A zecea noapte de proteste pentru Călin Georgescu | Aproximativ 150 de susținători s-au adunat la Arestul Central
Protestatarii au scandat mesaje în favoarea fostului prezidențiabil și au afișat pancarte prin care susțin că acesta este victima unei „persecuții politice”. Printre mesajele afișate s-a numărat și „Vocile incomode nu se reduc la tăcere prin cătușe”, „Călin Georgescu, deținut politic”, Susținătorii lui Georgescu au început să se adune în fața Arestului Central imediat după ce acesta a fost încarcerat preventiv, iar manifestațiile au continuat seară de seară. Numărul participanților a variat de la o zi la alta. Dacă miercuri au fost aproximativ 150 de persoane, duminică numărul acestora ajunsese la aproape 2.000. Scurt context Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile la 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Georgescu este cercetat de DIICOT într-un dosar în care procurorii îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. El beneficiază de prezumția de nevinovăție. Ancheta vizează o presupusă schemă prin care unui om de afaceri i-ar fi fost promisă obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro, în schimbul depunerii unei garanții. Potrivit DIICOT, persoana vătămată ar fi transferat mai întâi peste un milion de euro, iar ulterior încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi spus că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro. Prejudiciul indicat de procurori depășește 1,1 milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, o parte din bani, respectiv 100.000 de euro, ar fi urmat să fie folosită pentru susținerea campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Procurorii susțin că finanțarea promisă nu s-a concretizat, iar banii achitați drept garanție nu au fost restituiți. De ce a fost dus din nou la DIICOT Joi, Călin Georgescu a fost adus din Arestul Central la sediul DIICOT, pentru a treia zi consecutiv, pentru continuarea perchezițiilor informatice. Anchetatorii analizează telefoane, laptopuri, stick-uri de memorie și alte dispozitive ridicate în urma perchezițiilor efectuate la locuința familiei Georgescu din Mogoșoaia, pe 21 septembrie, procedură care nu poate avea loc decât în prezența deținătorilor dispozitivelor.
STENOGRAME în dosarul Georgescu: Să deconspir tot sistemul
Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, și omul de afaceri Ionel Rusen au fost aduși marți, 22 septembrie, la Tribunalul București, unde procurorii DIICOT cer instanței arestarea lor preventivă pe o perioadă de 30 de zile. Cei doi sunt cercetați pentru consituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Potrivit unor stenograme din anchetă care au intrat în posesia Mediafax, Georgescu îi cerea lui Rusen să afle care este procedura de obținere a unui azil politic în Italia, atât pentru el, cât și pentru „băieții ăștia ai mei”, cu referire la anumite persoane din anturajul său. Mai mult decât atât, cei doi discutau despre găsirea unei proprietăți în regiunea Toscana, la un preț aproximativ de 1,2 milioane de euro. De asemenea, Georgescu i-ar fi transmis omului de afaceri faptul că are „misiunea de a deconspira tot sistemul”, inclusiv pe liderul AUR, George Simion. Despre toate acestea, fostul candidat la prezidențiale ar fi spus că „nimeni nu trebuie să detecteze nimic”. Loading … „Vreau să te interesezi cum fac… în caz de ceva” / „Ne vedem cu fostul șef, procuror pe Italia, el o să ne ajute” Discuțiile despre care scrie Mediafax au fost surprinse în luna mai a anului 2025, în autoturismul lui Ionel Rusen, prin intermediul unei supravegheri tehnice autorizate de Tribunalul București. Într-o conversație care a avut loc la data de 27 mai, Călin Georgescu îi transmite omului de afaceri că „trebuie să scape de controlul judiciar”. Călin Georgescu (C.G.): „Și a doua chestiune, vreau să te interesezi cum fac pentru… în caz de ceva… cu azil politic.” Ionel Rusen (I.R.): „Când mergem acolo ne vedem cu fostul șef (…) procuror pe Italia (…) E un prieten foarte bun. El o să ne ajute cu tot ce înseamnă…” C.G.: „Și pentru băieții ăștia ai mei.” I.R.: „Da, pentru toată echipa.” C.G.: „Te rog eu frumos. Și, după ce finalizezi asta, după aceea discutăm. Ca să înțelegi planul. Planul este așa. Mai întâi, trebuie să scap de controlul judiciar…” I.R.: „Da, asta