alex Roman, vicepreședinte financiar în cadrul Apple, a furnizat declarații false sub jurământ privind politicile companiei. Mai grav, potrivit instanței, chiar Tim Cook ar fi blocat intenționat tentativele echipei App Store de a respecta hotărârea, alegând să mențină practicile criticate. Acum, responsabilitatea revine procurorilor federali, care vor decide dacă Apple și conducerea sa vor fi oficial inculpate pentru dispreț penal față de instanță, o acuzație rară, dar cu implicații serioase pentru imaginea și viitorul juridic al companiei.