Diana Buzoianu critică decizia în cazul Mirel Idorași
Tribunalul București a suspendat decizia prin care Mirel Idorași, directorul Gărzii Forestiere București, fusese destituit. Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, Diana Buzoianu a criticat situația și a amintit că acesta fusese în trecut scos de polițiști din sediul instituției și acuzat de comportament abuziv. Bărbatul fusese demis în urma unor acuzații de sustragere de documente, pentru care acesta a fost și inculpat. Acesta a contestat decizia de destituire la Tribunalul Bucurșeti, care a suspendat decizia, până la momentul în care Justiția va tranșa acest caz, în mod definitiv. Loading … Diana Buzoianu, nemulțumită de decizia judecătorilor în cazul directorului Gărzii Forestiere București Diana Buzoianu a postat un amplu mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care și-a manifestat dezamăgirea cu privire la faptul că Idorași a fost repus în funcție, înainte de soluționarea definitivă a litigiului. Aceasta a punctat că Ministerul Mediului ia măsuri pentru a-i îndepărta pe cei care ”sabotează acțiunile instituțiilor”. ”După ce a fost dat afară din Garda Forestieră București, directorul Idoraș se reîntoarce în institiție cu fanfară, pe post de conducere, prin decizia judecătorilor de la Tribunalul București. Cea mai des primită întrebare de când am devenit ministru: de ce nu îi dai afară pe cei care sabotează acțiunile instituțiilor? E simplu Noi îi dăm afară. Facem comisii disciplinare. Arătăm abuzurile. Depunem sesizări penale. Stăm luni de zile în procese administrative. Și luăm deciziile de demitere, acolo unde ele se impun. Garda Forestieră așa a făcut cu directorul Idoraș. Și apoi a venit Tribunalul București și a dat decizie imediat de a se suspenda demiterea și de a se întoarce Idoraș înapoi la Garda Forestieră București”, a transmis Buzoianu. Mirel Idorași, scos în cătușe din birou. Foto: Rise Project Buzoianu a amintit că Mirel Idorași a fost scos încătușat de polițiști din sediul Gărzii Forestiere București, după un conflict legat de accesul la mai multe birouri ale instituției. ”După judecătorul de la Tribunalul București, un om care a fost scos de poliție din instituție pentru că sustrăsese chei de la dulapuri din instituție, un om cu care există zeci de filmări publice în care se vede cum ,,conduce” departamentul de control prin injurii și smuls documente, un om care amenința cu ,,forțe disproporționate” un jurnalist care îi adresase niște întrebări, un om care a sabotat tot procesul de control al comisiei disciplinare intrând în concedii peste concedii, acest om, în viziunea judecătorului de la Tribunalul București, e perfect normal să revină la birou de urgență după ce a fost demis și să coordoneze ACTIVITATEA DE CONTROL din cadrul Gărzii Forestiere București”, a transmis Buzoianu. Ministrul mediului a transmis în final că judecata pe fond în cazul lui Mirel Idorași ar putea dura și ani de zile, timp în care acesta își poate defășura activitatea la Garda Forestieră București. ”Sigur. Până la judecata pe fond, spune judecătorul de la Tribunalul București. Judecata pe fond… care va dura ani de zile. Chiar și în fața unor astfel de exemple revoltătoare, noi continuăm reformele. Dar acesta e răspunsul la ,,de ce nu sunt dați afară din instituții”. Sunt dați afară cu respectarea unor proceduri draconice, urmate literă cu literă timp de luni de zile. Și apoi se întorc zâmbind în instituții cu decizii date în câteva zile de judecători de la Tribunalul București sau de la Curtea de Apel București în brațe”, a încheiat Diana Buzoianu.