este…” Ionel Rusen, la sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax „Am nevoie de la ei să mă securizeze” / „Am pașaport, iau copiii și gata! Și sigur, oamenii mei” În aceeași zi, cei doi vorbesc despre o proprietate aflată în regiunea italiană Toscana, pe care Rusen o evalua la 1,2 milioane de euro. C.G.: „Eu am trei zone în Toscana. Una aproape de mare sau lângă mare și una… două în zonă de-asta de dealuri, colinare.” I.R.: „Mi se pare un pic cam scump, dar vedem un pic cum o rezolvăm.” C.G.: „Păi, nu, că o să mă ajute niște străini.” I.R.: „În jurul la un milion două sute.” C.G.: „Ok.” Călin Georgescu, la ieșirea din sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax Fostul candidat la alegerile prezidențiale îi vorbea omului de afaceri și despre necesitatea de a fi „securizat” odată ce ajunge pe teritoriul Italiei. C.G.: „Am nevoie de la ei să mă securizeze. Adică să intru sub incidența legii italiene. Am pașaport, iau copiii și gata! Și sigur, oamenii mei.” Într-o altă secvență, Georgescu cere discreție maximă cu privire la toate cele discutate. C.G.: „Dar nu tre’ să știe nimeni! Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Călin Georgescu, ridicat de DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax „Misiunea mea a fost să deconspir tot, inclusiv pe Simion” / „Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat. Toți!” În continuarea discuției, Călin Georgescu face referire la „misiunea sa” și explică faptul că a urmărit „deconspirarea întregului sistem”. „Misiunea mea a fost să-i deconspir tot. Tot sistemul! Inclusiv pe Simion la final. Eu am preluat tot. Eu am poporul în spate și toți s-au devoalat. Toți! Toate partidele politice”, ar fi precizat fostul candidat la alegerile prezidențiale.
Stroe anunță un nou proces în octombrie împotriva congresului PNL
Ionuț Stroe afirmă că urmează un nou proces privind Congresul PNL din 19 iunie 2026. Deputatul PNL compară „slabele sale performanțe” cu cele ale unor membri PNL care au fost „premiați”. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Loading … „Congresul PNL este suspendat în continuare” Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei, cu Răzvan Dumitrescu”, Ionuț Stroe susține că sunt 3 procese pe rol în legătură cu Congresul PNL. Acesta afirmă că două dintre acestea au dus deja la suspendarea unor proceduri. Un al treilea proces este programat pentru luna octombrie. Procesul din octombrie, adaugă deputatul PNL, va fi unul privind destituirea unor membri PNL care au fost acuzați de slabă performanță. „Congresul este suspendat în continuare. Există în momentul de față cel puțin 3 procese pe rol, două dintre ele s-au soldat cu verdicte care au suspendat Congresul și procedurile prin care s-au făcut modificări în partid și sancțiunile și dizolvările. Unu urmează. Există un termen fixat, sper să nu greșesc, în luna octombrie. Avocații știu mai bine. Va fi un proces privind destituirea noastră, a celor care am fost acuzați, invocându-se zice-se slaba performanță de acum 2 ani și ceva.”, explică deputatul PNL. De ce a fost menținut Sebastian Burduja în timp ce Ionuț Stroe a fost îndepărtat din PNL? Deputatul PNL compară rezultatele organizației pe care a condus-o cu scorul obținut de Sebastian Burduja la alegerile pentru Primăria Capitalei. Organizația sa a obținut 12% la votul politic pentru Consiliul General. Burduja a obținut doar 7,5%. Stroe menționează că Burduja a fost felicitat și reconfirmat în funcție. El și alți liberali au fost însă invitați să părăsească partidul. „Organizația pe care am condus-o la vremea respectivă, ce-i drept, pentru câteva luni… Cu câteva luni mă puseseră președinte la Sectorul 4 tocmai să redresăm situația de acolo. Acum sunt acuzat pentru rezultatele pe care le-am obținut în patru luni de zile. Organizația pe care am condus la vremea respectivă a înregistrat 12 procente la nivel de vot politic în Consiliul General. Performanța domnului Burduja, pe care l-ați amintit, președintele organizației PNL București, chiar candidatul la funcția de primar, a fost 7,4% – 7,5%. Dânsul a fost premiat, felicitat, menținut, reconfirmat. Iar noi, ceilalți liberali, de altfel foarte vechi, am fost invitați să părăsim… Nu e prima dată când se întâmplă. În mediul ăsta politic, totul e extrem de subiectiv. Eu m-aș fi așteptat să se