Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
A ajutat sau nu creșterea TVA? Bolojan reacționează la afirmațiile lui Grindeanu: A fost o necesitate
Premierul Ilie Bolojan a reacționat joi seara, la Digi24, la ceea ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a spus că majorarea TVA a fost o greșeală. Întrebat dacă TVA-ul majorat a ajutat sau nu, Bolojan a afirmat că acest lucru a fost „o necesitate”. „Creșterea TVA a fost o necesitate. Creșterea taxelor, în general, nu este un lucru bun, ca să ne înțelegem. Dar creșterea TVA, în luna iulie, când am adoptat primul pachet, a fost o necesitate”. Premierul a subliniat faptul că în cazul în care România nu s-ar fi prezentat în fața Comisiei Europene cu un pachet de măsuri, țara noastră ar fi riscat să piardă fonduri europene. „De ce a fost o necesitate? În primul rând, în luna iulie era evaluarea României. Dacă nu ne prezentam la Comisia Europeană cu un pachet, care a fost negociat în prealabil cu Comisia, ni s-ar fi suspendat fondurile europene”. Datele arată că TVA e la limita inferioară a UE Totodată, Bolojan subliniază că și cu „aceste majorări [de TVA – n.r.] pe care le-am făcut, suntem în limita inferioară din țările Uniunii Europene”. „Eram oricum printre cele mai mici taxe, ori toate datele pe care le aveam legat de veniturile bugetului de stat, arătau că avem printre cele mai mici venituri ale bugetului de stat din Uniunea Europeană. (…) Mult hulita creșterea de TVA de la 19% la 21% ne face ca și astăzi să fim pe ultimele locuri în țările Uniunii Europene, celelalte țări având TVA de 23%, 24%, Ungaria, 27%”, a spus Bolojan la Digi24. Premierul a subliniat că astfel de măsuri pentru a reduce deficitul bugetar au fost luate și de alte țări care s-au aflat în aceeași situație ca România. „Toate țările din păcate care au fost în deficit, așa cum a avut România, au luat măsuri asemănătoare. Parțial măsuri de creșterea veniturilor, parțial măsuri de scădere a cheltuielilor -ceea ce am făcut și noi”, a conchis premierul. Miercuri, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, „la prima vedere”, majorarea TVA de la 19% la 21% pare să fi fost o greșeală, în contextul în care încasările bugetare nu ar reflecta creșterea cotei fiscale.
Sorin Grindeanu consideră că majorarea TVA-ului a fost o greșeală: „Încasările nu au fost pe măsura creșterii acestor cote”
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că, „la prima vedere”, majorarea TVA de la 19% la 21% pare să fi fost o greșeală, în contextul în care încasările bugetare nu ar reflecta creșterea cotei fiscale, transmite Mediafax. Grindeanu a făcut aceste afirmații, după ce a solicitat o analiză amplă la nivelul partidului privind impactul modificărilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan în 2025. Potrivit lui Grindeanu, în interiorul PSD există opinii divergente: unele voci susțin că măririle de taxe au avut un impact pozitiv asupra colectării, în timp ce altele indică faptul că încasările din TVA nu au crescut proporțional cu noile cote. „Chiar dacă am crescut TVA-ul, încasările nu au fost pe măsura creșterii acestor cote”, a explicat liderul PSD, subliniind necesitatea unei evaluări obiective. Întrebat direct dacă majorarea TVA a fost o greșeală, Grindeanu a răspuns: „La prima vedere așa pare.” Explicațiile Ministerului Finanțelor privind evoluția încasărilor după majorarea TVA 2025 Ministerul Finanțelor a anunțat luni că încasările din TVA pentru perioada iulie–septembrie au însumat 35,48 miliarde lei, din totalul de 94,75 miliarde lei colectate în primele nouă luni ale anului 2025. Instituția susține, însă, că fluctuațiile din septembrie nu indică o deteriorare a colectării, ci sunt rezultatul unor factori economici previzibili. Potrivit ministerului, există două cauze majore pentru care