Victor Ciutacu a pierdut procesul cu Oana Gheorghiu și Dăruiește Viață pentru defăimare. Susține că instanța nu a motivat sentința și că va face apel. Daunele imputate sunt de 1 milion de lei
Victor Ciutacu a pierdut procesul cu vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și Asociația Dăruiește Viață pentru defăimare. Tribunalul București l-a obligat pe jurnalist să plătească daune morale de 1 milion de lei pe motiv că „a alimentat, validat și amplificat acuzațiile”. Acesta susține însă că sentința nu explică în mod concret motivele condamnării și a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că va face apel. Tribunalul București a admis acțiunea formulată de Asociația Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu împotriva jurnaliștilor Victor Ciutacu, Liviu Alexa, János Korpos și Iosefina Pascal, dar și a societății SC RTV HD SRL (România TV), în dosarul care a avut ca obiect acuzații de defăimare, potrivit Lumea Justiției. În cazul lui Ciutacu, instanța a dispus plata, în solidar cu România TV, a unor daune morale de 1 milion de lei: 500.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 250.000 de lei către Oana Gheorghiu și 250.000 de lei către Carmen Uscatu. Loading … Despăgubiri totale de 3,1 milioane de lei în dosarul de defăimare În total, instanța a acordat reclamantelor despăgubiri morale totale în valoare de 3,1 milioane de lei. Pe lângă despăgubirile stabilite în sarcina lui Victor Ciutacu și a România TV, instanța l-a obligat și pe jurnalistul Liviu Alexa să plătească, la rândul său, un milion de lei, iar pe János Korpos, în solidar cu România TV, aceeași sumă. În cazul jurnalistei Iosefina Pascal, Tribunalul București a stabilit despăgubiri totale de 100.000 de lei, respectiv 50.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 25.000 de lei către Oana Gheorghiu și 25.000 de lei către Carmen Uscatu. Dosarul a vizat dezvăluirile și dezbaterile difuzate în anul 2023 la România TV, în care au fost discutate activitatea Asociației Dăruiește Viață și modul în care au fost cheltuite fondurile provenite din donații și sponsorizări. Reclamantele au susținut că au fost ținta unei campanii de denigrare și că afirmațiile prezentate le-au afectat onoarea, demnitatea, reputația și imaginea. „Reclamantele au sustinut ca, in cadrul emisiunilor difuzate pe postul de televiziune Romania TV, au fost supuse unui veritabil linsaj mediatic, prin abordarea speculativa si tendentioasa a unor aspecte sensibile, fiind indusa in perceptia publicului ideea implicarii acestora in activitati ilicite de natura penala, la savarsirea carora ar fi participat si alte personalitati cunoscute, pentru mai multa credibilitate si pentru atragerea mai multor fonduri, prin prezentarea repetata a unor nereguli si a unor fapte extrem de grave savarsite de acestea, folosind termeni exagerati si furnizand informatii de impact cu scopul de a soca. In acest sens, au aratat ca nu a existat o minima verificare prealabila, generandu-le astfel prejudicii de imagine”, se arată în decizia Tribunalului București. Victor Ciutacu critică motivarea instanței Victor Ciutacu a reacționat într-o postare pe rețelele sociale, după publicarea motivării, și a anunțat că va face apel. Acesta susține că hotărârea Tribunalului București nu explică în mod concret care sunt faptele pentru care a fost sancționat și afirmă că motivarea instanței se bazează pe formulări de tipul „pare că”. „Nu mai sunt nici furios, nici indignat, nici nimic. Înmărmurit, ăsta ar fi, poate, cuvântul potrivit. Mă așteptam (…) să citesc o demonstrație savantă a gravei culpe de care m-aș face vinovat. Și am aflat că trebuie să vărs în conturile Dăruiește Viață, plus cele ale fondatoarelor Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, un milion de lei (…) fiindcă PARE CĂ…”, a scris Victor Ciutacu. De asemenea, jurnalistul susține că în cele 57 de pagini ale motivării nu se arată „ce a făcut” și nici „cum a prejudiciat” ONG-ul și pe fondatoarele sale. „Nicăieri, în lungă polologhie de 57 de pagini, plină de citate din emisiunea mea, nu scrie CE am făcut și nu se demonstrează CUM am prejudiciat ONG-ul și pe fondatoarele sale. Care se prezumă că au o reputație inatacabilă. Am aflat, însă, că, la cei 30 de ani de experiență în presă ai mei, trebuia să-mi cenzurez în direct invitații. Adică să-i închid gura în direct lui Liviu Alexa. Care, șoc și groază, scrie și, uneori, vorbește într-un limbaj buruienos. Și că suntem, toți, eu, Korpos, Alexa și Pascal, vinovați în egală măsură, ca la procesele colective, deși fiecare în parte suntem oameni diferiți și ne comportăm diferit. Spre exemplu, Alexa a dezvăluit, eu am preluat și l-am invitat în direct, Pascal a comentat, iar Korpos a citit un cap video și doar s-a mirat relativ zgomotos. Până și liderii naziști au primit la Nurenberg pedepse individualizate. Noi nu merităm privilegiul ăsta”. „Onorata instanță nici măcar nu s-a obosit să vizioneze înregistrarea emisiunii” În continuarea mesajului, Victor Ciutacu susține că instanța i-a reproșat faptul că nu ar fi prezentat dovezi pentru afirmațiile făcute în emisiune, deși, potrivit acestuia, la dosar exista înregistrarea integrală a emisiunii, în care au fost prezentate documente financiare ale Asociației Dăruiește Viață. „Mi se impută că nu am fi probat presupusele acuzații. Ceea ce demonstrează că onorata instanță (…) nici măcar nu s-a obosit să vizioneze înregistrarea emisiunii. (…) Putea vedea hectare de facsimile din rapoartele financiare ale Asociației Dăruiește Viață, auditate de KPMG. Documente postate pe site-ul ONG-ului, folosite de Alexa în documentarea investigației sale și care nu am auzit să fi fost declarate false”. De asemenea, jurnalistul explică că România TV a difuzat dreptul la replică transmis de reprezentanții asociației de patru ori, deși instanța ar fi reținut contrariul. „În plus, eu și România TV suntem caracterizați drept rău-voitori și lipsiți de deontologie fiindcă nu am fi difuzat dreptul la replică primit. Pe care L-AM DIFUZAT DE 4 (PATRU) ORI!”. Jurnalistul anunță că va face apel În finalul postării, Victor Ciutacu a anunțat că, atât el, cât și postul de televiziune, vor contesta hotărârea Tribunalului București. „Eu fac, evident, apel. La fel, postul pentru care lucrez și, sunt convins, ceilalți condamnați. Altă soluție n-am”, a transmis Victor Ciutacu.
PNL contraatacă după decizia Tribunalului București: Vom apăra în instanță votul Congresului
Într-un comunicat transmis miercuri, PNL precizează că ia act de hotărârea instanței și afirmă că aceasta are caracter provizoriu, urmând să formuleze apel. „Respectăm decizia instanței și notăm că este vorba despre un act provizoriu, în raport cu care ne vom exercita dreptul de apel”, se arată în comunicatul formațiunii. Liberalii susțin că, până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul instanțelor, activitatea partidului va continua în baza statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025. PNL afirmă că instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei și că hotărârea vizează exclusiv suspendarea provizorie a unor decizii adoptate la Congresul Extraordinar, până la judecarea dosarului. Totodată, conducerea partidului consideră că acțiunile în instanță au fost inițiate de „un grup restrâns” care încearcă să blocheze procesul de reorganizare a formațiunii după ce nu a reușit să obțină sprijinul majorității membrilor prin mecanisme interne. Potrivit comunicatului, procedura de organizare a Congresului Extraordinar a respectat prevederile statutare, iar PNL amintește că, în anul precedent, a organizat un Consiliu Național și un Congres în urma cărora au fost adoptate modificări statutare și aleasă conducerea partidului, fără ca respectivele decizii să fie contestate în instanță. Liberalii mai susțin că legitimitatea conducerii rezultă din votul exprimat de Congres și afirmă că vor continua toate demersurile judiciare până la o hotărâre definitivă. „Partidul Național Liberal își va continua procesul de reconstrucție și modernizare, cu respect pentru lege, pentru instituții și pentru votul democratic exprimat de membrii săi”, se mai arată în comunicatul transmis de Biroul de Presă al PNL.
Fostul ministru al Justiției reacționează după atacurile PNL la adresa instanțelor: Nicio ideologie nu poate confisca justiția
Social-democratul Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, avertizează, vineri, că justiția nu poate fi judecată în funcție de interesele politice ale momentului și că nicio formațiune politică nu are dreptul să atace sistemul judiciar atunci când deciziile instanțelor îi sunt defavorabile. Recția vine după după criticile formulate de PNL la adresa Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, instanțe care au pronunțat sau urmează să pronunțe decizii în dosare în care partidul este parte. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Radu Marinescu transmite un mesaj de susținere a independenței justiției, în plin conflict între PNL și reprezentanți ai sistemului judiciar. El precizează că nicio facțiune politică nu trebuie să atace justiția dacă îi lezează interesele. „În mandatul meu am pledat ferm pentru independența justiției și am respins orice demers de politizare a acesteia, uneori abil disimulat în retorici reformiste. Nu putem judeca partizan și subiectiv actul de justiție, după apartenența sau simpatiile partinice ale subiecților vizați sau ale comentatorilor. Nu există justiție rea sau bună, judecători sau procurori catalogați drept onești sau necinstiți în funcție de interese politice divergente și conjuncturale. Nicio ideologie nu poate confisca justiția și nicio facțiune politică nu trebuie să o atace dacă îi lezează interesele”, argumentează Marinescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru PSD își încheie postarea cu formula latină „Fiat justitia et pereat mundus” – „Să se facă dreptate, chiar de-ar fi să piară lumea”. Scandal uriaș între PNL și justiție Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul București și mai mulți reprezentanți ai instanțelor au reacționat public față de acuzațiile formulate de PNL după soluțiile pronunțate în litigiile interne ale partidului. CSM a subliniat că hotărârile instanțelor pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin presiuni în spațiul public, avertizând că punerea sub semnul întrebării a rolului și legitimității instanțelor este incompatibilă cu principiile statului de drept. Liberalii lui Ilie Bolojan au criticat hotărâri ale Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, au contestat modul în care Tribunalul București și-a organizat completurile specializate pentru dosare privind partidele politice și au anunțat demersuri procedurale, inclusiv recuzări, în cauzele care privesc deciziile interne ale partidului. Partidul condus de Ilie Bolojan a anunțat pe 21 iunie că începe formalitățile statutare pentru excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 15 contestatari ai șefului PNL, printre care Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Aceștia au fost acuzați că „au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”.
Scandalul privind justiția din România ajunge la Parlamentul European. PSD reclamă PNL la Bruxelles
Europarlamentarii PSD au sesizat joi Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European, cerând ca declarațiile recente ale reprezentanților PNL despre justiție să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept. Social-democrații susțin că declarațiile liberalilor „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”. Potrivit PSD, demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, ci asupra „declarațiilor publice formulate în ultimele zile de reprezentanți ai Partidului Național Liberal, prin care au fost contestate modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali”. PSD se sprijină pe poziția CSM Eurodeputații PSD citează reacția Consiliului Superior al Magistraturii, care a vorbit despre o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor și a avertizat că „astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar”. În același timp, social-democrații afirmă că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. De la contestația PNL la reacția magistraților Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Hotărârea a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice. După anunțarea soluției, PNL a cerut transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partide. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu atribuțiile instanțelor și a susținut că justiția nu poate decide asupra unor chestiuni care țin de organizarea autorităților publice și de utilizarea fondurilor publice. Declarațiile au fost urmate de reacții din partea Tribunalului București, Curților de Apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii. Instituțiile au respins criticile privind activitatea instanțelor, au apărat independența justiției și au avertizat că astfel de declarații pot afecta încrederea publicului în sistemul judiciar.
Tribunalul Bucureşti a trimis o replică pentru PNL
În urma deciziei de anulare a deciziilor Congresului PNL, partidul a cerut recuzarea judecătorului Tribunalului Bucureşti, pe motiv că este o veche colaboratoare a Alinei Gorghiu, unul dintre liberalii puşi pe lista de excluderi din formaţiunea politică. A fost trimis şi un comunicat de presa în care îşi motivează gestul. În replică, Tribunalul Bucureşti a transmis marţi un alt comunicat prin care „respinge acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze”. „Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare. În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor. În acest context, nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor. Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile. Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene.” În comunicat se mai specifică şi faptul că „același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice.” „Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”, semnează judecătorul Cosmin Sterea Grossu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti.
PNL contestă decizia Tribunalului București privind Congresul și anunță că va ataca hotărârea în instanță
Partidul Național Liberal susține că decizia Tribunalului București privind suspendarea unor hotărâri nu afectează conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, PNL afirmă că hotărârea instanței suspendă doar anumite decizii și produce efecte doar pentru viitor. Liberalii mai susțin că hotărârile adoptate la Congres și noua conducere a partidului rămân în vigoare. PNL va ataca decizia privind completurile specializate Partidul anunță că va contesta pe toate căile legale Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al Tribunalului București. PNL susține că înființarea a șase completuri specializate pentru cauze privind partidele politice este fără precedent. Formațiunea afirmă că măsura ar fi fost adoptată fără avizul necesar al Consiliului Superior al Magistraturii. Liberalii cer recuzarea unui judecător PNL anunță că va solicita recuzarea judecătoarei care a primit spre soluționare unul dintre dosarele privind Congresul Extraordinar. Partidul motivează cererea prin faptul că magistratul a fost detașat anterior la Ministerul Justiției. Potrivit PNL, detașarea a avut loc în perioada în care ministerul era condus de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți. Procesul este în desfășurare Liberalii precizează că vor depune la Tribunalul București documentele privind noua conducere și modificările aduse Statutului. Formațiunea afirmă că va respecta toate procedurile prevăzute de lege. Totodată, PNL anunță că avocații săi vor folosi toate căile de atac împotriva deciziilor pe care le consideră neîntemeiate. Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, până la soluționarea definitivă a dosarului pe fond. Instanța a respins, în același timp, acțiunea formulată împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan, și a secretarului general, Dan Motreanu, apreciind că aceștia nu au calitate procesuală pasivă. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Hotărârea a fost pronunțată în urma unei ordonanțe președințiale depuse de un grup de lideri liberali care contestă legalitatea convocării Consiliului Național Extraordinar și a Congresului PNL din 21 iunie. În paralel, pe rolul Tribunalului București se află și o acțiune prin care este solicitată anularea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului. Următorul termen de judecată este programat pentru 8 iulie.
Asasinul plătit Vitalie Proca, victorie în instanță împotriva Autorității Naționale pentru Cetățenie
Basarabeanul Vitalie Proca, singurul asasin plătit aflat într-un penitenciar românesc, a câștigat în instanță împotriva uneia dintre cele mai importante instituții de sub umbrela Ministerului Justiției. Este vorba despre Autoritatea Națională pentru Cetățenie, care trebuie să-i plătească inclusiv cheltuieli de judecată. În după-amiaza zilei de 26 noiembrie 2012, un bucureștean în vârstă de 26 de ani a fost împușcat de un necunoscut la scurt timp după ce s-a urcat în mașină, undeva în apropiere de Mall Vitan. Inițial, individul a folosit o armă de asalt de tip Kalashnikov. După ce terminat gloanțele, asasinul a constatat că victima mai trăiește, motiv pentru care a împușcat-o și cu un pistol Makarov. Deși a fost ciuruit de gloanțe, bărbatul de la volan a scăpat cu viață. După o anchetă foarte complicată, s-a demonstrat că atacatorul și-a confundat victima cu liderul interlop Puiu Mironescu, din Piatra Neamț. Omorul fusese comandat de frații Bogdan și Răzvan Măraru, care angajaseră un criminal pentru a-și răzbuna fratele. Vitalie Proca era cetățean român Polițiștii bucureșteni au stabilit că autorul este Vitalie Proca, un infractor basarabean, cu cetățenie română, deosebit de violent, care mai avea la activ o faptă similiară, în sensul în care îl rănise grav, prin împușcare, pe bancherul Gherman Gorbunțov, care la momentul atacului se afla pe teritoriul Marii Britanii. Localizat în Rusia, bărbatul a fost extrădat și condamnat, la sfârșitul lui iunie 2016, la 21 de ani și 8 luni de închisoare. Totodată, raketul a pierdut și cetățenia română. În consecință, în cursul anului 2020, basarabeanul a solicitat Autorității Naționale pentru Cetățenie să reanalizeze dosarul său în vederea redobândirii cetățeniei române. Pentru că cererea lui a rămas nesoluționată, în toamna anului trecut, deținutul a intentat un proces împotriva instituției din cadrul Ministerului Justiției. Vitalie Proca La sfârșitul lunii mai, instanța Tribunalului București i-a dat câștig de cauză lui Vitalie Proca și a constrâns Autoritatea Națională pentru Cetățenie să-i soluționeze solicitarea și să-i plătească taxa de timbru, de 50 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. „Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâta să soluţioneze cererea reclamantului privind redobândirea cetăţeniei române înregistrată sub numărul 15843/RD/2020. Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată. Obligă pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, au hotărât magistrații.