fi discutat cu mine despre activitatea și performanța mea politică în organizație. Ce ai făcut acolo? Cum te-ai descurcat? Ce planuri ai, care au fost proiectele? Culmea este că nici măcar nu s-a discutat lucrul acesta. Au găsit pretextul ideal: rezultatul de acum doi ani și ceva, de la niște alegeri…”, afirmă Stroe. Tribunalul București a suspendat pe 1 iulie deciziile din Congresul PNL prin care Ilie Bolojan și gruparea din jurul său au preluat partidul, conform deciziei publicate de instanță. Liberalii care contestă decizia lui Ilie Bolojan au cerut prin ordonanță președințială depusă la Tribunalul București să se suspende provizoriu efectele hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar PNL prin care a fost convocat Congresul PNL.
Diana Buzoianu critică decizia în cazul Mirel Idorași
Tribunalul București a suspendat decizia prin care Mirel Idorași, directorul Gărzii Forestiere București, fusese destituit. Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, Diana Buzoianu a criticat situația și a amintit că acesta fusese în trecut scos de polițiști din sediul instituției și acuzat de comportament abuziv. Bărbatul fusese demis în urma unor acuzații de sustragere de documente, pentru care acesta a fost și inculpat. Acesta a contestat decizia de destituire la Tribunalul Bucurșeti, care a suspendat decizia, până la momentul în care Justiția va tranșa acest caz, în mod definitiv. Loading … Diana Buzoianu, nemulțumită de decizia judecătorilor în cazul directorului Gărzii Forestiere București Diana Buzoianu a postat un amplu mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care și-a manifestat dezamăgirea cu privire la faptul că Idorași a fost repus în funcție, înainte de soluționarea definitivă a litigiului. Aceasta a punctat că Ministerul Mediului ia măsuri pentru a-i îndepărta pe cei care ”sabotează acțiunile instituțiilor”. ”După ce a fost dat afară din Garda Forestieră București, directorul Idoraș se reîntoarce în institiție cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București. Cea mai des primită întrebare de când am devenit ministru: de ce nu îi dai afară pe cei care sabotează acțiunile instituțiilor? E simplu Noi îi dăm afară. Facem comisii disciplinare. Arătăm abuzurile. Depunem sesizări penale. Stăm luni de zile în procese administrative. Și luăm deciziile de demitere, acolo unde ele se impun. Garda Forestieră așa a făcut cu directorul Idoraș. Și apoi a venit Tribunalul București și a dat decizie imediat de a se suspenda demiterea și de a se întoarce Idoraș înapoi la Garda Forestieră București”, a transmis Buzoianu. Mirel Idorași, scos în cătușe din birou. Foto: Rise Project Buzoianu a amintit că Mirel Idorași a fost scos încătușat de polițiști din sediul Gărzii Forestiere București, după un conflict legat de accesul la mai multe birouri ale instituției. ”După judecătorul de la Tribunalul București, un om care a fost scos de poliție din instituție pentru că sustrăsese chei de la dulapuri din instituție, un om cu care există zeci de filmări publice în care se vede cum ,,conduce” departamentul de control prin injurii și smuls documente, un om care amenința cu ,,forțe disproporționate” un jurnalist care îi adresase niște întrebări, un om care a sabotat tot procesul de control al comisiei disciplinare intrând în concedii peste concedii, acest om, în viziunea judecătorului de la Tribunalul București, e perfect normal să revină la birou de urgență după ce a fost demis și să coordoneze ACTIVITATEA DE CONTROL din cadrul Gărzii Forestiere București”, a transmis Buzoianu. Ministrul mediului a transmis în final că judecata pe fond în cazul lui Mirel Idorași ar putea dura și ani de zile, timp în care acesta își poate defășura activitatea la Garda Forestieră București. ”Sigur. Până la judecata pe fond, spune judecătorul de la Tribunalul București. Judecata pe fond… care va dura ani de zile. Chiar și în fața unor astfel de exemple revoltătoare, noi continuăm reformele. Dar acesta e răspunsul la ,,de ce nu sunt dați afară din instituții”. Sunt dați afară cu respectarea unor proceduri draconice, urmate literă cu literă timp de luni de zile. Și apoi se întorc zâmbind în instituții cu decizii date în câteva zile de judecători de la Tribunalul București sau de la Curtea de Apel București în brațe”, a încheiat Diana Buzoianu.
