Etichetă: tulcea

Ministerul Mediului anunță controale la Garda de Mediu din cinci județe. Diana Buzoianu: Mă interesează să știu că problemele grave de mediu sunt adresate

„Am cerut astăzi Corpului de Control să facă un control de urgență pe cum au fost sau nu prioritizate problemele grave de mediu din 5 județe din țară de către inspectorii gărzii de mediu. Corpul de control va trebui să analizeze dacă acțiunile de control ale acestor comisariate reflectă o preocupare reală de a rezolva/adresa problemele sistemice de mediu din județele respective sau o muncă de a da cifre record de amenzi pentru probleme superficiale, doar pentru a bifa protecția mediului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de ministra interimară a Mediului. Diana Buzoianu a explicat că decizia de a verifica cele cinci comisariate vine pe fondul nemulțumirilor recurente exprimate de cetățeni. Oamenii au reclamat că inspectorii locali ignoră problemele sistemice.   Buzoianu a ținut să facă o distincție clară între inspectorii de bună-credință și cei care compromit instituția.  „Garda de Mediu are sute de inspectori profesioniști. Oameni care duc greul în această instituție. În același timp, nu putem ascunde că sunt și comisari șefi care confundă demnitatea rolului, cu puterea de a tăia și spânzura la comanda baronilor politici”, se arată în mesaj.  Ministra a precizat că în multe dintre cazurile semnalate, autoritățile locale au răspuns criticilor prezentând statistici privind numărul controalelor și al amenzilor aplicate, fără ca problemele de fond să fie rezolvate.  „Pe hârtie, un loc poate fi verificat de zeci de ori și sancționat pentru încălcările cele mai mici de 5-6 ori (fără a se ,,vedea” problemele cele mai grave)”, notează ministra.  „Munca sutelor de inspectori care își fac treaba cinstit nu trebuie minimizată, dar nici efectul absolut toxic al inspectorilor care nu își fac treaba nu trebuie nici el minimizat”, conchide Buzoianu. 

Sala Polivalentă din România, distrusă la câteva ore de la inaugurare: Dragi specialiști în vandalism

Sala Polivalentă din Tulcea, ridicată după realizarea unor investiții de 25.000.000 de euro, a fost inaugurată vineri, 31 iulie, cu primul meci din cadrul FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026 – Division B, Lituania – Irlanda, scor 58-47. A urmat o partidă a României, victorie contra Azerbaidjanului, 81-55. Din păcate, pagube materiale au fost înregistrate. Pe pagina de Facebook dedicată arenei din Tulcea au fost postate mai multe imagini, fiind lansată o rugăminte către public. Sala Polivalentă din Tulcea, distrusă încă de la inaugurare: „Respectul pentru un loc nu se vede în pozele făcute, ci în felul în care îl lăsăm după ce plecăm” Noua sală dispune de un teren principal – înconjurat de tribune cu o capacitate de 4.670 de locuri, de un teren de antrenament, amplasat la subsol, de o parcare subterană, de vestiare pentru echipe și pentru oficiali, de spații dedicate presei și de o sală de conferințe. La meciul România – Azerbaidjan au fost prezenți 4.341 de spectatori. Organizatorii au fost aproape de sold-out. Asistența a stabilit un record pentru un meci de junioare. Iată mesajul postat pe pagina de Facebook „Sala Polivalentă Tulcea”: „Sala Polivalentă «Danubius Arena» merită aplauze, nu reparații! Se pare că, pentru unii, inaugurarea unei săli moderne a fost interpretată ca o invitație la testarea rezistenței caloriferelor, băilor și a tot ce se poate desprinde cu puțin efort. Dragi «specialiști» în vandalism și tentative de furt, avem o veste proastă: nu luați acasă un suvenir, ci distrugeți ceva ce vă aparține și vouă. Da, sala aceasta este un bun al întregii comunități, construit pentru copiii, sportivii și oamenii din județul Tulcea. E păcat că, în loc să ne bucurăm de un obiectiv de care putem fi mândri, trebuie să pierdem timp și bani reparând stricăciuni făcute la doar câteva ore după deschiderea oficială. Respectul pentru un loc nu se vede în pozele făcute la inaugurare, ci în felul în care îl lăsăm după ce plecăm. Haideți să demonstrăm că știm să prețuim ceea ce am construit împreună. Dacă vedeți acte de vandalism sau tentative de furt, nu le ignorați. Un bun comun se păstrează prin responsabilitatea fiecăruia dintre noi”. La evenimentul de la Tulcea a fost prezent Cseke Attila (53 de ani), ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și actual ministru interimar al Sănătății. A venit și președintele Federației Române de Baschet, Carmen Tocală (64). Inițial, deschiderea „Danubius Arena” fusese programată pentru data de 1 decembrie 2025, anunțul fiind făcut inclusiv de către președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu (68). Până la urmă, acest termen nu a fost respectat.

