Raluca Turcan îi cere lui Grindeanu să devină premier după căderea Guvernului Bolojan: Când dărâmi un guvern, trebuie să arăți că poți guverna
Într-o postare publicată pe Facebook, Turcan a afirmat că PSD a contribuit la demiterea propriului executiv, deși făcea parte din coaliția de guvernare, și a acuzat social-democrații că au adoptat o atitudine „ca și cum ar fi fost în opoziție”. „Sorin Grindeanu ar trebui să înceapă negocierile pentru a obține funcția de premier. Atunci când răstorni un guvern, cu siguranță ești convins că știi să guvernezi mai bine. Hai să vedem!”, a scris Raluca Turcan. Ea a comparat situația actuală cu momentul din 2019, când Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură, iar liderul PNL de la acel moment, Ludovic Orban, și-a asumat funcția de prim-ministru. „Aceasta este conduita corectă. Nu poți să fii în dezacord cu propria guvernare și, în același timp, să eviți asumarea răspunderii”, a transmis Turcan. Liberala a făcut referire și la evoluțiile economice, invocând deprecierea leului și creșterea inflației. „Euro a trecut de 5,2 lei. Inflația mănâncă din buzunarele oamenilor în fiecare zi. Facturile nu așteaptă, chiria nu așteaptă, rata la bancă nu așteaptă. Nu poți provoca o criză politică și apoi să privești cum se adâncește criza economică”, a afirmat aceasta. Raluca Turcan a precizat că PNL va rămâne în opoziție, dar va susține proiectele considerate esențiale pentru România, precum atragerea fondurilor europene, îndeplinirea jaloanelor din PNRR, aderarea la OECD și menținerea echilibrelor bugetare.
Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce
Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce premierul a fost acuzat, din inima partidului, că este mai apropiat de USR decât de propriul partid. Faptul că premierul Ilie Bolojan a rămas tot mai singur în partid reiese şi din reacțiile șefilor PNL. Sau, mai degrabă, din lipsa reacțiilor. Premierul a fost acuzat din toate părțile că a distrus economia, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. Vineri, INS a anunțat oficial: România este în recesiune, adică economia a scăzut timp de 2 trimestre consecutiv. Este vorba de exact cele două trimestre în care Ilie Bolojan a fost premier: iulie 2025-decembrie 2025. Analiștii și politicienii s-au împărțit în două tabere, în care unii au spus că scăderea economică vine din cauza măsurilor de austeritate ale lui Ilie Bolojan, iar cealaltă parte că, de fapt, nu este vina guvernului. Bolojan a fost acuzat de vicepreşdintele partidului pe Bucureşti şi Ilfov, dar şi preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma, că Ilie Bolojan „vrea userizarea PNL”. De asemenea, și fostul președinte PNL, Crin Antonescu, a spus despre Bolojan că este un „veritabl userist”. Un alt nume liberal cu greutate, Rareș Bogdan, a spus că premierul este mai degrabă preocupat să mulțumească „un alt partid”, decât PNL. Culmea, la doar câteva zile, în apărarea premierului, în fața acuzațiilor că a lovit economia cu măsuri de austeritate, au sărit mai multe voci din USR, decât din PNL. Cine sunt USR-iștii care au făcut scut în faţa lui Ilie Bolojan Primul dintre ei este chiar fondatorul USR şi preşedinte al României, Nicuşor Dan care, odată ce a văzut datele despre prăbușirea economiei, a început să îndemne la „echilibru”. Un alt USR-ist care i-a luat apărarea lui Bolojan, în trecut, dar care pare că s-a răzgândit în ultima perioadă, este şi fostul ministru de Finanţe, Claudiu Năsui. Captură articol G4media.ro Recent, şi ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru a scos armele ca să-l apere pe Bolojan cu un text scris din postura de „economist cu studii absolvite la London School of Economics and Political Science, Harvard Business School, Universitatea din Viena și doctor în economie din partea Academiei Române”. Din formaţie nu putea lipsi nici ministrul Apărării, Radu Miruţă, care spune că ceea ce face Bolojan este „tratamentul de care România are nevoie”. Vicepremierul Oana Gheorghiu, fostă ONG-istă apropiată de USR, a avut de asemenea o postare, înaintea publicării datelor de către INS, în care scrie că „există astăzi un efort real pentru a pune ordine în modul în care sunt cheltuiţi banii publici”, iar „acest efort este asumat de premierul Ilie Bolojan.” Şi peste toate, vine şi noul consilier al lui Ilie Bolojan, tot un fost userist, Vlad Gheorghe, rămas independent şi numit recent sfătuitor al premierului. La PNL se păstrează tăcerea Liberalii aflaţi în conducerea partidului s-au păstrat rezervaţi şi tăcuţi în privinţa acestui rezultat pe care, de altfel, mulţi îl anunţau de ceva timp. Cu toate acestea, fostul liberal, încă preşedinte la Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a avut o poziţie publică despre acest aspect. „Recesiunea tehnică nu este provocată doar de ce a făcut Guvernul Bolojan în ultimele 7 luni. Este rezultatul a 4 ani de trend descendent(…) Bolojan a preluat conducerea guvernului într-un moment în care România era cu spatele la zid, amenințată de o iminentă retrogradare din partea agențiilor de rating, care ar fi provocat o reacție în lanț care ar fi putut duce la o prăbușire economică. Nu am fost de acord cu toate măsurile adoptate de guvern. Dar am susținut voința evidentă a lui Bolojan de a îndrepta lucrurile. Și momentul critic a fost depășit”, a scris Orban, pe facebook. Imediat după vestea că România a intrat în recesiune, au început să curgă reacțiile, în special cele la adresa guvernului. Acuzații pentru Bolojan au venit din toate părțile, el fiind la cârma bugetului și economiei, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Bolojan, criticat dur de Crin Antonescu: „Se manifestă ca un veritabil USR-ist”
Turcan , despre blocajul de la CCR: Tot coincidență? Un semnal politic extrem de grav
„Tot coincidență este și faptul că toți cei patru judecători numiți de PSD au lăsat Curtea Constituțională fără cvorum? Vreau să cred că nu vom asista la o CCR blocată pe termen nedefinit”, spune Raluca Turcan, duminică, pe Facebook. Aceasta constată că dacă cvorumul este de 6, Curtea Constituțională nu mai poate face ședințe deloc dacă lipsesc judecătorii propuși de PSD. „Sper să nu fie aceasta strategia: amânarea la infinit, prin blocaj instituțional, a soluționării unei teme atât de importante pentru societate. Întreb, pentru că dincolo de proceduri, miza este funcționarea statului de drept. Iar o CCR blocată nu e un accident, ci un semnal politic extrem de grav”, mai spune Turcan. Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de luni, 29 decembrie 2025, la ora 10,00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor magistraților, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR transmite că a amânat decizia, constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită duminică, 28 decembrie 2025. Surse MEDIAFAX au declarat că magistrații propuși de PSD au plecat din ședință, astfel că nu a fost cvorum pentru a fi luată decizie. Înalta Curte de Casație și Justiție sesizase CCR cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Înalta Curte susținea că legea „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Decizia fusese adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenți. Contestația Înaltei Curți a venit după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua formă a legii. Stabilirea pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net. Creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani la 35 de ani. Creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani. Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizație netă. Perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an. În 2042, vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani. CCR a dezbătut în 10 decembrie sesizarea depusă de Înalta Curte. Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru 28 decembrie.
Acces liber, egal și neîngrădit la cultură. Ministerul Culturii îi răspunde Ralucăi Turcan
Ministerul Culturii consideră că accesul liber, egal și neîngrădit la cultură este un drept fundamental, iar valorificarea patrimoniului cultural național reprezintă o prioritate strategică. „Organizarea de expoziții, atât în țară, cât și peste hotare, joacă un rol esențial în promovarea identității culturale a României, în creșterea participării publicului la viața culturală și în consolidarea relațiilor internaționale prin cooperare culturală. Expozițiile care includ bunuri culturale mobile din patrimoniul cultural național contribuie decisiv la: promovarea valorilor culturale românești în plan internațional; susținerea dialogului intercultural și a coeziunii sociale; educarea publicului și dezvoltarea unei relații durabile cu patrimoniul; conturarea imaginii României ca partener cultural activ și responsabil”, vineri, transmite Ministerul Culturii, într-un comunicat de presă. Sprijinul Ministerului Culturii în organizarea evenimentelor Ministerul Culturii arată că „apreciază și sprijină” organizarea de expoziții cu bunuri culturale mobile din patrimoniul României sau din patrimoniul altor state. „Subliniem că aceste expoziții se realizează în totdeauna cu respectarea strictă a dispozițiilor legale aplicabile, referitoare la încheierea contractelor, asigurarea financiară a bunurilor culturale, a securității, a pazei și a protecției acestora. Totodată, evoluțiile din domeniul patrimoniului impun o actualizare a cadrului legislativ. Ministerul Culturii – în acord cu abilitarea primită de la Parlamentul României prin legea publicată ieri în Monitorul Oficial – își asumă responsabilitatea de a revizui și adapta normele legale, în vederea unei mai bune protejări a patrimoniului cultural național. Astfel, ne propunem să asigurăm un echilibru durabil între protejarea patrimoniului și promovarea activă a valorilor culturale, într-un cadru legal coerent și adaptat cerințelor contemporane”, potrivit Ministerului. Ce spune fostul Ministru al Culturii Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, spune că se opune unei eventuale suspendări a evenimentelor culturale în weekenduri, începând din toamnă, măsură anunțată de actualul ministru, András István Demeter, din motive financiare: „Econimiile nu pot să aibă ca rezultate eradicarea culturii”. „Am citit declarația ministrului Culturii, care spune că spectacolele de teatru, concertele și accesul la muzee ar putea fi suspendate în weekenduri, începând din toamnă, din motive financiare. Sper că e o greșeală de exprimare, nu o intenție serioasă. Dacă totuși se confirmă, mă voi opune ferm. Economiile la buget nu pot sa aiba ca rezultat eradicarea culturii”, spune, vineri, fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan. Aceasta amintește că românii nu au nici acum un acces real și constant la cultură. Cei mai mulți dintre ei ajung la teatru, la un concert sau la muzeu rar și doar în weekend. „A tăia fix această fereastră de respiro cultural ar însemna să acceptăm, oficial, că renunțăm la educație prin cultură pentru o mare parte din populație”, mai spune Turcan. Conform Barometrului de Consum Cultural 2023, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, cifrele ar trebui să îngrijoreze autortățile deja. Participarea culturală este în scădere sau rămâne la cote extrem de reduse: dar 8% dintre români merg la teatru cel puțin o dată pe an, doar 6% ajung la muzeu și aproape 70% nu participă deloc la niciun tip de eveniment cultural într-un an obișnuit.