Cât au crescut prețurile la alimentele de bază în prima zi a marilor scumpiri. Diferențele de preț înainte și după majorări
1 august a adus scumpiri în valuri, iar românii au resimțit majorările și la raft. Unele alimente de bază s-au scumpit din cauza creșterii cotei de TVA de la 9% la 11%. Totodată, și alimente precum pâinea, care avea anterior TVA de 5%, au ajuns la TVA de 11%. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, prețul mediu al pâinii a crescut cu aproximativ 8%. Zahărul a înregistrat o creștere de peste 10%, iar produsele lactate s-au scumpit cu 6–9%. Reporterii Gândul au mers în trei hipermarketuri diferite în data de 31 iulie 2025, ultima zi fără scumpiri, și în 1 august, prima zi cu TVA mărit, pentru a compara în cele două zile prețurile la alimentele de bază. În urma analizei acestor prețuri în cele două zile s-au constatat ușoare scumpiri la anumite alimente de bază. Chiar și așa, aceste majorări variază de la magazin la magazin. În primul hipermarket, am identificat majorări de preț de cel mult 20 de bani la mălai, pâine, apă plată și sucuri carbogazoase. În cel de-al doilea hipermarket am găsit prețuri majorate la zahăr, mălai și sucuri neacidulate. Cea mai mare scumpire este de 50 de bani. În cel de-al treilea hipermarket, prețurile erau mai mari decât în ziua precedentă la ulei, zahăr, făină, pâine, brânză și ciocolată cu maximum 40 de bani. Trebuie menționat că marii retaileri au stocuri de produse în depozite cu care pot acoperi vânzările pentru mai multe luni. Acesta ar putea fi și motivul pentru care efectele creșterii de TVA nu s-au resimțit din prima zi a anunțatelor majorări. Creșterile de TVA se vor regăsi, cel mai probabil, în zilele următoare, în costurile produselor din magazine. Și majorarea prețului la carburant se va resimți în costul final al produselor din magazine. Cota de 11% se aplică numai pentru alimente, medicamente, cărți, HoReCa, lemne de foc, apă potabilă, canalizare, apă pentru irigații în agricultură și îngrășăminte. În rest, toate serviciile și produsele din România vor fi taxate cu TVA 21%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețurile cresc de la 1 august 2025. Economistul Adrian Negrescu: „Cea mai mare scumpire va fi la imobiliare. Acolo este o adevărată tragedie” SCUMPIRI la benzină și motorină din 1 august. Cât vor plăti românii în plus pentru un plin de rezervor Cu cât s-au SCUMPIT, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea de acum, din Piața Obor
Începând de mâine (1 august 2025), ieșirile la restaurant vor deveni mai scumpe
De la 1 august 2025, ieșirile la restaurant îi vor costa mai mult pe români. Creșterea TVA va viza localuri, afaceri mici de familie și lanțurile mari de restaurante. Mulți bucătari se tem de creșterea TVA cu 2 procente, creșterea facturilor la energie, accizele majorate la băuturi și lipsa clienților. Unele restaurante n-au ținut cont de schimbările impuse de furnizori. Creșterea TVA de la 9 la 11% ar putea duce la concedieri în HoReCa, spun specialiștii. Până la 31 iulie 2025, o porție de cartofi prăjiți și trei mici au costat 33 de lei. De la 1 august 2025, aceeași porție va costa cu 2-3 lei mai mult, adică în jur de 35,5 -38 de lei. Bucătarul Alexandru Grigore a declarat pentru Observator News că se teme că ar putea veni mai puțini clienți. „O să fie un impact negativ. Undeva, se vor reduce cu 30%. Multă lume nu va mai veni, chiar dacă sunt clienții casei”. Un specialist pe resurse umane spune că românii nu-și vor mai permite să cumpere porții mari de mâncare, din care resturi considerabile ajung la gunoi. Afacerile au scăzut cu peste 8% în primele luni ale anului 2025. Țara noastră se afla printre statele membre UE cu cele mai mici cote TVA în HoReCa, cu 9%, fiind urmată de Bulgaria și Olanda. La polul opus, cota TVA ajunge la 19% în Germania. Sursa Foto: Facebook Sursa Video: Antena 1 Autorul recomandă: Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se vor majora prețurile alimentelor
Impactul majorării TVA-ului asupra achizițiilor de apartamente. Ce se întâmplă cu tranzacțiile în curs și contractele deja semnate