Victor Ciutacu a pierdut procesul cu Oana Gheorghiu și Dăruiește Viață pentru defăimare. Susține că instanța nu a motivat sentința și că va face apel. Daunele imputate sunt de 1 milion de lei
Victor Ciutacu a pierdut procesul cu vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și Asociația Dăruiește Viață pentru defăimare. Tribunalul București l-a obligat pe jurnalist să plătească daune morale de 1 milion de lei pe motiv că „a alimentat, validat și amplificat acuzațiile”. Acesta susține însă că sentința nu explică în mod concret motivele condamnării și a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că va face apel. Tribunalul București a admis acțiunea formulată de Asociația Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu împotriva jurnaliștilor Victor Ciutacu, Liviu Alexa, János Korpos și Iosefina Pascal, dar și a societății SC RTV HD SRL (România TV), în dosarul care a avut ca obiect acuzații de defăimare, potrivit Lumea Justiției. În cazul lui Ciutacu, instanța a dispus plata, în solidar cu România TV, a unor daune morale de 1 milion de lei: 500.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 250.000 de lei către Oana Gheorghiu și 250.000 de lei către Carmen Uscatu. Loading … Despăgubiri totale de 3,1 milioane de lei în dosarul de defăimare În total, instanța a acordat reclamantelor despăgubiri morale totale în valoare de 3,1 milioane de lei. Pe lângă despăgubirile stabilite în sarcina lui Victor Ciutacu și a România TV, instanța l-a obligat și pe jurnalistul Liviu Alexa să plătească, la rândul său, un milion de lei, iar pe János Korpos, în solidar cu România TV, aceeași sumă. În cazul jurnalistei Iosefina Pascal, Tribunalul București a stabilit despăgubiri totale de 100.000 de lei, respectiv 50.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 25.000 de lei către Oana Gheorghiu și 25.000 de lei către Carmen Uscatu. Dosarul a vizat dezvăluirile și dezbaterile difuzate în anul 2023 la România TV, în care au fost discutate activitatea Asociației Dăruiește Viață și modul în care au fost cheltuite fondurile provenite din donații și sponsorizări. Reclamantele au susținut că au fost ținta unei campanii de denigrare și că afirmațiile prezentate le-au afectat onoarea, demnitatea, reputația și imaginea. „Reclamantele au sustinut ca, in cadrul emisiunilor difuzate pe postul de televiziune Romania TV, au fost supuse unui veritabil linsaj mediatic, prin abordarea speculativa si tendentioasa a unor aspecte sensibile, fiind indusa in perceptia publicului ideea implicarii acestora in activitati ilicite de natura penala, la savarsirea carora ar fi participat si alte personalitati cunoscute, pentru mai multa credibilitate si pentru atragerea mai multor fonduri, prin prezentarea repetata a unor nereguli si a unor fapte extrem de grave savarsite de acestea, folosind termeni exagerati si furnizand informatii de impact cu scopul de a soca. In acest sens, au aratat ca nu a existat o minima verificare prealabila, generandu-le astfel prejudicii de imagine”, se arată în decizia Tribunalului București. Victor Ciutacu critică motivarea instanței Victor Ciutacu a reacționat într-o postare pe rețelele sociale, după