Baschetul juvenil scrie istorie! 4341 de spectatori prezenți în Sala Polivalentă din Tulcea la meciul inaugural

4.341 de spectatori au fost prezenți vineri seară la „Danubius Arena”, la meciul de baschet feminin Under 18 dintre România și Azerbaidjan (81-55). Cea mai bună marcatoare a „tricolorelor” mici a fost Ioana-Vanessa Velcea, cu 22 de puncte reușite.  Sala Polivalentă din Tulcea a fost gata pentru data de 31 iulie și a fost inaugurată cu ocazia acestui meci din baschetul juvenil. Partida a contat pentru grupele FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026, Division B. Cu acest număr de spectatori fost înregistrată cea mai mare asistență pentru un meci de baschet juvenil organizat în România. Toate meciurile României din turneu se dispută la „Danubius Arena” din Tulcea, iar accesul spectatorilor este gratuit. La evenimentul de la Tulcea a fost prezent Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și actual ministru interimar al Sănătății, dar și Carmen Tocală, președintele Federației Române de Baschet. Sala ultramodernă, care a costat peste 24 de milioane de euro, are o suprafață desfășurată de peste 15.000 de metri pătrați și aproape 4.800 de locuri în tribune. Are teren principal, sală de antrenament cu dimensiuni regulamentare, vestiare pentru echipe și oficiali, spații pentru presă, sală de conferințe și o parcare subterană cu 78 de locuri. Cu cine mai joacă România? 1 august, ora 18:30 România – Islanda 4 august, ora 18:30 România – Portugalia 5 august, ora 18:30 România – Țările de Jos Care este lotul României Carina Dănciulescu – CSȘ Alexandria Abigail Hallo – ACS Sepsi SIC Sfântu Gheorghe Neire Mihăilescu – TG Würzburg Basketball, Germania Crina Țeglaș – ACS NBS Cluj-Napoca Daria Ilieș – ACS NBS Cluj-Napoca Ioana Velcea – CSȘ Alexandria Maria Dan – ACS Dan Dacian București Alexia Babadac – CSȘ Alexandria Evelyn Popa – ACS SMART Cluj-Napoca Andrada Jaba – ACS Dan Dacian București Ștefania Tudor – CSȘ Alexandria Alexia Mărcuș – Fundación Lucentum Baloncesto Alicante, Spania Maria Gârbu – Valencia Basket, Spania Tania Șchiopu – BCC Derthona Basket, Italia Tricolorele se află în Grupa A, alături de Azerbaidjan, Islanda, Portugalia și Țările de Jos. Mihai Silvășan nu mai este antrenorul naționale FR Baschet a publicat știrea privind plecarea din funcția de antrenor principal al naţionalei a lui Mihai Silvăşan, prin încheierea mandatului, după doi ani şi jumătate. „Ştiu că în acest moment e cel mai bun lucru pentru mine şi familia mea”, a declarat Silvăşan. „Mulţumim, Mihai Silvăşan! După doi ani şi jumătate la conducerea naţionalei de seniori, Mihai Silvăşan îşi încheie mandatul de antrenor principal. Fost căpitan al tricolorilor, Mihai a răspuns prezent de fiecare dată când echipa naţională a avut nevoie de el. A făcut-o ca jucător, iar din 2024 a revenit pentru a conduce România de pe banca tehnică. FRB îi mulţumeşte pentru profesionalism, implicare şi disponibilitate. Încheierea acestui mandat reprezintă finalul unei etape, nu finalul legăturii lui Mihai Silvăşan. Uşa echipei naţionale rămâne deschisă”, se arată în postarea celor de la FR Baschet.

