Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.
Funcţionarii FBI concediaţi dau în judecată administraţia Trump
Casa Albă a exercitat o influenţă extraordinară asupra deciziilor FBI, impunând teste de loialitate politică şi ordonând direct concedierea agenţilor vizaţi de preşedintele Trump şi aliaţii săi, potrivit unui proces intentat miercuri de trei foşti oficiali ai biroului care au acuzat administraţia că i-a concediat ilegal. Procesul de amploare, intentat la Curtea Federală de District din Washington, oferă o descriere tulburătoare a ceea ce descrie ca eforturi ale principalilor consilieri ai lui Trump de a lipsi biroul de independenţa sa de un secol. Acesta prezintă un portret neflatant al directorului FBI, Kash Patel, ca intermediar care execută ordinele înalţilor oficiali ai Departamentului Justiţiei şi ai Casei Albe, inclusiv Stephen Miller, consilierul principal al domnului Trump în materie de politică internă. Foştii oficiali care au intentat procesul – Brian J. Driscoll Jr., Steven J. Jensen şi Spencer L. Evans – au ocupat odată funcţii de conducere în cadrul FBI. Ei l-au acuzat pe Patel că i-a concediat ca parte a „unei campanii de răzbunare” pentru „incapacitatea lor de a demonstra loialitate politică suficientă”. „Patel nu numai că a acţionat ilegal, dar a ales în mod deliberat să acorde prioritate politizării FBI în detrimentul protejării poporului american”, se arată în proces. Un purtător de cuvânt al FBI nu a făcut imediat niciun comentariu. Un purtător de cuvânt al procurorului general Pam Bondi, care a fost numită împreună cu Patel ca pârâtă, nu a făcut niciun comentariu. Pe parcursul a 68 de pagini, procesul descrie relatări nemairaportate anterior despre persoane cheie numite de Trump, printre care Patel, Miller şi Emil Bove III, un fost înalt funcţionar al Departamentului Justiţiei numit recent judecător la curtea federală de apel. New York Times nu a putut verifica în mod independent unele dintre aceste relatări, deşi ele adaugă noi detalii despre concedierile şi demiterile din cadrul agenţiei. Procesul îi descrie pe Patel şi pe adjunctul său principal, Dan Bongino – persoane influente de dreapta, cu mult mai puţină experienţă decât oricare dintre predecesorii lor – ca fiind personaje aproape caricaturale, mai interesate de reţelele sociale sau de distribuirea de „monede provocatoare” supradimensionate decât de conducerea operaţiunilor zilnice ale agenţiei naţionale de aplicare a legii. Cei trei foşti oficiali îl acuză în mod repetat pe Patel de ceea ce, în opinia lor, este un păcat capital al conducerii biroului: refuzul de a apăra agenţii de teren care fac ca biroul să funcţioneze.