Reducerea trupelor americane în Europa nu afectează apărarea NATO, afirmă generalul Grynkewich
Oficialul american a subliniat că alianța este pregătită să răspundă oricărei crize, în ciuda îngrijorărilor tot mai mari privind strategia militară a administrațieiTrump și posibila redistribuire a trupelor către zona Indo-Pacific. Generalul a afirmat că are „încredere în capacitățile Europei și Canadei”, insistând că pregătirea operațională a NATO nu este afectată de tensiunile politice și nici de deciziile unilaterale ale Washingtonului. Luna trecută, SUA au retras deja 800 de soldați din România, parte a unei repoziționări mai ample, scrie Politico. Îngrijorări privind reducerea trupelor americane în Europa În prezent, aproximativ 85.000 de militari americani sunt staționați în Europa, iar posibila reducere a acestui efectiv alimentează dezbaterile privind angajamentul Washingtonului față de NATO. Președintele Trump a pus în trecut sub semnul întrebării obligațiile de apărare colectivă și a criticat aliații pentru nivelul redus al cheltuielilor militare. Mai mult, absența secretarului de stat Marco Rubio de la reuniunea miniștrilor de externe NATO și comentariile dure ale oficialilor americani la adresa industriei de apărare europene au amplificat temerile privind o eventuală retragere treptată a Americii din structurile cheie ale alianței. Reacția Europei la reducerea trupelor americane în Europa Oficiali europeni, precum adjunctul ministrului polonez al Apărării, Paweł Zalewski, susțin că „procesele NATO funcționează impecabil”, iar Statele Unite continuă să-și îndeplinească obligațiile militare. În același timp, Uniunea Europeană accelerează proiectele de creștere a producției interne de armament, încercând să reducă dependența de echipamentele americane. Generalul Grynkewich a subliniat că alianța va fi „mai pregătită mâine și și mai pregătită poimâine”, pe măsură ce bugetele pentru apărare cresc și statele membre investesc în modernizarea capabilităților militare. Amenințările Rusiei și relevanța NATO în contextul reducerii trupelor americane în Europa Declarațiile vin în contextul intensificării atacurilor hibride rusești și al avertismentelor serviciilor de informații conform cărora Moscova ar putea testa apărarea NATO înainte de sfârșitul deceniului. Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit” pentru un conflict cu Europa, iar generalul Grynkewich a atras atenția că Rusia ar putea încerca provocări atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În fața acestor riscuri, oficialul NATO a pledat pentru un răspuns mai ferm al statelor membre și pentru abordări proactive care să contracareze acțiunile hibride ale Rusiei.
Congresul SUA blochează retragerea trupelor americane din România. Opoziție puternică față de planul administrației Trump
Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Decizia Pentagonului de a opri rotația trupelor americane în România a fost calificată drept o „greșeală strategică” de mai mulți consilieri și membri ai Congresului. Aceștia avertizează că retragerea ar slăbi poziția NATO în fața Rusiei, într-un moment de tensiune maximă în regiune. Republicanii contestă decizia de retragere a trupelor americane din România Opoziția față de planul administrației Trump este condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă”. La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO. Liderii militari americani și reprezentanții veteranilor au avertizat, de asemenea, că o astfel de retragere ar submina încrederea în articolul 5 al Tratatului NATO și ar încuraja un „calcul greșit” al Rusiei. Democrații susțin blocarea retragerii trupelor americane din România De cealaltă parte, democrații sprijină inițiativa Congresului, considerând că menținerea trupelor americane în România este vitală pentru stabilitatea regională. Adam Smith, liderul democrat al Comisiei pentru Servicii Armate, a declarat că „retragerea forțelor americane ar transmite exact semnalul greșit lui Putin și aliaților noștri europeni”. Criticii planului Pentagonului susțin că motivația de a muta resurse către regiunea Indo-Pacific nu justifică reducerea prezenței SUA în Europa de Est. Diplomați americani, precum Daniel Fried, consideră că decizia poate fi încă revizuită și că presiunea Congresului ar putea inversa politica actuală.