E gata noua Sală Polivalentă a României din al 39-lea oraș ca mărime al țării! S-au băgat 25.000.000 de euro în bijuterie

Peste doar trei zile urmează să fie inaugurată noua Sală Polivalentă din Tulcea, al 39-lea oraș al României, obiectiv ce a costat 25.000.000 de euro. Începută în anul 2020, „bijuteria” din estul țării comparată de dobrogeni cu un OZN va avea o capacitate de 4.670 de locuri. România are o nouă Sală Polivalentă: 25.000.000 de euro în „bijuteria” de la Tulcea Sală Polivalentă din Tulcea este în sfârșit gata și va fi inaugurată vineri, 31 iulie, în cadrul unui eveniment festiv programat de la ora 13.30. Construcția futuristă asemuită cu un OZN a costat 25 de milioane de euro și are o capacitate de 4.670 de locuri. Deschiderea arenei va fi urmată de meciul Portugalia – Olanda, din cadrul FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026, Division B. Deschiderea „Danubius Arena” a fost inițial programată pentru 1 decembrie 2025, fix de Ziua Națională a României, anunțul fiind făcut inclusiv de președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, însă până la urmă acest termen nu a putut fi respectat. „Sala Polivalentă de la Tulcea va fi inaugurată cu meciul de baschet dintre Portugalia și Olanda, programat vineri de la 13:30, în cadrul FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026, Division B. În aceeași zi va juca și naționala României U18 contra reprezentativei Azerbaijanului. ‘Tricolorele’ s-au pregătit deja pe noul ‘OZN’ de la Tulcea. Tricolorele pregătesc debutul la Tulcea În perioada 31 iulie – 9 august, Tulcea va găzdui FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026, Division B, competiție care va reuni 20 de echipe naționale. Până la primul fluier, naționala feminină U18 a României își desfășoară ultimele antrenamente la ‘Danubius Arena’, noua sală polivalentă care va găzdui primul mare eveniment internațional în mai puțin de 2 săptămâni. Sub comanda staff-ului tehnic, tricolorele pregătesc fiecare detaliu înaintea debutului în fața propriilor suporteri, cu obiectivul de a avea un parcurs cât mai bun pe teren propriu. Te așteptăm la ‘Danubius Arena’ pentru a susține România!”, a transmis Federația Română de Baschet.

Danubius Arena din Tulcea se inaugurează cu baschet! FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026 aduce 20 de naționale la start