creșterea TVA la 21% nu se regăsește integral în încasările din septembrie: Efectul comportamental al „cumpărăturilor anticipate” – companiile și retailerii au vândut masiv în iulie, înainte de majorarea TVA, ceea ce a mutat o parte importantă a încasărilor în luna august, dar încă la nivelul vechii cote de 19%. Sezonalitatea lunii august, lună cu activitate economică redusă, care se reflectă în încasările din septembrie. În plus, septembrie este o lună cu rambursări ridicate de TVA, ceea ce reduce netul colectat. Ministerul precizează că evoluția încasărilor din lunile următoare va reveni pe un trend ascendent, pe fondul reluării activității economice și reducerii distorsiunilor generate de schimbarea cotei de TVA. O analiză completă, susțin oficialii, trebuie raportată la intervale similare din anii precedenți pentru rezultate obiective. Recomandarea autorului: Liderii coaliției au scurtat lista de excepții la legea privind cumulul pensie-salariu. Cine dispare din listă Ion Cristoiu: „Mă așteptam ca Ludovic Orban să fie alungat pentru că Sorin Grindeanu s-a supărat foarte tare pe campania dusă împotriva PSD-ului” Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat
Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025, conform cifrelor Antena 3. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. Românii sunt din ce în ce mai precauți la raft Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili echilibrul bugetar al României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și planuri de precauție. Consumatorii au renunțat la produsele scumpe sau le-au înlocuit cu alternative mai ieftine, lucru resimțit și de comercianții care raportează scăderi ale vânzărilor în toate categoriile unde taxele au crescut agresiv. Eurostat confirmă scăderea accelerată a consumului din România. În septembrie 2025, România înregistra una dintre cele mai mari scăderi de consum din UE, de 4,5%, depășită doar de Estonia. Banca Naţională Română se așteaptă ca inflația să se mențină ridicată până la sfârșitul anului. Instituția se așteaptă ca în decembrie să avem o inflație de 9,6%. Astfel, politica fiscală a Guvernului Bolojan nu-și poate atinge obiectivul. Deși majorarea taxelor ar fi trebuit să aducă bani în plus la buget, reducerea cheltuielilor de către români dă peste cap planurile Executivului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie”
Bolojan, despre scăderea consumului, în contextul creșterii TVA: Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mai rele.
„Aceste măsuri au avut niște efecte de contracție economică. Eu nu pot să neg asta, pentru că în momentul în care scazi anumite câștiguri, în mod evident scazi o putere de cumpărare, în momentul în care ridici o taxă sau alta, că este acciză, că este TVA cu 1-2%, în mod inevitabil vei scumpi niște produse, care înseamnă scăderea puterii de cumpărare, aceasta este o realitate pe care nu o putem nega. Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mult mai rele, pentru că am fi ajuns în situația nu să ne punem problema care sunt efectele unor anumite scumpiri sau unor scăderi ale puterii de cumpărare, ci dacă putem plăti pensii sau salarii”, a declarat Bolojan la Euronews. El le-a mulțumit românilor pentru că înțelegerea necesității de a crește taxele și a precizat că Guvernul va trebui să încerce scurtarea perioadei de austeritate prin intermediul măsurilor luate. „Sunt conștient că nu este o perioadă comodă. Le mulțumesc românilor pentru că înțeleg că trebuie trecut prin acest lucru, iar noi ceea ce trebuie să facem este să ne comportăm responsabil, să încercăm să scurtăm cât mai mult această perioadă prin măsurile pe care le luăm și în același timp să corectăm nedreptățile acolo unde în mod evident sunt flagrante și nu pot fi tolerate de oameni”, a conchis Bolojan.