publicarea motivării, și a anunțat că va face apel. Acesta susține că hotărârea Tribunalului București nu explică în mod concret care sunt faptele pentru care a fost sancționat și afirmă că motivarea instanței se bazează pe formulări de tipul „pare că”. „Nu mai sunt nici furios, nici indignat, nici nimic. Înmărmurit, ăsta ar fi, poate, cuvântul potrivit. Mă așteptam (…) să citesc o demonstrație savantă a gravei culpe de care m-aș face vinovat. Și am aflat că trebuie să vărs în conturile Dăruiește Viață, plus cele ale fondatoarelor Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, un milion de lei (…) fiindcă PARE CĂ…”, a scris Victor Ciutacu. De asemenea, jurnalistul susține că în cele 57 de pagini ale motivării nu se arată „ce a făcut” și nici „cum a prejudiciat” ONG-ul și pe fondatoarele sale. „Nicăieri, în lungă polologhie de 57 de pagini, plină de citate din emisiunea mea, nu scrie CE am făcut și nu se demonstrează CUM am prejudiciat ONG-ul și pe fondatoarele sale. Care se prezumă că au o reputație inatacabilă. Am aflat, însă, că, la cei 30 de ani de experiență în presă ai mei, trebuia să-mi cenzurez în direct invitații. Adică să-i închid gura în direct lui Liviu Alexa. Care, șoc și groază, scrie și, uneori, vorbește într-un limbaj buruienos. Și că suntem, toți, eu, Korpos, Alexa și Pascal, vinovați în egală măsură, ca la procesele colective, deși fiecare în parte suntem oameni diferiți și ne comportăm diferit. Spre exemplu, Alexa a dezvăluit, eu am preluat și l-am invitat în direct, Pascal a comentat, iar Korpos a citit un cap video și doar s-a mirat relativ zgomotos. Până și liderii naziști au primit la Nurenberg pedepse individualizate. Noi nu merităm privilegiul ăsta”. „Onorata instanță nici măcar nu s-a obosit să vizioneze înregistrarea emisiunii” În continuarea mesajului, Victor Ciutacu susține că instanța i-a reproșat faptul că nu ar fi prezentat dovezi pentru afirmațiile făcute în emisiune, deși, potrivit acestuia, la dosar exista înregistrarea integrală a emisiunii, în care au fost prezentate documente financiare ale Asociației Dăruiește Viață. „Mi se impută că nu am fi probat presupusele acuzații. Ceea ce demonstrează că onorata instanță (…) nici măcar nu s-a obosit să vizioneze înregistrarea emisiunii. (…) Putea vedea hectare de facsimile din rapoartele financiare ale Asociației Dăruiește Viață, auditate de KPMG. Documente postate pe site-ul ONG-ului, folosite de Alexa în documentarea investigației sale și care nu am auzit să fi fost declarate false”. De asemenea, jurnalistul explică că România TV a difuzat dreptul la replică transmis de reprezentanții asociației de patru ori, deși instanța ar fi reținut contrariul. „În plus, eu și România TV suntem caracterizați drept rău-voitori și lipsiți de deontologie fiindcă nu am fi difuzat dreptul la replică primit. Pe care L-AM DIFUZAT DE 4 (PATRU) ORI!”. Jurnalistul anunță că va face apel În finalul postării, Victor Ciutacu a anunțat că, atât el, cât și postul de televiziune, vor contesta hotărârea Tribunalului București. „Eu fac, evident, apel. La fel, postul pentru care lucrez și, sunt convins, ceilalți condamnați. Altă soluție n-am”, a transmis Victor Ciutacu.