„Danubius Arena” va deveni gazda FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026, Divizia B, prima mare competiție internațională organizată în noua sală ultramodernă din Tulcea. În perioada 31 iulie – 9 august, 20 de echipe naționale se vor întrece pentru promovarea în Divizia A. România va beneficia de avantajul terenului propriu, iar energia suporterilor poate face diferența în drumul tricolorelor către obiectivul lor, susțin cei de la FR Baschet. Meciurile se vor desfășura în noua Sala Polivalentă „Danubius Arena”, care va găzdui cu această ocazie primul său mare eveniment internațional. Grupa A: Islanda, Portugalia, Azerbaidjan, România, Țările de Jos Grupa B: Bulgaria, Israel, Norvegia, Ucraina, Elveția Grupa C: Luxemburg, Lituania, Estonia, Austria, Irlanda Grupa D: Slovacia, Grecia, Macedonia de Nord, Danemarca, Marea Britanie Meciurile României: România– Azerbaijan – Vineri, 31 iulie, ora 18.30 Islanda- România – Sâmbătă, 1 august, ora 18.30 România– Portugalia – Marți, 4 august, ora 18.30 Țările de Jos- România – Miercuri, 5 august, ora 18.30 Intrarea este liberă pe tot parcursul competiției de la Tulcea. Se umple sala de 4670 de spectatori? Noua Sală Polivalentă din Tulcea este dotată cu un teren pentru competiții și va putea găzdui până la 4.670 de spectatori. Facilitățile vor include parcare subterană, vestiare pentru echipe și oficiali, spații dedicate presei și o sală de conferințe. „Turismul sportiv este foarte important pentru orice ţară. Vedem şi noi că de la Jocurile Olimpice la toate competițiile internaționale aduc plus valoare pentru comunitate. Avem modelul altor stadioane, iar sala are un business plan şi, evident, sportul e prioritar. Nu poți să ai valoare, dacă faci un eveniment. Am propus să avem încă trei ani campionate europene şi turnee finale de campionate la Tulcea. Sper că și naționala de seniori va veni să joace aici un meci în campania EuroBasket. Asta înseamnă şi multe alte proiecte, vom merge în școli, vor fi concursuri pentru copii şi avem parteneri cu care vom desfășura diferite activităţi”, a declarat Carmen Tocală.

Alertă aeriană în Tulcea după un atac cu drone în Ucraina. Patru avioane de luptă au decolat

Potrivit MApN, țintele aeriene au fost detectate în jurul orei 18.50, la aproximativ 23 de kilometri nord-vest de localitatea Vâlcove, în apropierea frontierei fluviale româno-ucrainene. În urma situației, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 19.06. Pentru monitorizarea spațiului aerian au fost ridicate de la sol două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, și două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, care au decolat la orele 19.09, respectiv 20.13. Ministerul Apărării precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României și nici impactul la sol al unor vehicule aeriene pe teritoriul național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 22.25. MApN arată că monitorizează permanent evoluția situației de la graniță și informează în timp real structurile aliate cu privire la incidentele produse în apropierea teritoriului României.

Locul secret din Delta Dunării unde Ivan Patzaichin trăiește în continuare. Povestea muzeului ridicat în satul său natal