Alt an, aceleași promisiuni. Bolojan: TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția însă e să construim un buget serios
Premierul Ilie Bolojan spune că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026, dar cu o condiție. Oficialul a transmis că prioritatea Guvernului trebuie să fie realizarea unui buget „serios”, care să contribuie la reducere deficitului bugetar. Cu toate acestea, același premier, dar care nu își preluase mandatul în momentul respectiv, spune că majorările de taxe reprezintă ultima soluție la corectarea deficitului bugetar. Șeful Executivului a transmis că nu vor exista creșteri de taxe sau TVA, dar a avertizat că menținerea echilibrului economic depinde de reducerea cheltuielilor publice și de „un buget serios care să se bazeze pe realitate”. Bolojan a avertizat însă că luna aceasta este decisivă pentru stabilitatea bugetară a României. Premierul a precizat că dacă nu vor fi luate măsuri concrete de reducere a cheltuielilor publice, atunci Guvernul va fi nevoit să recurgă la „ordonanțe nepopulare”. „TVA-ul sau alte taxe nu vor creşte anul viitor, condiţia de bază însă este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate. Pentru asta, indiferent cine este în guvernare, indiferent cine ar fi premier, nu poţi fugi de deficitul enorm pe care îl avem”, a spus Ilie Bolojan. Cum plănuiește Guvernul să reducă deficitul bugetar Premierul a explicat cum poate fi redus deficitul bugetar uriaș al României. Bolojan crede că este nevoie în continuare de reducerea cheltuielilor ca bugetul să fie echilibrat. „Ca să corectăm acest deficit, trebuie să ne reducem cheltuielile. Nu avem altă posibilitate. Doar așa putem avea un buget echilibrat și să asigurăm fonduri pentru investiții”. Oficialul a mai subliniat și faptul că aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic, pentru că acesta are efecte importante asupra stabilității României. „Aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic. Ea are efecte importante asupra stabilității economice a țării și asupra administrației. De pregătirea serioasă a acestuia depinde cum va arăta anul viitor.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan confirmă predarea ștafetei lui Sorin Grindeanu în 2027. „Voi căuta să respect protocolul” Ilie Bolojan a anunțat că se va prezenta în Parlament, pentru a oferi explicații despre securitatea României. Nu s-a stabilit data
Ministrul Finanțelor, despre consumul populației: Este prematur să vorbim despre efectele acestei scăderi
Aceste efecte le putem evalua într-un număr de luni. Adică la finalul anului o să vedem exact care au fost efectele”, a adăugat ministrul. Deși deficitul bugetar este mai mare nominal decât anul trecut – de la 96 de miliarde în 2024 la 102 miliarde în 2025 – ministrul susține că procentual vorbind, „deficitul nu este mai mare, este ușor mai mic”. Pe de altă parte, Nazare spune, la Antena 3 CNN, că scad cheltuielile de personal: „În ultimele trei luni, ele scad semnificativ. Vorbim cumulat, în trimestru 3, de aproape 600 de milioane de lei la cheltuieli de personal”. La TVA, România a încasat cu 2 miliarde de lei în plus după majorarea cotei, dar rezultatele generale ale primului pachet de măsuri de austeritate sunt mixte. Ministrul a subliniat că România a avut „patru validări consecutive de la cele trei agenții de rating” și că situația nu este „chiar așa” de gravă. „Puteam fi într-o situație gravă dacă nu luam măsurile la timp, foarte rapid la început. Dacă nu luam măsurile exact în momentul în care le-am luat în iulie, atunci era un pericol foarte mare în august”, a explicat Nazare. „Ne așteaptă un consiliu pe 13 noiembrie, un consiliu foarte important în care, pe lângă faptul că se aprobă noul PNRR, renegociat, este evaluată și situația fiscal-bugetară a României. Eu mă aștept la o evaluare bună”, a adăugat Nazare.
Ministrul Finanțelor evită să promită că nu vor mai crește taxele: Sunt foarte atent cu declarațiile”
Confruntat, la Antena 3 CNN, cu scepticismul economiștilor care susțin că guvernul nu se va încadra în țintele de deficit nici pentru 2025, nici pentru 2026, moderatorul l-a întrebat pe Nazare dacă vor crește din nou taxele. „Am mai răspuns la această întrebare”, a replicat inițial ministrul. Când moderatorul a insistat – „Ați răspuns pentru TVA, că nu vă propuneți?” – Nazare a răspuns: „Am răspuns că în acest moment nu avem în plan o creștere a TVA-ului”. Presat de jurnalist că formula „în acest moment” lasă loc de orice interpretare, ministrul și-a precizat poziția: „Sunt ministru de finanțe. Sunt foarte atent cu aceste declarații. Personal vă spun că personal și ca liberal nu am fost niciodată un fan al creșterii taxelor. Niciodată. Chiar din contră, al scăderilor”. „Dar aici e vorba de România. Aici e vorba de stabilitate economică. E vorba de credibilitate. E vorba de posibilitatea de a putea să ne împrumutăm”, a adăugat ministrul. Întrebat despre măsurile anunțate de premier pentru noiembrie, care ar urma să fie „determinante” pentru reducerea cheltuielilor, Nazare a spus: „Eu intuiesc că este vorba despre pachetul pe administrație care încă e în discuție în coaliție. Un pachet foarte important, care într-adevăr ar putea să vină cu o economie pentru 2026 importantă”.
