Dreptul de deducere a TVA nu se mai prescrie începând de astăzi. Decizia Înaltei Curți a fost publicată în Monitorul Oficial
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din 20 aprilie, privind imprescriptibilitatea dreptului de deducere a taxei pe valoare adăugată, care este obligatorie, a fost publicată, marți, în Monitorul Oficial, moment în care intră în vigoare, conform Mediafax. „Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1473 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 303 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: Dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil. Obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 aprilie 2026”, se arată în motivarea Decizia nr. 6 din 20 aprilie a Completului pentru Soluționarea Recursului în Interesul legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată marți, în Monitorul Oficial Nr. 443. Decizia integrală poate fi consultată AICI. Potrivit Codului de procedură civilă, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă și obligatorie, după publicarea în Monitorul Oficial. Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunțare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, și se poate aplica din acel moment. „TVA-ul plătit plătit de o firmă nu mai poate expira” Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, compus din 25 de judecători ai instanței supreme, se reunise pe 20 aprilie pentru a da o interpretare unitară privind aplicarea art. 147 indice 3 din Codul fiscal și a decis că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil. Concret, conform deciziei ÎCCJ, contribuabil român care are de reportat sume de TVA pe care le-a plătit și pe care nu le poate compensa cu TVA datorat poate să facă acest lucru ulterior, până la încetarea activității, fără a i se putea opune prescripția. „De astăzi, TVA-ul plătit de o firmă nu mai poate expira. Dreptul de deducere este imprescriptibil. Este o decizie care reașează echilibrul dintre contribuabil și stat, în favoarea celui care a respectat regulile. Această decizie valorează, concret, milioane de euro pentru companiile românești care au acumulat solduri negative de TVA și le-au văzut amenințate de prescripție. ÎCCJ a oferit tipul de claritate juridică pe care o economie sănătoasă nu o garantează. Nu s-a publicat doar o decizie în Monitorul Oficial, ci d-a publicat un principiu: Dreptul de a recupera TVa nu poate fi ucis de timp. Este o clarificare pe care mediul de afaceri o aștepta de ani buni și care pune capăt unei practici ANAF prin care prescripția devenise instrument de confiscare disimulată”, a explicat Dr. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, într-o declarați pentru Mediafax. RECOMANDAREA AUTORULUI:
O țară europeană reduce TVA-ul la combustibili pentru a tempera impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu
În paralel, Madridul intenționează să suspende acciza pe hidrocarburi, ceea ce ar putea determina o scădere imediată a prețului motorinei și benzinei între 0,30 și 0,40 euro pe litru. În plus, guvernul va elimina o taxă de 5% aplicată consumului de energie electrică, urmând ca aceste măsuri să fie anunțate oficial într-o conferință de presă programată pentru ora locală 11:00. Miniștrii spanioli au precizat că pachetul de măsuri va include sprijin pentru sectoarele economice cele mai vulnerabile, însă producția ridicată de energie regenerabilă a țării contribuie la reducerea expunerii economiei la fluctuațiile prețurilor petrolului. Această inițiativă se alătură măsurilor similare adoptate de alte state europene. Italia a redus accizele la combustibili, alocând aproximativ 417,4 milioane de euro pentru a amortiza impactul prețurilor până la 7 aprilie, iar Austria a anunțat reducerea temporară a taxelor pe benzină și motorină și limitarea câștigurilor comercianților cu amănuntul de carburanți, inclusiv OMV, pentru a proteja consumatorii. Cancelarul austriac Christian Stocker a subliniat că scopul acestor măsuri este de a controla inflația, de a stabiliza prețurile combustibililor și de a menține competitivitatea economiei. Legislația necesită aprobarea parlamentului și este estimată să fie valabilă până la sfârșitul anului, cu aplicarea imediată a reducerilor fiscale pentru consumatori. Reducerea TVA-ului și a accizelor la combustibili în Spania urmărește să atenueze povara economică asupra cetățenilor și să stabilizeze piața energetică, în contextul instabilității internaționale.
USR propune un termen de 3 zile pentru firmele care depășesc plafonul de TVA
„Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, transmite formațiunea printr-un comunicat de presă emis duminică. Măsura are în vedere situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă. Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile. Cynthia Păun a transmis: „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”. La rândul său, Remus Negoi a precizat: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”.