Muzeul Ivan Patzaichin – Centru de Inovare Comunitară a fost deschis publicului în mai 2024, la Mila 23, comuna Crișan, în inima Deltei Dunării. Muzeul este amplasat pe locul casei părinților lui Ivan Patzaichin și a fost gândit ca un pol de dezvoltare locală, idee născută din discuțiile dintre Ivan Patzaichin și Teodor Frolu, fondatorii Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. În cadrul infotripului „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea, reprezentanții muzeului ne-au povestit cum a apărut acest spațiu și de ce locul are o semnificație aparte pentru memoria sportivului. „Aici, să știți, în această curte, era a doua casă părintească a lui Ivan. A doua, nu prima. Nu că avea el multe case, ci pentru că acea casă inițială, cea în care s-a născut Ivan a fost afectată de inundațiile mari din 1970, iar părinții lui Ivan Patzaichin s-au mutat într-o curte aflată ceva mai sus”, au explicat reprezentanții muzeului. Când Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a preluat spațiul, locul era departe de imaginea actualului centru cultural. „Noi, Asociația Ivan Patzaichin, când am preluat acest spațiu, nu mai era decât o căsuță părăginită. Așa că tot ceea ce vedeți am construit de la zero. Și am deschis acest muzeu în 2024”, au spus reprezentanții muzeului, în timpul vizitei de la Mila 23. Un muzeu construit ca o promisiune Muzeul nu s-a născut doar din dorința de a conserva memoria unui campion, ci și dintr-un proiect mai amplu dedicat comunității. Reprezentanții locului spun că Ivan Patzaichin își dorea un spațiu în care oamenii din Deltă să se poată întâlni, învăța, lucra împreună și dezvolta proiecte locale. „Ivan a fost, într-adevăr, un foarte mare sportiv, dar a fost și un om cu o inimă excepțional de mare. Și el ce își dorea fundamental era să dea înapoi ceva oamenilor”, au mărturisit reprezentanții muzeului. De aceea, una dintre clădirile complexului poartă rolul de Centru de Inovare Comunitară. Nu este un simplu anexă, ci, după cum spun cei care administrează spațiul, „sufletul locului”. Muzeu Ivan Patzaichin bucatarie „Aceste clădiri pe care le vedeți, clădirile acestea care seamănă cel mai tare cu clădirile tradiționale din Deltă, acestea se numesc Centrul de Inovare Comunitară. De fapt, acesta este sufletul locului în care vă aflați acum. Și este clădirea pe care și-o dorea Ivan pentru această zonă. Pentru că Ivan își dorea să dea ceva înapoi comunității, să dea un loc în care să ne strângem la tot felul de ateliere, traininguri, cursuri, proiecții”, au explicat reprezentanții muzeului. Proiectul i-a fost oferit simbolic lui Ivan Patzaichin în anul în care a împlinit 70 de ani. Campionul a apucat să afle că viitoarea clădire fusese aprobată, însă nu a mai ajuns să o vadă finalizată. „În anul în care el a făcut 70 de ani, i-am oferit acest proiect cadou. A apucat să afle că această clădire fusese aprobată cu puțin înainte să plece dintre noi. Și ne-am asumat să o construim și să-i continuăm visul. Și după ce această clădire s-a aprobat, am vrut totuși să continuăm să-i spunem și povestea. Și așa a ajuns să existe clădirea din spatele meu, Muzeul Ivan Patzaichin”, au povestit reprezentanții instituției. „După chipul și asemănarea lui Ivan” Muzeul Ivan Patzaichin are o arhitectură aparte. Elementul central este un turn-observator din lemn, înalt de 18 metri, care se ridică deasupra Tezaurului, spațiul unde sunt păstrate unele dintre cele mai importante medalii și distincții ale sportivului. Turnul este construit exclusiv din lemn, iar Tezaurul este realizat din beton armat și tencuit cu lut. Pe fiecare nivel sunt ilustrate momente-cheie din viața și cariera lui Ivan Patzaichin. În timpul vizitei, reprezentanții muzeului au descris construcția într-o formulă care surprinde esența locului. „Ne place să spunem că am făcut un muzeu după chipul și asemănarea lui Ivan. Adică la mare înălțime, cu deschidere spre natură și cu un pic de invitație spre mișcare, că așa este foarte frumos pentru un sportiv”, au spus aceștia. Turnul-observator este modul de a spune povestea lui Ivan pe verticală. Vizitatorii urcă, treptat, prin etapele vieții sale: copilăria în Mila 23, performanța olimpică, perioada de antrenorat și implicarea în proiecte de antreprenoriat social și ecoturism. Medaliile, distincțiile și obiectele care spun povestea unui campion Ivan Patzaichin rămâne una dintre figurile uriașe ale sportului românesc. Acesta a cucerit șapte medalii olimpice, patru de aur și trei de argint, la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice: Mexico 1968, München 1972, Montreal 1976, Moscova 1980 și Los Angeles 1984. La Mila 23, o parte din acest palmares este expus în zona de Tezaur a muzeului. Nu toate medaliile se află însă acolo, iar explicația oferită de reprezentanții muzeului spune multe despre felul de a fi al lui Ivan Patzaichin. „În prima încăpere avem majoritatea marilor medalii ale lui Ivan. Nu toate. M-a întrebat cineva câte medalii a avut Ivan și adevărul este că nici el nu prea mai știa câte medalii a avut, pentru că de-a lungul timpului Ivan venea de la câte o competiție mai puțin relevantă pentru el, să o zicem așa. Nu era o Olimpiadă, nu era un Mondial. Se mai întâlnea cu un prieten și îi mai oferea câte o medalie. Așa că nici Ivan nu-și mai deținea toate medaliile”, au povestit aceștia. Chiar și așa, muzeul păstrează suficiente obiecte pentru a contura dimensiunea performanței sale. „Avem o încăpere întreagă cu suficient de multe medalii încât să-i impresionăm”, au mai spus reprezentanții instituției. Pagaia ruptă de la München, simbolul încăpățânării bune Una dintre piesele centrale ale muzeului este celebra pagaie ruptă, legată de episodul de la Jocurile Olimpice de la München din 1972. Povestea este una dintre cele mai cunoscute din sportul românesc: Ivan Patzaichin a avut probleme cu pagaia în proba de calificare, dar a continuat cursa, s-a calificat și apoi a câștigat aurul olimpic. Reprezentanții muzeului au ținut să precizeze un detaliu important: pagaia s-a rupt în calificări, nu în finală. „Dacă ați auzit vreodată de povestea celebrei pagaie rupte, avem și pagaia ruptă. Ea e originală, vă promitem. Și