Bolojan dă asigurări: TVA nu va crește în 2026, dar trebuie menținute echilibrele bugetare
„Taxa pe valoare adăugată nu va crește și nici alte taxe, subliniez asta, și eu sunt un om corect față de români. Dar, pentru asta trebuie să ne menținem echilibrele bugetare. Asta înseamnă că e nevoie să facem în continuare reduceri de cheltuieli”, a spus Ilie Bolojan, duminică seara, la Digi24. El a explicat că gestionarea deficitului necesită un echilibru între venituri și cheltuieli: „Având un deficit de 30 de miliarde în fiecare an, nu pot să rezolv doar din creșteri de venituri sau doar din scădere de cheltuieli. Trebuie lucrat combinat. Dacă am stabilit creșterile de venituri, trebuie să scădem cheltuielile și să ne eșalonăm investițiile, pentru că am supracontractat investițiile.” Premierul a dat ca exemplu situația din Transporturi: „Am avut 5,5 miliarde de euro bani europeni și am semnat contracte pe PNRR de 19,5 miliarde. Adică înmulțit aproape cu 4. Dacă nu facem aceste lucruri, dacă nu scazi cheltuielile și deficitul nu se menține într-o limită normală, dacă nu vrei să intri într-o zonă de incapacitate de plată, valabilă oriunde și pentru orice țară, atunci trebuie să-ți crești veniturile. Aici nu e loc de întors”. „De aceea eu am insistat în permanență că reforma administrației publice locale, făcută în același timp cu reforma administrației centrale, că ne place sau nu, reducerea de personal atât în administrația locală, cât și în cea centrală, este o necesitate. Altfel, aceste dobânzi, aceste datorii, aceste cheltuieli fixe vin peste noi și, indiferent cine va fi în guvernare, o să ajungă din nou într-o situație incomodă. Și ar fi păcat pentru ceea ce am făcut până acum să nu ducem lucrurile până la capăt”, a conchis premierul.
Guvernul majorează cu 6 lei plafonul pentru rețete compensate
Guvernul Bolojan a majorat astăzi plafonul pentru rețetele compensate cu 6 lei. Înainte, limita lunară de care beneficiau cei care luau medicamente prin intermediul rețetei compensate era de 330 de lei. De astăzi, aceștia vor putea cumpăra medicamente compensate în valoare de 336 de lei pe lună. Guvernul a majorat astăzi plafonul pentru rețetele compensate de la 330 de lei la 336 de lei. Guvernul a venit cu explicația și spune că decizia de a majora plafonul cu 6 lei pentru rețetele compensate va contribui la menținerea accesului la medicamente compensate, fără costuri suplimentare, în condiții similare celor de până la 1 august 2025, data la care a fost majorată cota de TVA pentru medicamentele de uz de la 9% la 11%. Specialiștii din sănătate spun că majorarea nu reprezintă un sprijin acordat pacienților, ci e mai degrabă o ajustare tehnică, menită să păstreze echilibrul financiar al sistemului de compensare. „Astfel, limita lunară de 330 de lei se majorează la 336 lei, decizie ce contribuie la menţinerea accesului la medicamente compensate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără costuri suplimentare, în condiţii similare celor de până la 1 august 2025, data la care a fost majorată cota de TVA pentru medicamentele de uz uman de la 9% la 11%”, se arată într-un comunicat oficial al Guvernului. Cine beneficiază de noua „majorare” Majorarea plafonului pentru rețetele compensate se adresează pensionarilor care au venituri de până la 2.020 de lei pe lună și persoanelor care suferă de boli cronice. Astfel, aceste categorii de persoane vor beneficia de medicamente compensate pentru prescripțiile a căror valoare la nivelul prețului de referință este de până la 336 de lei lunar, comparativ cu 330 de lei, cât este în prezent. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicuşor Dan, după promulgarea legii privind reforma în domeniul sănătăţii: Pacienţii cu boli grave vor beneficia de servicii decontate integral Singurii pensionari care beneficiază de mai mulți bani la pensie, la finalul lui 2025. Anunțul făcut de CNPP