Dominic Fritz: Aș propune un pact între partidele politice, că nu vom crește taxele nici anul acesta, nici anul viitor
Privind speculațiile din mediul public că Guvernul ar putea crește Taxa pe valoare adăugată la 24 %, liderul USR a spus: „USR este ferm împotriva unor creșteri de taxe. Și asta pentru că, acum este rândul statului să facă reduceri de cheltuieli, este rândul acestui guvern să arate responsabilitatea fiscală”. Acesta a amintit de Guvernele conduse de Nicolae Ciucă și apoi de Marcel Ciolacu: „Guvernul să arate că a învățat ceva din greșelile din anii trecuți, în care guvernul Ciuca Ciolacu a dat din belșug ca și cum nu există limite și, de plătit, vor plăti copiii noștri”. Dominic Fritz a subliniat că USR consideră esențială menținerea unui cadru fiscal stabil: „este nevoie ca mediul de afaceri, ca economia privată să aibă predictibilitate. Să știe, dacă ne băgăm într-o investiție, știm ce taxe vom plăti anul acesta, anul viitor, peste trei ani dimpotrivă”. „chiar aș propune un moratoriu asumat, un pact între partidele politice, că nu vom crește taxele nici anul acesta, nici anul viitor”, a transmis în final președintele USR, Dominic Fritz. Sursa video: Antena 3 CNN
Sorin Grindeanu i-a dat dreptate lui Nicușor Dan: Nu prea a fost nevoie de majorarea TVA
Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor despre strategia economică și despre măsurile fiscale adoptate de guvern, Grindeanu susținând că etapa de disciplină financiară trebuia urmată mai rapid de un program de relansare economică. „Acum dacă mă uit peste cifre, înclin să-i dau dreptate președintelui Nicușor Dan, că nu prea a fost nevoie de mărirea TVA.” Relansarea economică trebuia începută mai devreme? Mai mult, Grindeanu a explicat că măsurile de reducere a cheltuielilor și reformele administrative adoptate anterior au fost corecte, însă guvernul ar fi trebuit să treacă încă din septembrie la stimularea economiei. „Cealaltă variantă era să rămână această disciplină financiară pe care am spus că o laud la Ministerul Finanțelor. Din septembrie trebuia să se vină cu relansarea economică”, a declarat acesta. Potrivit liderului social-democrat, PSD a susținut restructurările din instituții și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație, inclusiv la ANRE și ANCOM, dar ulterior direcția economică a devenit greșită. „De acolo încolo, din septembrie încolo, s-a intrat într-o treabă mai puțin necesară, din punctul meu de vedere”, a adirmat Grindeanu. Pachetul economic și sprijinul pentru companii Liderul PSD a mai precizat că actualul pachet economic este asumat de PSD, cu excepții pentru domenii precum sănătatea, educația și sistemul de apărare și ordine publică. El a adăugat că impactul relansării depinde de modul în care Ministerul Finanțelor va aplica schemele de ajutor pentru companii, fie prin credite fiscale, fie prin granturi, estimând că efectul asupra economiei ar putea însemna un plus de aproximativ un punct procentual de creștere, în funcție de implementare.
Elveția vrea să majoreze TVA pentru investiții în apărare
„Având în vedere deteriorarea situației geopolitice, Consiliul Federal dorește să consolideze substanțial capacitățile de securitate și apărare ale Elveției”, se arată în comunicatul guvernului elvețian, conform Politico. „În acest scop, sunt necesare resurse suplimentare în valoare de aproximativ 31 de miliarde de franci elvețieni”, a transmis Consiliul Federal. Planul prevede o creștere temporară a TVA cu 0,8 puncte procentuale față de cota actuală de 8,1%, pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028. Banii în plus ar urma să meargă într-un fond de înzestrare. Măsura însă necesită o modificare a Constituției, iar în primăvară va începe o consultare publică. Elveția își revizuiește politica de apărare după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Autoritățile urmăresc o cooperare militară mai strânsă cu țările europene și accelerează reînarmarea, dar subliniază că nu intenționează să adere la NATO. În prezent, Elveția alocă aproximativ 0,7% din PIB pentru apărare, mult sub media europeană. Consiliul Federal spune că ținta de 1% până în 2032 nu mai este realistă. „Din cauza economiilor făcute în ultimele decenii, forțele armate sunt, de asemenea, insuficient echipate”, se mai arată în comunicat. Prioritățile pentru programul de înarmare al țării includ sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă și medie, securitate cibernetică și capacități electromagnetice.
Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici
Austria a anunțat că reduce TVA-ul la alimentele de bază, ca să mai ia din presiunea prețurilor și să protejeze puterea de cumpărare. România, în schimb, a mers în direcția opusă și a crescut TVA-ul la alimente, deși inflația rămâne mult mai mare decât în Austria. Diferența de strategie a fost subliniată de Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, care spune că statul român a ales cea mai simplă variantă: a pus costul direct pe populație. În Austria, guvernul a decis ca, din iulie 2026, TVA-ul pentru anumite alimente de bază să scadă sub pragul de 5%, iar măsura vine pe fondul unei inflații aflate în jurul a 4%. Autoritățile spun că vor să țină prețurile sub control și să reducă povara de pe consumatori într-o perioadă în care costurile rămân ridicate. Lista exactă de produse urmează să fie stabilită. „Austriecii, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 60.000 de euro, plătesc taxe pe alimente sub jumătate din cât plătesc românii, cu un PIB de ~20.000 euro. Guvernul României pare să-și prioritizeze reducerile de deficit și schemele de ajutor de stat pentru firme de partid în detrimentul populației”, spune Claudiu Năsui. Năsui atrage atenția și asupra faptului că Austria nu este într-o situație bugetară perfectă. Țara are un deficit mai mare, iar datoria publică se apropie de 80% din PIB, însă guvernul austriac a ales să reducă presiunea fiscală exact acolo unde oamenii simt cel mai direct costurile: la alimente. România crește TVA-ul la alimente la 11% În România, majorarea TVA-ului la alimente până la 11% a intrat în vigoare din 1 august 2025, după ce cotele reduse anterioare au fost reorganizate, iar măsura a venit în contextul unui val de scumpiri. Mai multe analize din toamna lui 2025 au arătat că alimentele au fost printre cele mai sensibile la schimbările de taxare, pentru că impactul se vede rapid la raft. Fructele au înregistrat o majorare de preț de 15%, în medie, iar laptele s-a scumpit cu peste 11%. Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, spune că România aplică o politică fiscală care apasă mai tare pe populație, în timp ce alte state încearcă să reducă povara. „Și să nu credeți că în Austria n-au probleme. Pe lângă inflație, au deficit de ~5% și datorie publică de 80% din PIB. Deci nici la ei nu e roz. Diferența este că acolo guvernul a hotărât să nu-și rezolve problemele financiare pe seama populației, luându-le mai mulți bani. Pe când la noi populația a fost ultima grijă a guvernului care a găsit totuși bani în plus pentru scheme de ajutor de stat și pentru firme de partid, pardon „investiții””, transmite Năsui. Pe lângă lipsa unor reduceri, România introduce și creșteri de taxe. De la 1 ianuarie 2026, impozitele pe locuințe și terenuri au crescut, inclusiv pentru casele vechi.