Proiectil neexplodat, descoperit într-o curte din județul Tulcea. Autoritățile au securizat zona și au început o anchetă

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, sâmbătă, că un proiectil neexplodat a fost descoperit într-o curte din localitatea Pardina, județul Tulcea. Zona a fost securizată imediat, iar autoritățile au demarat o anchetă. Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN) au anunțat, prin intermediul unui comunicat, că o echipă de specialiști a neutralizat, în seara zilei de sâmbătă, 16 mai, proiectilul reactiv nedirijat descoperit în curtea unei proprietăți nelocuite din localitatea Pardina, județul Tulcea. „Din dispoziția procurorului de caz, proiectilul a fost detonat controlat, la fața locului, într-un spațiu special amenajat. Amintim că sâmbătă, 16 mai, în jurul orei 15.00, MApN a fost informat despre faptul că în curtea unei locuințe nefolosite din Pardina a fost semnalată existența unui proiectil reactiv nedirijat, neexplodat. La fața locului au acționat reprezentanți ai Poliției, Poliției de Frontieră, Serviciului Român de Informații și Ministerului Apărării Naționale. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța continuă cercetările în acest caz”, se arată în comunicat. Sursa Foto: Cătălin Cojocaru (ARHIVĂ) Știrea inițială: „Ministerul Apărării Naționale a fost informat sâmbătă, 16 mai, în jurul orei 15.00, despre faptul că în curtea unei proprietăți nelocuite din localitatea Pardina, județul Tulcea, a fost semnalată existența unui proiectil reactiv nedirijat, neexplodat”, informează MApN. La fața locului au fost trimise echipaje ale Poliției, Poliției de Frontieră și Serviciului Român de Informații, care au asigurat perimetrul și au început verificările, iar în urma verificării, specialiștii au confirmat prezența a aproximativ două kilograme de explozibil în corpul proiectilului. MApN a trimis o echipă la fața locului pentru verificări suplimentare, iar cazul a fost preluat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. „Cetățenii sunt rugați să respecte recomandările autorităților și să urmărească informările oficiale transmise prin canalele instituționale. Vom reveni cu informații în funcție de evoluția situației”, au transmis reprezentanții instituției. Autorul mai recomandă: O navă a Franței a fost atacată în Strâmtoarea Ormuz de un proiectil de origine necunoscută: mai mulți marinari răniți. Ce anunță Guvernul de la Paris Un nou atac în Strâmtoarea Ormuz: nave de război iraniene au deschis focul asupra unui petrolier, iar un al doilea vas a fost lovit de un proiectil

Tulcea, oraș de graniță în vreme de război: traficul greu aduce disconfort, dar și argumente pentru investiții mari. Primar: Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare”

Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, susține că apropierea de zona de conflict a adus disconfort pentru localnici și operatorii economici, dar a creat și argumente pentru atragerea unor finanțări mari, în special pentru infrastructura rutieră. „Oamenii înjură partea asta a economiei, că nu poți să ajungi la Constanța sau la București, că stai în spatele unor tiruri foarte mult timp. Dar acestea sunt argumentele care ne-au dus să obținem finanțare pentru refacerea infrastructurii”, a declarat primarul la o conferință de presă organizată în cadrul infotripul „TU redescoperi Tulcea”, organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea Edilul spune că traficul intens produce nemulțumiri, însă poate deveni și motor de dezvoltare economică, prin apariția unor zone industriale, spații de desfacere și servicii conexe. „Printr-o localitate unde este trafic, traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltarea economiei”, a spus Ilie, conform aceluiași transcript. Traficul din Ucraina, resimțit în Tulcea Presiunea pe infrastructura locală este vizibilă inclusiv în punctul de trecere a frontierei de la Isaccea. Peste un milion de persoane și sute de mii de mijloace de transport tranzitaseră punctul româno-ucrainean de frontieră de la Isaccea de la începutul războiului până la începutul acestui an. Pentru Tulcea, efectul este dublu. Pe de o parte, rutele create sau intensificate de război apasă pe drumuri, cresc timpii de deplasare și afectează percepția turiștilor. Pe de altă parte, administrația locală încearcă să folosească această realitate ca argument pentru investiții care, în condiții normale, ar fi fost mai greu de justificat. „Mi-aș dori ca traficul să crească în continuare, chiar și dacă se termină războiul, dar noi să avem infrastructura care să primească. Atunci vom câștiga tot mai mult. E bine că se formează niște rute, trebuie să rămână aceste rute”, afirmă primarul. Centura municipiului, proiect-cheie Unul dintre proiectele invocate de primar este noua centură a municipiului Tulcea, legată de viitoarele conexiuni cu drumurile expres Tulcea–Brăila și Tulcea–Constanța. În interviul acordat presei la care a fost prezent și jurnalistul Mediafax, Ștefan Ilie a spus că proiectul centurii are o valoare de aproximativ 257 de milioane de euro și că a primit aviz favorabil de la Comisia Interministerială. Șoseaua va face parte din Drumul Expres Constanța–Tulcea–Brăila. Proiectul ar urma să reducă traficul rutier din oraș și să contribuie la dezvoltarea economică a zonei. Primarul susține că Tulcea are o poziționare geografică dificilă – între Dunăre și coline – iar localitățile din Delta Dunării, stațiunile și municipiul au nevoie de conexiuni mai bune pentru a transforma fluxurile actuale de trafic în dezvoltare economică. East Gate, noua miză regională Contextul local se leagă de un proiect regional mai amplu: GECT East Gate, o grupare europeană de cooperare teritorială constituită la 19 martie 2026, care reunește autorități publice din România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit site-ului oficial al organizației, East Gate poate fi beneficiar direct al unor fonduri europene precum FEDR, FSE+, Fondul de Coeziune, CEF și Horizon Europe și are între obiective infrastructura transfrontalieră, conectivitatea în zona Dunării de Jos și a Mării Negre, protejarea Deltei Dunării și dezvoltarea turismului durabil. Sediul social al GECT East Gate va fi la Constanța, descrisă ca nod strategic al coridoarelor transeuropene de transport Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee. În interviu, primarul Tulcei a prezentat East Gate ca pe o posibilă sursă de finanțare pentru marile proiecte de infrastructură care ar lega Ucraina, Republica Moldova, Dobrogea, Bulgaria și Grecia. El susține că proiectele locale, precum centura municipiului, pot deveni parte a acestei arhitecturi regionale. Alarme, turism și costuri sociale Războiul nu aduce însă doar trafic și oportunități logistice. Tulcea este unul dintre județele în care populația primește frecvent mesaje RO-Alert în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. La 1 mai 2026, de exemplu, MApN a anunțat detectarea unui grup de drone care se îndrepta spre spațiul aerian al Ucrainei, iar populația din nordul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert; explozii au fost raportate pe malul ucrainean al Dunării, în zonele Izmail și Kilia. Primarul spune că aceste alerte au efect negativ asupra turismului și asupra HoReCa. Localnicii s-au obișnuit într-o anumită măsură cu mesajele, dar turiștii, mai ales cei veniți din orașe mari sau din străinătate, reacționează diferit: se sperie, trimit mesajele mai departe și contribuie la percepția că zona este nesigură. În același timp, edilul susține că România este apărată prin apartenența la NATO și că mesajul transmis turiștilor ar trebui să fie unul de echilibru: zona este afectată de proximitatea războiului, dar nu se află într-un conflict armat pe teritoriul României. Sprijin special pentru județele de frontieră Ștefan Ilie susține că județele aflate la granița cu zona de conflict ar trebui să beneficieze de măsuri speciale de dezvoltare. El vorbește nu despre ajutoare pasive, ci despre facilități pentru micro-afaceri, infrastructură, energie și investiții locale, astfel încât comunitățile de frontieră să vadă beneficii concrete ale apartenenței la Uniunea Europeană. În opinia primarului, o astfel de abordare ar putea avea și un efect politic: reducerea extremismului în zonele în care războiul, alertele, traficul greu și propaganda antiucraineană au produs frustrare socială.