A venit verdictul judecătorilor în cazul Cameliei Voinea: Justiția a decis!
Camelia Voinea (56 de ani) a anunțat că Tribunalul București a admis cererea sa, blocând efectele hotărârii Comitetului Executiv al Federației Române de Gimnastică, prin care antrenoarea era suspendată din activitatea desfășurată sub umbrela forului. FRG a recurs la acest pas după ce femeia și-ar fi abuzat verbal și psihologic fiica în timpul sesiunilor de pregătire. Răsturnare de situație în cazul „Camelia Voinea” La mijlocul lunii mai, Federația Română de Gimnastică a anunțat suspendarea temporară a Cameliei Voinea de la toate activitățile orchestrate sub egida forului. Reprezentanții FRG au transmis că „aspectele sesizate necesită o analiză judicioasă și specializată din partea autorităților competente ale statului”. Astfel, Comitetul Executiv al Federației a aprobat sesizarea instituțiilor abilitate și suspendarea până la soluționarea cazului. În noiembrie 2025, au apărut în presă imagini în care Camelia Voinea era surprinsă în timp ce o abuza verbal pe gimnasta Sabrina Voinea, fiica sa. De asemenea, sportiva Denisa Golgotă a acuzat-o pe antrenoare că ar fi hărțuit-o la lotul național. Marți, Camelia Voinea a lansat un mesaj amplu pe rețelele sociale, subliniind faptul că „Justiția nu s-a lăsat condusă de campania media defăimătoare” demarată contra sa. Antrenoarea nu s-a ferit de cuvinte, punctând detaliul conform căruia ar fi fost denigrată. În încheiere, Voinea a notat că revine la antrenamente, alături de sportivele sale. „Mă întorc la sportivele mele. Mă întorc la antrenamente” „Tribunalul București a admis cererea mea și a suspendat efectele Hotărârii CEX FRG nr. 26/15.05.2026. Justiția nu s-a lăsat condusă de campania media defăimătoare împotriva mea — așa cum, cu tristețe o spun după jumătate de secol dedicat acestui sport, a făcut-o propria mea federație. FRG, inclusiv în fața Tribunalului București a declarat că m-a suspendat din cauza articolelor din mass-media și că nu vrea să se asocieze cu persoana mea. Dar când eu sau sportivele antrenate de mine făceam performanță, atunci s-a asociat fără nicio problemă… Acum sunt privită ca o paria și sunt acuzată de către FRG că-mi folosesc fiica în scop de șantaj… Acolo s-a ajuns… Să fiu denigrată nu doar ca antrenor, ci și ca mamă… FRG nu și-a motivat suspendarea pe lege și pe regulament, ci pe articole calomnioase din presă. Să ne înțelegem și pe ce tip de articole… Pe articole cu declarații anonime și înregistrări modificate și scoase «din dulap» după 10-14 ani. Aceasta este diferența dintre o instanță și o federație care nu doar că a uitat să-și prețuiască propriile valori, sportivii, antrenorii, dar și-a uitat și propriile sale regulamente. Justiția a privit legea și probele. Și a decis! Eu nu port ranchiună… Eu vreau doar să fac performanță pentru România, așa cum am făcut toată viața, în calitate de sportiv și acum de antrenor. Mă întorc la sportivele mele. Mă întorc la antrenamente. Mulțumesc familiei că mi-a fost alături, sutelor de persoane care m-au încurajat, colegilor mei cu care am împărțit sala de antrenament, domnului Director (n.r. – de la) CSM Constanța și echipei mele de avocați, care a acționat cu profesionalism”, a scris Camelia Voinea pe Facebook.