În urma majorării TVA-ului de la 9% la 21% pentru locuințele cu o suprafață de până la 120 mp și un preț de cel mult 600.000 lei, apartamentele noi din România se vor scumpi de la 1 august 2025. Pentru un apartament cu preț net de 100.000 de euro, creșterea de la TVA 9% la 21% înseamnă un cost suplimentar de circa 12.000 de euro (de la 109.000 euro la 121.000 euro). În cazul unei achiziții cu credit, avansul la băncă crește de la 16.350 euro la 18.150 de euro, luând în considerare un avans standard de 15%. Un apartament de 70.000 de euro va costa cu aproximativ 8.400 euro mai mult după majorare. Un apartament de 50.000 de euro fără TVA va fi cu circa 6.000 de euro mai scump (diferență de la 54.500 la 60.500 euro) În cazul semnării unui antecontract cu plata în avans înainte de 1 august 2025, cumpărătorul încă un an de cota redusă de 9% pentru livrarea apartamentului, cu condiția ca acesta să fie finalizat în perioada menționată. Ce se întâmplă cu cei care au încheiat un contract vânzare cumpărare înainte de creșterea TVA-ului Cumpărătorii de locuințe noi, dezvoltatorii, cât și instituțiile financiare vor fi afectați de creșterea cotei de TVA. Cei care au încheiat un contract vânzare cumpărare înainte de creșterea cotei de TVA, dar primesc imobilul după intrarea în vigoare a majorării, pot fi puși în situația de a plăti diferența, dacă acest aspect nu a fost prevăzut clar în contract, arată o analiză transmisă HotNews.ro de casa de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații. În lipsa unei clauze de adaptabilitate fiscală în contract vânzare cumpărare, cumpărătorul riscă suportarea integrală a impactului financiar. În conformitate cu principiile de drept civil și cu dispozițiile privind impreviziunea reglementate la art. 1271 din Codul civil, există temei pentru renegocierea acestui tip de contract sau chiar pentru sesizarea instanței în vederea adaptării sau rezilierii acestuia. Clauzele standard nu includ de cele mai multe ori condiții privind creșterea de TVA, lăsând loc interpretărilor, transmite sursa citată. În lipsa unei reglementări concrete în contract, interpretarea obligațiilor fiscale poate deveni un punct sensibil de dispută între vânzător și cumpărător. Jurisprudența recentă arată că instanțele analizează atent voința părților și echilibrul contractual, în special în cazul în care una dintre părți este pusă în mod disproporționat să suporte consecințele generate de majorare TVA.
Se putea trece criza fără creșterea TVA? Răspunsul ministrului de Finanțe
Întrebat, duminică seara, dacă se putea fără creșterea TVA, Alexandru Nazare a spus că acum suntem „pe o cumpănă”. „Eu sunt liberal. Toată viața mea politică, atunci când am vorbit despre taxe, n-am vorbit despre creșterea lor. Am vorbit despre scăderea lor. Și despre cât de importantă e scăderea lor pentru economie. Și aceasta-i formația mea. Am apărat cota unică, o apăr în continuare, am vorbit de scăderea taxelor. Dar când ajungem pe o cumpănă, de genul în care suntem acum, nu mai e vorba de o politică economică, nu mai e vorba de stânga, de dreapta, e vorba de stabilitatea financiară a României. Și atunci, obiectivul cel mai important este să vorbim de stabilitate, de această ancoră pentru țară. Aceasta a fost o ancoră pentru țară, bineînțeles, cu niște costuri. Evident că sunt și niște costuri. Dar ce-ar fi însemnat să intrăm în incapacitate, să nu ne mai putem finanța, să rămânem 3-4 ani de zile în acest proces. Revenea Troica, care a fost în 2008-2009, și noi nu mai aveam libertatea să ne finanțăm de pe piețe, nu mai aveam libertatea integrală de decizie asupra economiei. Adică eram foarte mult… marja de manevră era extraordinar de restrânsă și măsurile pe care am fi fost obligați să le luăm erau mult mai violente, afectau mult mai mult, nu doar antreprenorii, populația în general. Plus de asta, aveam, ați văzut, 2008-2009, am avut o devalorizare de 20%. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi însemnat o devalorizare bruscă în acest moment și care erau consecințele pentru populație”, a spus ministrul de Finanțe, la Digi 24. Potrivit acestuia, efectele în lanț ar fi afectat mult mai mult populația decât o face Pachetul 1 sau Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare. „Acele efecte în lanț erau de fapt, afectau mult mai mult populația decât ar afecta acest pachet sau al doilea pachet, care bineînțeles că au efecte, sunt negative, dar nu se compară, nu se pot compara cu ce ar fi însemnat o pierdere a calificatiului de investiții pe care o riscam”, a mai spus Nazare.
România evită căderea în junk, dar Standard & Poor’s o menține la rating negativ. Ce calificativ are țara noastră în urma evaluării financiare
În urma evaluării financiare Standard & Poor’s, România a evitat să cadă la statutul de „junk”. Agenția de evaluare fiscală a apreciat primele măsuri de austeritate luate de Guvernul Ilie Bolojan, calificându-le drept „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008 încoace”. Însă, încă există riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică a Guvernului Bolojan din cauza coeziunii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne „incertă”. Anul viitor, mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației dintre PNL și PSD. Însă, agenția de evaluare financiară menține România la calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în moneda străină, cât și locală, potrivit Profit. Ce înseamnă Calificativul „BBB-” Calificativul „BBB-” acordat unei țări implică condiții economice nefavorabile care pot să slăbească capacitatea debitorului de a-și îndeplini angajamentul financiar aferent obligației. Din perspectivă economică financiară, statul se va împrumuta și mai scump de acum încolo. România, din perspectiva agențiilor Fitch, Moody’s și S&P, se află în prezent pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor. Calificativul „BBB-„ este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor înaintea calificativului „junk”. În urmă cu 10 zile, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții Standard & Poor’s (S&P). Efectele măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan FOTO – Alexandra Pandrea Guvernul Bolojan a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% din PIB în 2026. Aceste măsuri fiscale ar putea reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, față de 9,3% în 2024. Însă, proiecțiile de creștere a PIB-ului au fost reduse la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026, ceea ce arată că economia țării noastre este în încetinire. România va continua să aibă cea mai ridicată inflație din Europa Centrală și de Est, și ar putea crește la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a altor factori, potrivit publicației Profit. Banca Națională a României va avea ca misiune să mențină traiectoria politicii monetare actuale în ciuda încetinirii economice, având în vedere că deficitele de cont curent sunt proiectate să rămână mari, în medie de 7,5% din PIB până în 2028. Există posibilitatea ca înăsprirea fiscală să reducă parțial aceste dezechilibre. Prin reforma fiscală, noul guvern ar putea contribui la deblocarea fondurilor UE în valoare de 44 de miliarde de euro = peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025. Sursa Foto: Shutterstock | Mediafax Foto: Alexandra Pandrea Autorul recomandă: Ilie Bolojan: Dacă România ajunge în „junk”, vom avea taxe mult mai mari, prețuri mai mari. Acest lucru poate fi evitat
Tanczos Barna: Vom resimți creșterea inflației în a doua parte a anului / Companiile de pe piața concurențială trebuie tratate diferit
„Orice majorare de TVA duce la o creștere de inflație”, declară, miercuri seara, vicepremierul Tanczos Barna. El adaugă că „în România, în a doua parte a anului, vom avea acest efect, dar împreuna cu BNR vom putea să ținem sub control acest fenomen”. Vicepremierul declară, la B1 TV, că „România mai are 2 teme de rezolvat pentru a avea pachetul complet de reformă fiscală”. „Trebuie sa regândim sistemul de impozite locale pe avere, să generăm un sistem mai echitabil, cei cu averi mari să plătească la valoare de piață”, explică el. „Companiile care activează pe o piață concurențială trebuie tratate diferit”, declară, miercuri seara, vicepremierul Tanczos Barna. Potrivit vicepremierului, „Nuclearelectrica e pe profit, aici tratezi altfel și salariul directorului și al specialistilor, nu e agricultură, e activitate nucleară”. „La fel și la Hidroelectrica, a vărsat peste 3 miliarde de lei la bugetul de stat. CFR este o campanie strategică, dar nu poți să te lauzi cu salariul pe care îl ai, trebuie un pic de smerenie, trebuie să spui . Nu trebuie sa îți dublezi indemnizația într-o perioadă în care toată lumea strânge cureaua”, adaugă Tanczos, la B1 TV. Vicepremierul spune că „unele sunt companii strategice care au fost ținute în viață și pe timp de pace, de exemplu cele din industria apărării”. „Sunt 15 companii care sunt pe profit operational din 2024. Celelalte, care nu sunt justificate ca activitate, trebuie închise. Acum câteva minute am plecat de la o ședință unde am discutat pe legea insolvenței, companiile care nu sunt viabile trebuie curățate”, subliniază Tanczos.