Vești proaste pentru fumători. Cu cât se scumpește pachetul de țigări, de luni, 19 ianuarie
Începând de luni, odată cu anunțul oficial privind scumpirea țigărilor comercializate de Japan Tobacco International (JTI), al doilea cel mai mare distribuitor de pe piața locală. Toate mărcile din portofoliul companiei vor avea un preț mai mare cu 1 leu pe pachet, cea mai cunoscută și vândută marcă fiind Winston, potrivit informațiilor publicate de economedia.ro. Vor fi și efecte adverse, potrivit unei analize Profit.ro, piața neagră a țigaretelor a urcat în noiembrie la 12,6%, față de 9,6% cât era în septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani și se traduce prin pierderi de aproximativ jumătate de miliard de euro pentru bugetul statului. Această majorare vine la doar două săptămâni după ce British American Tobacco (BAT), liderul pieței românești de tutun, a aplicat o scumpire similară, tot de 1 leu pe pachet, pentru produsele sale. În acest context, specialiștii din industrie se așteaptă ca și al treilea mare jucător de pe piață, Philip Morris, să anunțe în perioada imediat următoare o creștere a prețurilor, pentru a se alinia noilor condiții fiscale. Noile accize și TVA Principalul motiv al acestor scumpiri îl reprezintă modificările fiscale intrate în vigoare la 1 ianuarie. Noile accize aplicate produselor din tutun, precum și majorarea TVA la 21%, au determinat creșterea costurilor pentru producători și distribuitori, costuri care sunt transferate, în cele din urmă, către consumatori. Astfel, prețul final al unui pachet de țigări reflectă tot mai mult povara fiscală impusă de stat. În prezent, multe dintre cele mai populare mărci de țigări din România, precum Pall Mall, Winston, Kent sau Dunhill, se apropie periculos de mult de pragul psihologic de 30 de lei pe pachet, iar în unele cazuri acest nivel este deja depășit. Această barieră de preț este considerată una sensibilă pentru consumatori și ar putea influența comportamentul de cumpărare, inclusiv prin orientarea către alternative mai ieftine sau către piața neagră. România, piață de 5 miliarde de euro Piața țigărilor din România este estimată la aproximativ 5 miliarde de euro anual și reprezintă una dintre cele mai importante surse de venit pentru bugetul de stat. Potrivit datelor din industrie, aproximativ 80% din prețul unui pachet de țigări este format din accize și taxe, ceea ce înseamnă că statul este principalul beneficiar al acestor scumpiri. Cu toate acestea, creșterile succesive de preț nu au mare impact asupra consumului. Înflorește contrabanda Datele arată că, în 2025, comerțul ilegal cu țigări a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, pe fondul majorării TVA și accizelor, dar și al diferențelor mari de preț față de țările vecine. Potrivit unei analize Profit.ro, piața neagră a țigaretelor a urcat în noiembrie la 12,6%, față de 9,6% cât era în septembrie. Este cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani și se traduce prin pierderi de aproximativ jumătate de miliard de euro pentru bugetul statului. Recomandarea autorului: Taxele impuse de Guvernul Bolojan încurajează piața neagră. Contrabanda cu țigări a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani
Rusia apasă pedala fiscală. TVA urcă la 22%, iar prețurile amenință consumul
Potrivit agenției DPA, această creștere fiscală este estimată să aducă venituri suplimentare de aproximativ 1.187 de miliarde de ruble, echivalentul a circa 15 miliarde de dolari, doar în acest an. Decizia vine într-un context economic dificil, marcat de sancțiuni internaționale, inflație ridicată și presiuni bugetare tot mai accentuate, afectând direct gospodăriile și consumatorii ruși. Majorarea TVA în Rusia a fost aprobată încă din anul precedent, însă a generat numeroase critici din partea mediului de afaceri și a populației. Creșterea taxei pe valoare adăugată se adaugă scumpirilor deja existente, diminuând puterea de cumpărare a cetățenilor și crescând costurile pentru companii, în special pentru micile afaceri. Comercianții din marile orașe, precum Moscova și Sankt Petersburg, avertizează că majorarea prețurilor ar putea duce la o scădere semnificativă a vânzărilor, cu efecte negative asupra consumului intern. Poziția Kremlinului privind majorarea TVA în Rusia Președintele Vladimir Putin a declarat luna trecută că majorarea TVA în Rusia este necesară pentru menținerea echilibrului bugetar. „Este imperativ să ne asigurăm că bugetul funcționează eficient, iar veniturile sunt consolidate”, a afirmat liderul de la Kremlin. Acesta a promis că, pe termen lung, guvernul intenționează să reducă povara fiscală asupra cetățenilor, fără a oferi însă un calendar clar sau detalii concrete. Totodată, Putin a cerut companiilor să își plătească taxele la timp, subliniind că majorarea TVA nu trebuie să alimenteze economia subterană, o problemă tot mai accentuată în ultimii ani. Controverse și comparații europene privind majorarea TVA în Rusia Criticii susțin că majorarea TVA în Rusia riscă să reducă și mai mult consumul și să afecteze competitivitatea economică a țării. Comparativ, media TVA în Uniunea Europeană este de aproximativ 21%, conform Eurostat, iar creșterea peste acest nivel ar putea accentua dezechilibrele comerciale. Susținătorii măsurii afirmă însă că aceasta este temporară și necesară, argumentând că fondurile colectate vor fi direcționate către sectoare esențiale precum sănătatea și educația, deși lipsa transparenței ridică semne de întrebare.
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene