Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale
România rămâne o țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Dacă anul trecut am stabilit un record negativ prin faptul că am fost singura țară din Europa care a atras mai puțini turiști internaționali decât în perioada comunistă, în 2026 previziunile pentru turismul românesc se învârt în jurul ideii de sustenabilitate, experiențe autentice, turism de nișă, dar și de recunoaștere internațională. Totuși, preocupările decidenților noștri, lipsa de coerență a politicilor publice din ultimii ani și bugetul național de promovare extrem de redus fac ca România să rămână o iluzie frumoasă a ceea ce ar fi putut să reprezinte un adevărat motor economic. Presa internațională și rapoartele de specialitate poziționează România ca o destinație emergentă în 2026. Traseul Via Transilvanica a fost inclus în prestigioasa publicație britanică The Sunday Times în lista „Best New Trips for 2026” și a fost recomandată publicului internațional pentru peisajele rurale conservate și experiența culturală. De asemenea, publicații precum Travel And Tour World descriu țara noastră drept o „bijuterie a turismului de natură”, iar revista de lux AFAR a inclus Bucureștiul printre cele mai bune locuri de vizitat în 2026 datorită gastronomiei și deschiderii hotelului Corinthia Bucharest. Care sunt destinațiile românești recomandate de presa internațională Islanda ar putea avea parte de concurență serioasă în acest an când vine vorba de ecoturism. Deși a fost pentru mult timp o alegere de top pentru turiștii pasionați de aventură și peisajele care taie respirația, presa internațională crede că Islanda ar putea rămâne în umbra României deoarece tot mai mulți turiști aleg țara noastră ca destinație favorită, în special, datorită regiunilor Harghita și Munții Carpați. România a făcut ușoare progrese în privința infrastructurii turismului ecologic și a mizat pe explorarea acestor destinații pe jos, cu bicicleta sau călare. Harghita devine una din locațiile preferate de turiști pentru peisajele neatinse și munții vulcanici activi care, spre deosebire de Islanda unde au devenit deja asaltați de turiști, rămân în mare parte nedescoperiți pentru turismul de masă. Apele termale bogate în minerale, lacurile și izvoarele geotermale cresc atractivitatea României. Munții României oferă în schimb un cadru ideal atât pentru ecoturism, cât și pentru turiștii care-și doresc să respire aer curat sau să facă drumeții pe traseele provocatoare. Munții Carpați sau Făgăraș sunt mai puțin explorați decât Alpii și nu oferă doar priveliști uimitoare, ci și floră și faună unice, neatinse de un număr atât de mare de vizitatori. Pe lângă activitățile de explorare, aventurierii și fotografii sunt atrași de traseul Transfăgărășan, considerat unul dintre cele mai frumoase din lume. De asemenea, Delta Dunării rămâne una dintre cele mai mari și biodiverse zone din Europa care le oferă turiștilor posibilitatea de a explora fauna sălbatică în timp ce navighează. Tendințele globale schimbă comportamentul de consum al turiștilor Conform datelor colectate de BBC Travel de la cele mai importante grupuri hoteliere din lume, agenții de turism și specialiști în domeniu, 2026 va fi dominat de tendințe precum turismul „slow”, reconectarea cu natura și experiențele personalizate. În acest sens, România are un avantaj competitiv datorită naturii bogate, zonelor extinse cu natură sălbatică, satele tradiționale și proiectele de rewilding care răspund nevoii turiștilor de a se deconecta de la tehnologie prin liniște. Deși vor să se deconecteze de la ea, tehnologia va avea totuși un rol esențial în 2026 pentru că inteligența artificială va deveni un fel de „copilot invizibil” pentru turiști și le va ușura munca atunci când își vor planifica călătoriile. În paralel, specialiștii au observat o creștere a interesului pentru segmentul premium și, până la sfârșitul anului, piața hotelieră din România ar urma să aibă un plus de 2.000 de camere luxoase pentru turiști prin brandurile Marriott, Hilton și Accor. Taxele turistice cresc în orașele mari, inclusiv în București Turiștii din întreaga lume vor fi afectați de măsurile guvernelor care vor să limiteze supraturismul prin introducerea sau creșterea taxelor turistice. În cazul României, Consiliul General al Municipiului București a votat introducerea unei taxe turistice în valoare de 2 euro pe noapte în Capitală. Deși taxa ar urma să fie folosită parțial pentru promovarea orașului aceasta a stârnit revoltă în rândul reprezentanților din industria HoReCa, în special cei din unitățile mici de cazare care