Bolojan: Urmează o creștere a prețurilor la căldură / De la anul vom vedea efectele măsurilor
Facturile la termoficare se vor scumpi cu câteva procente din cauza creșterii TVA, declară premierul Ilie Bolojan. Întrebat la B1 TV despre perspectivele costurilor cu încălzirea și despre eliminarea subvențiilor la gigacalorie, Bolojan a afirmat că „E foarte posibil că datorită reașezării TVA-ului, cota de 5% care era pentru încălzire și care de la 1 august va fi de 11%, să genereze o creștere a prețurilor la termoficare de câteva procente. Este foarte posibil să se întâmple acest lucru”. Referitor la subvenții, Bolojan a explicat că acestea rămân în responsabilitatea autorităților locale: „În ceea ce privește acordarea de subvenții, aceasta este politica fiecărei unități administrative teritoriale, adică a fiecărui oraș mare din România și aici Guvernul nu intervine pentru a le reduce sau a le anula”. Prim-ministrul a subliniat că prioritatea guvernului este să se asigure că „sistemul energetic și sistemele de termoficare mari funcționează în condiții normale, în așa fel încât să nu existe probleme majore”. „Fiind corect cu românii, această creștere de TVA la acest capitol va însemna o ușoară creștere de preț„, a recunoscut Bolojan, dar a precizat că „primăriile, consiliile locale pot prin măsurile pe care le adoptă – creșteri de subvenții, reduceri de subvenții – să influențeze aceste tarife pe care cetățenii marilor orașe le achită pentru încălzirea în sistemele centralizate de termoficare”, a adăugat Bolojan. Prim-ministrul Ilie Bolojan nu vrea să dea speranțe false românilor și spune că primele semne de îmbunătățire economică se vor vedea abia din anul viitor, dacă se menține ritmul reformelor și stabilitatea politică. Întrebat la B1 TV când vor apărea „primele motive de speranță” pentru mediul de afaceri și angajați, Bolojan a răspuns: „Știu că ar trebui să le spun niște lucruri românilor dătătoare de speranță de pe zi pe alta, dar nu o să o fac știind că această situație dificilă nu poate fi rezolvată de pe o lună pe alta”. Prim-ministrul a explicat că efectele reformelor vor fi vizibile doar pe termen mediu: „Dacă ar fi să fac niște estimări, dacă vom ține ritmul în care vom lua aceste măsuri, care la final să aibă aceste efecte cumulate pe care le-am prezentat, abia de anul viitor o să se înceapă să se vadă aceste efecte și vom putea să ne gândim la ieșirea din această perioadă dificilă”. Bolojan a enumerat condițiile pentru ieșirea din criză: creșteri de venituri, reduceri de cheltuieli, eliminarea risipei, accesarea de fonduri europene, măsuri de bună guvernare, descentralizarea deciziilor către autoritățile locale și politici economice care să genereze din nou creștere. „Dacă ținem un ritm bun, menținem o stabilitate politică, abia de anul viitor o să se înceapă să se vadă aceste efecte și vom putea să ne gândim la ieșirea din această perioadă dificilă. Aceasta este realitatea din punctul meu de vedere”, a concluzionat prim-ministrul.
Florin Cîţu: Multinaţionalele plătesc mai mult decât companiile româneşti.
Florin Cîţu a afirmat, în cadrul emisiunii „Ai aflat! cu Ionuţ Cristache”, că multinaţionalele sunt principalii contribuabili la bugetul statului român, atât prin impozitele pe profit, cât şi prin contribuţiile salariale. În acelaşi timp, fostul premier a criticat noul sistem de impozitare, despre care spune că ar putea face România mai puţin atractivă pentru investitori. „Cele mai mari venituri la buget vin de la multinaţionale. Ele plătesc aici angajaţi, TVA, forţă de muncă. La final, tot în România plătesc”, a spus Cîţu. „În România, multinaţionalele plătesc mai mult decât restul. Şi salariile medii sunt mai mari decât în companiile româneşti.” În discuţia despre fiscalitatea marilor companii, Cîţu a subliniat că impozitarea se face deja la nivel local în cazul subsidiarelor şi sucursalelor, inclusiv în domeniul bancar. „Este o diferenţă, e adevărat, dar nu una care face diferenţa”, a punctat el, referindu-se la dezbaterea privind impozitarea profiturilor în ţara unde acestea sunt generate. În ceea ce priveşte contextul internaţional, Cîţu a menţionat iniţiativele OECD pentru stabilirea unui nivel minim global de impozitare, dar şi reticenţa SUA în aplicarea acestora. El a atras atenţia că România riscă să îşi piardă competitivitatea faţă de ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Cehia, care oferă condiţii fiscale mai atractive. „Noi nu ne batem cu Franţa şi Germania pentru capital. Ne batem cu Bulgaria, cu Ungaria, cu Cehia. Iar toate aceste ţări au impozite mai mici decât noi, atât pentru companii, cât şi pentru forţa de muncă”, a avertizat fostul premier.
Cât va ajunge să coste un apartament de la 1 august 2025, după noile taxe, potrivit lui Dumitru Dragomir: Ilie Bolojan este om de sacrificiu
Dumitru Dragomir a precizat cât va ajunge să coste un apartament de la 1 august 2025, după noile taxe. Cel supranumit „Oracolul din Bălcești” susține că tarifele pe piața imobiliară românească vor crește semnificativ, odată cu intrarea în vigoare a noii valori TVA de 21%. Bărbatul a susținut că printre cei mai afectați ar fi românii din Diaspora. „Ilie Bolojan este om de sacrificiu”, a mai susținut el. Începând cu data de 1 august 2025, odată ce TVA-ul va ajunge la 21%, cetățenii români vor scoate mai mulți bani din buzunar pentru a achiziționa o locuință nouă. Unii dintre specialiști susțin că ar putea să se aplice majorări ale tarifelor cu peste 10.000 de euro, în cazul unei locuințe noi. Pe de altă parte, Dumitru Dragomir, fost șef al LPF și actual dezvoltator imobiliar, susține că prețurile apartamentelor ar putea să se dubleze. A adus în atenție un posibil scenariu de pe piața imobiliară. Totodată, cel supranumit „Oracolul din Bălcești” a susținut că printre cei mai afectați ar fi românii din Diaspora. „Diaspora cumpăra în proporție de 70% apartamentele noi. Nu știu cine a avut ideea asta de creștere aberantă a taxelor…”, a spus Dumitru Dragomir. Cât va ajunge să coste un apartament de la 1 august 2025, potrivit lui Dumitru Dragomir Dumitru Dragomir a susținut că un apartament care are un preț actual de 139.000 de euro ar putea să ajungă la un preț de 250.000 de euro, odată cu aplicarea noilor taxe. „Să luăm exemplul unui apartament pe care până la 1 august îl cumperi cu 119.000 euro, plus 20.000 locul de parcare, deci în total 140.000 euro. Pentru acelaşi apartament, de la anul fiscal următor plăteşti dublu. O să vedeţi! 