PNL contraatacă după decizia Tribunalului București: Vom apăra în instanță votul Congresului
Într-un comunicat transmis miercuri, PNL precizează că ia act de hotărârea instanței și afirmă că aceasta are caracter provizoriu, urmând să formuleze apel. „Respectăm decizia instanței și notăm că este vorba despre un act provizoriu, în raport cu care ne vom exercita dreptul de apel”, se arată în comunicatul formațiunii. Liberalii susțin că, până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul instanțelor, activitatea partidului va continua în baza statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025. PNL afirmă că instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei și că hotărârea vizează exclusiv suspendarea provizorie a unor decizii adoptate la Congresul Extraordinar, până la judecarea dosarului. Totodată, conducerea partidului consideră că acțiunile în instanță au fost inițiate de „un grup restrâns” care încearcă să blocheze procesul de reorganizare a formațiunii după ce nu a reușit să obțină sprijinul majorității membrilor prin mecanisme interne. Potrivit comunicatului, procedura de organizare a Congresului Extraordinar a respectat prevederile statutare, iar PNL amintește că, în anul precedent, a organizat un Consiliu Național și un Congres în urma cărora au fost adoptate modificări statutare și aleasă conducerea partidului, fără ca respectivele decizii să fie contestate în instanță. Liberalii mai susțin că legitimitatea conducerii rezultă din votul exprimat de Congres și afirmă că vor continua toate demersurile judiciare până la o hotărâre definitivă. „Partidul Național Liberal își va continua procesul de reconstrucție și modernizare, cu respect pentru lege, pentru instituții și pentru votul democratic exprimat de membrii săi”, se mai arată în comunicatul transmis de Biroul de Presă al PNL.
Fostul ministru al Justiției reacționează după atacurile PNL la adresa instanțelor: Nicio ideologie nu poate confisca justiția
Social-democratul Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, avertizează, vineri, că justiția nu poate fi judecată în funcție de interesele politice ale momentului și că nicio formațiune politică nu are dreptul să atace sistemul judiciar atunci când deciziile instanțelor îi sunt defavorabile. Recția vine după după criticile formulate de PNL la adresa Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, instanțe care au pronunțat sau urmează să pronunțe decizii în dosare în care partidul este parte. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Radu Marinescu transmite un mesaj de susținere a independenței justiției, în plin conflict între PNL și reprezentanți ai sistemului judiciar. El precizează că nicio facțiune politică nu trebuie să atace justiția dacă îi lezează interesele. „În mandatul meu am pledat ferm pentru independența justiției și am respins orice demers de politizare a acesteia, uneori abil disimulat în retorici reformiste. Nu putem judeca partizan și subiectiv actul de justiție, după apartenența sau simpatiile partinice ale subiecților vizați sau ale comentatorilor. Nu există justiție rea sau bună, judecători sau procurori catalogați drept onești sau necinstiți în funcție de interese politice divergente și conjuncturale. Nicio ideologie nu poate confisca justiția și nicio facțiune politică nu trebuie să o atace dacă îi lezează interesele”, argumentează Marinescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru PSD își încheie postarea cu formula latină „Fiat justitia et pereat mundus” – „Să se facă dreptate, chiar de-ar fi să piară lumea”. Scandal uriaș între PNL și justiție Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul București și mai mulți reprezentanți ai instanțelor au reacționat public față de acuzațiile formulate de PNL după soluțiile pronunțate în litigiile interne ale partidului. CSM a subliniat că hotărârile instanțelor pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin presiuni în spațiul public, avertizând că punerea sub semnul întrebării a rolului și legitimității instanțelor este incompatibilă cu principiile statului de drept. Liberalii lui Ilie Bolojan au criticat hotărâri ale Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, au contestat modul în care Tribunalul București și-a organizat completurile specializate pentru dosare privind partidele politice și au anunțat demersuri procedurale, inclusiv recuzări, în cauzele care privesc deciziile interne ale partidului. Partidul condus de Ilie Bolojan a anunțat pe 21 iunie că începe formalitățile statutare pentru excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 15 contestatari ai șefului PNL, printre care Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Aceștia au fost acuzați că „au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”.