se tem că ar putea pierde clienți. De asemenea, taxa turistică nu va fi impusă doar în București, ci și în alte orașe turistice precum Brașov sau Cluj. Totuși, România nu va avea cea mai mare taxă turistică în 2026. În Edinburgh taxa pentru vizitatori va reprezenta 5% din totalul costurilor cu cazarea, în timp ce în Los Angeles taxa turistică va reprezenta 15,5% din prețul cazării. În Thailanda și Kyoto vor fi implementate de asemenea de la mijlocul lui 2026 taxe turistice. În Thailanda va fi implementată o taxă de 8 euro pentru turiștii care călătoresc cu avionul și de 4 euro pentru cei care vin în țară cu vaporul. În Kyoto, hotelurile de lux ar urma să le ceară turiștilor aproximativ 60 euro pe noapte, în timp ce cazările mai mici vor cere aproximativ 1,3 euro pe noapte. Surpriza însă vine tot din Europa pentru că Amsterdam rămâne cea mai scumpă destinație europeană cu o taxă turistică de 15 euro pe noapte. Cifrele oficiale contrazic optimismul presei internaționale Sursa: Institutul Național de Statistică În ciuda vizibilității mari din presa internațională, datele rămân o presiune grea pe umerii turismului românesc. Conform datelor publicate de INS, în primele nouă luni ale anului 2025 numărul turiștilor cazați în structurile de cazare din România a fost de aproximativ 10,95 de milioane, în scădere cu 1,8% față de aceeași perioadă din 2024. Cei mai mulți au fost turiștii români, 82,2%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 17,8% din totalul sosirilor. De asemenea, totalul înnoptărilor a fost de aproximativ 23,875 milioane, în scădere cu 0,9% față de aceeași perioadă din 2024. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe lângă statistici, economiștii avertizează că România are nevoie de un buget anual de promovare pe piețele externe de cel puțin 30 de milioane de euro. În 2025, bugetul de promovare turistică al țării a fost de
România, printre cele mai puțin vizitate țări din UE. Turismul românesc, ignorat de autorități, trăiește din inerție
România se află pe locul trei în topul negativ al turismului european, fiind una dintre cele mai puțin vizitate țări din UE. Deși are un potențial uriaș, statul alocă sume minime pentru promovare, iar turismul generează sub 6% din PIB – una dintre cele mai mici cote din Europa. România ocupă locul trei în clasamentul negativ al celor mai slab performante țări din Uniunea Europeană în privința atragerii de turiști străini. Cu doar 2,5 milioane de vizitatori în 2024, România se află înaintea Germaniei și Poloniei în topul celor mai puțin vizitate destinații europene, potrivit Eurostat. În loc să vadă în turism o oportunitate strategică pentru dezvoltare economică, autoritățile par să ignore complet acest sector. În plină criză bugetară, Guvernul ia în calcul tăieri de fonduri pentru promovarea externă, într-un moment în care investițiile în imaginea țării ar putea aduce bani reali la buget. Turismul românesc are un potențial imens, dar nu există interes Experții în turism susțin că România nu valorifică aproape deloc resursele turistice de care dispune și atrag atenția că sectorul ar putea contribui semnificativ la creșterea veniturilor statului. „Turismul este un import net de valută. Nu pleacă nimeni cu strugul, nu pleacă nimeni cu metrul pătrat de teren, ci aduc aici bani. Dacă am eficientiza turismul în România prin introducerea unei taxe de un euro pe turist străin pe noapte, bugetul de promovare ar ajunge la 30 de milioane de euro”, a declarat Gabriel Aftenie, expert în turism. În prezent, statul alocă doar 2 milioane de euro anual pentru promovarea României ca destinație turistică internațională – o sumă infimă comparativ cu alte țări din regiune. „Turismul este de fapt o mare afacere. Dacă nu investești în promovarea afacerii respective, nu vei vinde produsul sau serviciul respectiv. Or tu, la nivel de țară, nu poți să ai același buget de promovare pe care îl are o firmă”, a explicat Alin Bucea, președintele ANAT. În lipsa unei strategii coerente și a unei finanțări corespunzătoare, România atrage turiști mai degrabă din inerție, decât ca urmare a unei campanii reale de promovare. Conform datelor Eurostat, turismul a generat sub 6% din PIB-ul național, un procent printre cele mai mici din întreaga Uniune Europeană. Spre comparație, în alte țări din regiune, sectorul turistic contribuie cu peste 10% la produsul intern brut. În ciuda acestui tablou sumbru, România continuă să dispună de resurse naturale, culturale și istorice care ar putea transforma țara într-o destinație de top în Europa – dacă ar exista viziune, voință politică și investiții reale în promovare.