250.000! Dacă nu este aşa, să nu-mi zici pe nume! Notează acum ce ţi-am spus. Peste doi ani de zile, un apartament pe care dai acum 139.000 de euro va costa 250.000!”, a spus Dumitru Dragomir. În continuare, „Mitică de la Ligă” l-a numit pe Ilie Bolojan, Premierul României, drept „om de sacrificiu”, menționând că „vrea binele țării, nu-i vrea răul”. „Amândoi, şi Nicuşor şi Bolojan, vor binele României, numai că ordinele Uniunii Europene sunt aberante. Ei ne pun pe acelaşi palier cu nemţii, cu italienii, spaniolii şi francezii. Nu ne pun pe acelaşi palier cu polonezii, de exemplu”, a continuat „Oracolul din Bălcești”, arată Fanatik. Autorul recomandă: Salariul pe care trebuie să-l ai pentru a-ți cumpăra o locuință nouă cu credit ipotecar în 2025, înainte de majorarea TVA Cât va ajunge să coste o sticlă de vin, după majorarea accizelor. Cramele românești ar putea risca să ajungă în faliment Orașul din România care a devenit ATRACTIV pe piața imobiliară. A urcat pe locul 4, după Cluj, Brașov și București, după ce prețul caselor a explodat Cât va ajunge să coste un apartament în București, Constanța, Iași, Brașov și Cluj-Napoca, după creșterea TVA-ului. Cu cât se vinde 1m² Cu cât se majorează prețul berii, de la 1 august. Băutura preferată a românilor se va scumpi semnificativ
Salariul pe care trebuie să-l ai pentru a-ți cumpăra o locuință nouă cu credit ipotecar în 2025, înainte de majorarea TVA
Începând cu 1 august 2025, românii vor cumpăra locuințe mai scumpe după creșterea TVA la 21%, potrivit Imobiliare.ro. Potrivit Ziarul de Iași, pentru a finaliza tranzacția, românii trebuie să caute locuința ideală pentru a fi livrată în cel mult un an. Ei trebuie să semneze un antecontract, achitând un avans de cel puțin 20% și identifică creditul potrivit. Și ieșenii sunt vizați de această măsură. Dacă nu au un venit cu până la 15% mai mare, nu vor mai putea cumpăra o locuință, avertizează Andrei Cazacu, director Franchise Network Imobiliare.ro Finance. Ce venituri trebuie să aibă pentru a cumpăra o locuință de 42 de metri pătrați înainte de creșterea TVA de la 9 la 21%? Dar pentru a obține un împrumut ipotecar pe 30 ani? În 2025, românii trebuie să câștige mai mult pentru a-și cumpăra locuințe Trebuie să aibă un venit lunar de minim 5.000 lei pentru a putea obține un împrumut ipotecar pe care să-l achite în 30 ani, adică în valoare de 334.000 lei. În Constanța, pentru a putea cumpăra o locuință de 83.328 de euro, constănțenii trebuie să aibă un venit minim de 5.600 lei. Iar la Timișoara, pentru achiziționarea unui apartament de 88.242 de euro, timișorenii trebuie să aibă minim 5.900 lei. Trebuie să achite și un avans de 15%. Bucureștenii trebuie să aibă cel puțin un venit minim de 6.000 de lei lunar. Brașovenii, pentru a accesa un împrumut de 452.000 lei, trebuie să aibă venit lunar de 6.800 de lei pentru a achita un avans de 15% din prețul mediu de 105.000 euro pentru a putea cumpăra un apartament de 42 de mp. Trebuie să se pregătească să plătească 135.786 de euro în următorii 30 ani. Clujenii au și mau mult de plătit. Pentru a solicita un credit ipotecar în valoare de 585.170 lei, ei trebuie să aibă venitul minim de 8.500 lei. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Orașul românesc în care plătești 11.000 de euro pentru un apartament cu 2 camere, în iulie 2025 Apartamentele vechi cu 3 camere ating prețuri-record. Iată singurele zone din București unde mai poți cumpăra SUB 100.000 de euro Cât va ajunge să coste un apartament în București, Constanța, Iași, Brașov și Cluj-Napoca, după creșterea TVA-ului. Cu cât se vinde 1m² Cum a evoluat cererea pentru LOCUINȚE la începutul lui 2025 în București și marile orașe. Expert imobiliar. „Este o performanță importantă”