Marea problemă a orașului din România unde s-a construit o Sală Polivalentă cu 25.000.000 de euro

Tulcea se pregătește să inaugureze o Sală Polivalentă modernă, estimată la 25 de milioane de euro, în ciuda faptului că orașul nu are niciun club în primele ligi ale sporturilor de echipă. Investiția ridică semne de întrebare privind utilitatea unei astfel de facilități într-o comunitate fără echipe competitive. Președinta Federației Române de Baschet, Carmen Tocală, susține că sala trebuie privită ca un motor pentru turismul sportiv și dezvoltarea comunității. Ea argumentează că facilitățile moderne vor permite Tulcei să găzduiască campionate europene și turnee finale, să atragă meciuri ale naționalei și să dezvolte programe pentru copii și tineri în școli. Tulcea va beneficia de o Sală Polivalentă ultramodernă, ale cărei lucrări se află aproape de finalizare. Orașul din sud-estul României se confruntă însă cu o problemă majoră legată de proiectul în care s-au investit aproximativ 25 de milioane de euro: Tulcea nu are nicio echipă în ligile superioare ale sporturilor colective. Carmen Tocală a explicat că sala are ca scop dezvoltarea turismului sportiv din Dobrogea, subliniind că aici se pot organiza competiții importante în viitor. „Turismul sportiv este foarte important pentru orice ţară. Vedem şi noi că de la Jocurile Olimpice la toate competiţiile internaţionale aduc plus valoare pentru comunitate. Avem modelul altor stadioane, iar sala are un business plan şi, evident, sportul e prioritar. Sala va fi gata până în iulie. Am făcut noi câteva modificări. Şi Federaţia de volei a făcut câteva schimbări, astfel încât sala să fie la cele mai înalte standarde europene. Nu poţi să ai valoare, dacă faci un eveniment. Astăzi (n.r. – marţi), am propus preşedintelui CJ (n.r. – Horia Teodorescu) să avem încă trei ani campionate europene şi turnee finale de campionate la Tulcea. Sper că şi naţionala de seniori va veni să joace aici un meci în campania EuroBasket. Asta înseamnă şi multe alte proiecte, vom merge în şcoli, vor fi concursuri pentru copii şi avem parteneri cu care vom desfăşura diferite activităţi”, a declarat Carmen Tocală, conform Agerpres. Detalii în legătură cu Sala Polivalentă din Tulcea Noua Sală Polivalentă din Tulcea este dotată cu un teren pentru competiții și va putea găzdui până la 4.670 de spectatori. Facilitățile vor include parcare subterană, vestiare pentru echipe și oficiali, spații dedicate presei și o sală de conferințe. Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții, iar beneficiarul final este Consiliul Județean Tulcea.