Scandalul privind justiția din România ajunge la Parlamentul European. PSD reclamă PNL la Bruxelles
Europarlamentarii PSD au sesizat joi Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European, cerând ca declarațiile recente ale reprezentanților PNL despre justiție să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept. Social-democrații susțin că declarațiile liberalilor „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”. Potrivit PSD, demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, ci asupra „declarațiilor publice formulate în ultimele zile de reprezentanți ai Partidului Național Liberal, prin care au fost contestate modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali”. PSD se sprijină pe poziția CSM Eurodeputații PSD citează reacția Consiliului Superior al Magistraturii, care a vorbit despre o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor și a avertizat că „astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar”. În același timp, social-democrații afirmă că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. De la contestația PNL la reacția magistraților Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Hotărârea a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice. După anunțarea soluției, PNL a cerut transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partide. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu atribuțiile instanțelor și a susținut că justiția nu poate decide asupra unor chestiuni care țin de organizarea autorităților publice și de utilizarea fondurilor publice. Declarațiile au fost urmate de reacții din partea Tribunalului București, Curților de Apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii. Instituțiile au respins criticile privind activitatea instanțelor, au apărat independența justiției și au avertizat că astfel de declarații pot afecta încrederea publicului în sistemul judiciar.
Tribunalul Bucureşti a trimis o replică pentru PNL
În urma deciziei de anulare a deciziilor Congresului PNL, partidul a cerut recuzarea judecătorului Tribunalului Bucureşti, pe motiv că este o veche colaboratoare a Alinei Gorghiu, unul dintre liberalii puşi pe lista de excluderi din formaţiunea politică. A fost trimis şi un comunicat de presa în care îşi motivează gestul. În replică, Tribunalul Bucureşti a transmis marţi un alt comunicat prin care „respinge acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze”. „Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor. În acest context, nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor. Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile. Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene.” În comunicat se mai specifică şi faptul că „același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice.” „Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”, semnează judecătorul Cosmin Sterea Grossu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti.
PNL contestă decizia Tribunalului București privind Congresul și anunță că va ataca hotărârea în instanță
Partidul Național Liberal susține că decizia Tribunalului București privind suspendarea unor hotărâri nu afectează conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, PNL afirmă că hotărârea instanței suspendă doar anumite decizii și produce efecte doar pentru viitor. Liberalii mai susțin că hotărârile adoptate la Congres și noua conducere a partidului rămân în vigoare. PNL va ataca decizia privind completurile specializate Partidul anunță că va contesta pe toate căile legale Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al Tribunalului București. PNL susține că înființarea a șase completuri specializate pentru cauze privind partidele politice este fără precedent. Formațiunea afirmă că măsura ar fi fost adoptată fără avizul necesar al Consiliului Superior al Magistraturii. Liberalii cer recuzarea unui judecător PNL anunță că va solicita recuzarea judecătoarei care a primit spre soluționare unul dintre dosarele privind Congresul Extraordinar. Partidul motivează cererea prin faptul că magistratul a fost detașat anterior la Ministerul Justiției. Potrivit PNL, detașarea a avut loc în perioada în care ministerul era condus de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți. Procesul este în desfășurare Liberalii precizează că vor depune la Tribunalul București documentele privind noua conducere și modificările aduse Statutului. Formațiunea afirmă că va respecta toate procedurile prevăzute de lege. Totodată, PNL anunță că avocații săi vor folosi toate căile de atac împotriva deciziilor pe care le consideră neîntemeiate. Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, până la soluționarea definitivă a dosarului pe fond. Instanța a respins, în același timp, acțiunea formulată împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan, și a secretarului general, Dan Motreanu, apreciind că aceștia nu au calitate procesuală pasivă. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Hotărârea a fost pronunțată în urma unei ordonanțe președințiale depuse de un grup de lideri liberali care contestă legalitatea convocării Consiliului Național Extraordinar și a Congresului PNL din 21 iunie. În paralel, pe rolul Tribunalului București se află și o acțiune prin care este solicitată anularea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului. Următorul termen de judecată este programat pentru 8 iulie.