Premierul Ilie Bolojan, despre retragerea trupelor americane din România: Luni am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington
Întrebat, la Antena 1, ce le transmite românilor care sunt speriați și care nu înțeleg de ce au plecat trupe americane din România, premierul a răspuns că „această decizie de a reduce trupele americane din Europa, inclusiv cele care sunt în România și în Ungaria și Slovacia, a fost o decizie a Armatei Statelor Unite pe care o respectăm”. Întrebat, mai departe, dacă știa de decizie înainte ca ea să fie anunțată, Ilie Bolojan a afirmat că a fost anunțată „în general”, respectiv că se va face o reducere a acestor trupe în Europa, fără să se specifice exact de unde, ce și cum: „Luni, practic, am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington, care a fost invitat la Pentagon și a fost anunțat. De asemenea, ambasadorul nostru la NATO a fost informat de ambasadorul american cu privire la aceste lucruri și am fost informați, practic, cu două zile înainte”. De ce nu a fost anunțată public decizia mai devreme Practic, afirmă premierul, nu au mai venit rotațiile, dar trupele aliaților, ale partenerilor din NATO, ale statelor, sunt în România, „bazele militare sunt active și toate garanțiile de securitate care sunt și au fost date României, sunt în picioare”. Întrebat de ce nu a anunțat cetățenii României mai devreme, Bolojan a răspuns că americanii trebuiau să anunțe primii, iar Ministerul Apărării a anunțat o conferință pentru miercuri, însă înainte de asta „informația a transpirat”. Bolojan: O armată operațională înseamnă polița noastră de asigurare pentru orice fel de situații „Important este că țările europene și-au luat fiecare un angajament să își asigure într-o pondere mai mare apărarea și ceea ce facem în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene din creditul SAFE. Suntem în situația în care, practic, negocierile sunt într-o fază avansată. În a doua jumătate a lunii noiembrie, ele vor fi finalizate, va fi convocat un CSAT care va aproba planurile noastre de dotări pe care le vom prezenta Comisiei Europene în așa fel încât să facem ceea ce ține de noi în primul rând pentru apărarea țării noastre și, sigur, să colaborăm cu aliații noștri pentru ca toate planurile NATO care rămân în picioare să fie operaționale în anii următoare”. O dotare bună pentru armata română, o armată operațională, înseamnă „poliția noastră de asigurare pentru orice fel de situații”, a conchis Bolojan.
Președintele USR, despre retragerea trupelor: Un îndemn să ne întărim propriile forțe în Europa
Americanii au decis retragerea trupelor din România nu ca pe un fel de pedeapsă, ci mai degrabă ca pe o încurajare să ne apărăm mai bine, crede președintele USR, Dominic Fritz. Dominic Fritz a spus, miercuri seara, că este de părere că această retragere a trupelor americane din România „a fost așteptată și este acum pentru noi un îndemn să ne întărim propriile forțe în Europa”. „Cred că americanii au făcut asta nu ca un fel de pedeapsă, ci mai degrabă ca o încurajare să ne apărăm mai bine. Și încă sunt aici, și astăzi au comunicat oficial că a fost o mișcare în întreaga regiune, vor să se focuseze un pic mai mult și în Asia. Și de aceea nu este ceva ce trebuie să ne îngrijureze, ci, dimpotrivă, să credem în propriul nostru potențial în orice fel de domeniu, inclusiv în domeniul apărării”, a spus Fritz la Antena 1. „Transformă-ți furia în energie pozitivă” Fritz a amintit că România va beneficia de o finanțare de 16 miliarde de euro în apărare, prin programul SAFE, care reprezintă „un moment de ambiție pentru România, de încredere în sine”. „Am văzut că mulți se simt dezămăgiți, există și o furie, cred că dacă fiecare se întreabă cum pot să transforme această dezămăgire, această furie într-o energie pozitivă, să contribui eu, oricât de mică ar fi această contribuție în comunitatea mea în care locuiesc, atunci sunt sigur că această țară nu doar că va arăta mai bine, ci și vom avea politicieni mult mai buni data viitoare”, a mai spus președintele USR. „România rămâne o țară sigură” România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale, care anunță că aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a spus, după anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane din România, că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.