Federația Română de Tenis, aruncată în haos! Tribunalul a anulat Adunarea Generală în care a fost ales președinte George Cosac: Activitatea va fi continuată
Instanța Tribunalului București a anulat alegerea lui George Cosac în funcția de președinte al Federației Române de Tenis, susține Marius Vecerdea, un vechi contestatar al acestui for. Marius Vecerdea, din Sibiu, este cel care a ajuns la tribunal în permanență și a protestat public la toate alegerile din anii trecuți. Marți după-amiază, patronul clubului Pamira de pe malul Cibinului a anunțat victoria în războiul cu George Cosac și i-a scris acestuia numele cu litere mici, semn că războiul între cei doi e unul care a depășit limitele. „Astăzi, după 3 ani și 3 luni de la faptele declarate ilegale, (AGA a FRT din 10.02.2023) instanța Tribunalului București anulează alegerea numitului cosac george în funcția de președinte al Federației Române de Tenis. După peste 3 ani de uzurpare a funcției, de abuzuri instituite după modelul autocratic rusesc incompatibil cu democrația europeană a UE, după o tergiversare brutală și nemotivată a judecății conform obișnuitei conduite din circuitul penal care conduce la prescripție, justiția din România a reușit în final să anuleze mandatul de președinte al unui individ care de 13 ani ține captiv tenisul românesc împreună și sub protecția ayatollahului suprem țiriac. Justiția s-a făcut ca face dreptate chiar înainte de o nouă AG de Alegeri la FRT, programată în același modus operandi infracțional la data de 16 Aprilie 2026, cu zeci de cluburi “de apartament” fără niciun fel de activitate fiscală declarată la ANAF, fără activitate sportivă, fără jucători legitimați, antrenori și evident fără teren de tenis!!! precum și cu alte zeci de cluburi publice subordonate Ministerului Educației (poate se sesizează cineva) și Agenției Naționale pentru Sport cu secții de tenis desființate de peste 10 ani și/sau total inactive! Vecerdea: „Aceasta este a 14-a Adunare Generală a FRT anulată ca ilegală” Uzurparea de calități oficiale și multe alte infracțiuni comise nu stau în calea acestor indivizi pentru a candida din nou în aceleași condiții de nelegalitate stabilite deja prin zeci de sentințe de către 36 de judecători!!! Aceasta este a 14-a Adunare Generală a FRT anulată ca ilegală de instanțele judecătorești din România, o premieră rușinoasă pentru o țară a Uniunii Europene, FRT fiind singura federație sportivă națională din lume (inclusiv din țările nedemocratice) într-o stare de nelegalitate atât de profundă și sistematică dar mai ales cu un Statut scris în scopul mentinerii unei dictaturi lăsate de comuniști, un Statut scris la apelul bocancilor din perioada iliesciana 2000-2004 și perfectat de pușcăriașul infractor Adrian Nastase pe model “european” pentru a indica schimbarea direcției către “vestul capitalist”. Aceeași indivizi care apar pe frontispiciul site-urilor oficiale online platite tot de ei vizează din nou menținerea aceluiași model totalitar în care abuzurile sunt îndreptate tocmai asupra oamenilor de bine din această țară”, a scris Marius Vecerdea pe Facebook. George Cosac: „Există mecanisme legale care asigură continuitatea activității” „Decizia este supusă apelului, iar acest demers va fi exercitat în termenul legal. Până la o soluție definitivă, subliniem că există mecanisme legale care asigură continuitatea activității Federației Române de Tenis. În perioada următoare, prioritatea noastră este asigurarea stabilității instituționale și organizarea, în condiții legale și transparente, noi deja avem convocata o ședință a Adunării generale de Alegeri pentru luna aprilie. Adunarea Generală anulată prin această decizie este o adunare organizată înainte de pronunțarea RIL-ului in baza unor decizii de instanța pe care le obținusem in acest sens. Nu ne-am abătut niciodată de la hotărârile de instanță, nu o vom face nici acum, urmând ca pe 16 aprilie sa aibă loc ședința Adunării generale de alegeri in conformitate cu noile modificări legislative si cu deciziile instanțelor”, a declarat George Cosac pentru ProSport.