Ilie Bolojan a anunțat creșterea cotei generale de TVA de la 1 august la 21%: La cota redusă rămân medicamentele și alimentele
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că taxa pe valoare adăugată generală va crește de la 19, la 21%, începând de la 1 august 2025. Potrivit acestuia, cota redusă de TVA va crește la 11%. „Vom reașeza TVA la 2 cote. Astăzi avem 3 cote de 5, 11 și 19. Cele două cote propuse sunt de 11% și 21%. La cota redusă rămân medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Propunem ca și HoReCa să rămână la acest nivel”, a spus Bolojan. Președintele Nicușor Dan a dat în scris în campania electorală că în mandatul său, în cazul în care ajunge președinte, nu va crește TVA-ul. Vezi aici lista completă de măsuri discutate Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Liderii COALIȚIEI s-au reunit la Guvern pentru a decide pachetul noilor măsuri fiscale Ordonanța AUSTERITĂȚII. Ce măsuri se pregătește să adopte cabinetul Bolojan/ TVA 21%, CASS pentru pensii și creșterea accizelor la carburanți și tutun Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
DEZASTRUL măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, explicat pe puncte
Pachetul de măsuri fiscale ce include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA general de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3000 lei și creșterea accizelor la combustibil este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide, spun mai mulți analiști economici consultați de Gândul. Sursele citate spun că pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României este unul pur ideologic, care duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. „Pachetul propus acum este un pachet ideologic, care pune povara fiscală pe umerii românilor cu venituri mici și medii. Aplicarea acestui pachet ar însemna o inflație de minimum 10% în anul 2025, dublă față de cea prognozată (și o estimare de 12-15% în anul 2026), o cădere a veniturilor reale/puterii de cumpărare de 20% a bugetarilor și cu 25% a pensionarilor cu pensii peste 3000 lei (o cădere de 10% a lucrătorilor din sectorul privat și cu 20% a pensionarilor cu venituri mai mici de 3000 lei). Pachetul de măsuri propus are un puternic efect contracționist – economia României va intra în recesiune (o cădere de 0,9% din PIB în anul 2025 față de prognoză, adică minus 17 miliarde lei, și o cădere de 1,9% din PIB în anul 2026 față de prognoză, adică minus 39 miliarde lei)”. Echitatea socială, necunoscută pentru Ilie Bolojan Economiștii consultați de Gândul arată că noul pachet fiscal nu respectă principiul echității sociale. Adică lovește exact în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. „Pachetul fiscal propus nu respectă una dintre lecțiile de consolidare fiscală ce reiese din experiența țărilor UE din ultimii 30 de ani – nu respectă principiul de echitate socială – ajustarea bugetară lovește disproporționat în cetățenii cu venituri mici și medii. Nu există o distribuție corectă a poverii și de aceea nu putem vorbi despre o consolidare fiscală durabilă și acceptată public”. Analiștii mai atrag atenția că astfel de taxe și impozite pe spatele celor vulnerabili ar împinge și mai mulți români în pragul sărăciei. „Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie. Experiența globală a consolidărilor fiscale reușite arată că grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială trebuie protejate, impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Un program de consolidare perceput ca incorect social sau care împinge largi pături ale populației în sărăcie extremă are șanse mici de reușită – va întâmpina rezistență publică și poate fi abandonat prematur”, spun finanțiștii citați. Foto colaj: Shutterstock + Mediafax CITEȘTE ȘI:
Draft-ul de taxe, impozite și tăieri: TVA mărit de la 1 august, CASS pe pensiile de peste 3000 de lei, impozit suplimentar pe jocurile de noroc, creștere a rovinietei – Surse
Liderii coaliției de guvernare se întâlnesc astăzi, 2 iulie, pentru a definitiva forma finală a noii ordonanțe „trenuleț” anunțate de vicepremierul Dragoș Anastasiu. Guvernul a discutat o variantă draft cu Comisia Europeană, potrivit surselor Mediafax. Forma finală urmează să fie stabilită astăzi și va fi prezentă de guvern cel târziu mâine. Noile taxe, impozite și reduceri de cheltuieli sunt menite să reducă deficitul României și să „îmblânzească” Comisia Europeană și agențiile de rating. Ele sunt programate să intre în vigoare în mai multe etape prima fiind la 1 august 2025 și o a doua etapă la 1 ianuarie 2026. Măsuri care se vor aplica de la 1 august au impact de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în acest an și de 44,48 miliarde lei (apoximativ 2,2% din PIB) anul următor. Cele ce se aplică de la 1 ianuarie vor avea un impact de 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB) în 2026. Principale măsuri Din august 2025 Creșteri ale cotei TVA, cu cota generală urcată de la 19% la 21% și o singură cotă redusă, de 11%. Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON ( se aplică la sumele de peste 3000 de lei. exemplu: la o pensie de 3500 de lei vrei plăti CASS pe cei 500 de lei, adică 50 de lei) Impozit suplimentar pe sectorul bancar. Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri. Impozit suplimentar pe jocurile de noroc Din 2026 Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente. Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR. România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an. Cresc prețurile la alimente, cărți, cazare, medicamente Creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%. Măsura este susținută de Ilie Bolojan, dar a creat disensiuni la negocierile cu președintele Nicușor Dan, deoarece acesta a promis în campania electorală că în mandatul său nu va crește TVA-ul. Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% pentru alimente, medicamente, apă, pesticide etc. Măsura, totuși, nu este susținută de PSD, potrivit Gândul. Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; livrarea apei pentru irigații în agricultură; livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; servicii de alimentare cu apă și de canalizare. Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% pentru cărți, cultură, energie, lemne de foc. Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității. Cresc accizele și se scumpesc cazările în sectorul hotelier Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21%. Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; servicii care permit accesul la târguri; servicii care permit accesul la evenimente sportive. Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.). Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: produse energetice și electricitate; alcool și băuturi alcoolice; tutun prelucrat; produse cu conținut ridicat de zahăr. Impozite suplimentare și măsuri fiscale Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON. Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună. Impozit suplimentar pe sectorul bancar. Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri. Impozit suplimentar pe jocurile de noroc. Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%). CHELTUIELI Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente). Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază. Măsuri în educație, CNAS și reforme în companiile de stat Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită). Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile
Victor Ponta critică pachetul de măsuri fiscale: „Firmele vor fi puternic afectate, iar unele vor dispărea”
„După cum știm, Guvernul condus de Ilie Bolojan, propune un pachet fiscal ambițios, menit, în teorie, să echilibreze bugetul. Însă, acesta va rescrie regulile jocului pentru mai multe domenii economice. Vizați sunt și cei din industria Horeca, cota TVA crescând de la 9% la 19%.”, a declarat fostul premier Victor Ponta într-o intervenție la România TV. De asemenea, Victor Ponta a criticat dur decizia luată de noul Guvern, susținând că „firmele vor fi puternic afectate, iar unele vor dispărea.” „În momentul în care mărești taxele, în loc să te duci la cei care nu plăteau și nu o să plătească nici acum, practic, tot la cei care oricum plăteau te duci și iei. O să spună: „Domnule, dar de ce le luați, că noi am plătit, am fost corecți?”, a mai afirmat fostul premier al României la RTV. Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri despre TVA că va fi reașezată la două praguri. „Taxa pe valoare adăugată va fi reașezată la două praguri, extinderea bazei de contribuabili și impozitarea suplimentară a băncilor și a jocurilor de noroc sunt doar câteva dintre propunerile Guvernului pentru reducerea deficitului bugetar”, spunea Ilie Bolojan. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Ilie Bolojan: „Taxa pe valoare adăugată va fi reașezată la două praguri. Băncile, impozitate suplimentar”
„Taxa pe valoare adăugată va fi reașezată la două praguri, extinderea bazei de contribuabili și impozitarea suplimentară a băncilor și a jocurilor de noroc sunt doar câteva dintre propunerile Guvernului pentru reducerea deficitului bugetar”, spune Ilie Bolojan. „Taxa pe valoare adăugată va fi reașezată la două praguri. Azi avem trei praguri. Săptămâna viitoare vă vom anunța aceste praguri și vom explica care sunt atunci. Avem posibilitatea să încăsăm repede. E foarte posibil să propunem o creștere a cizelor care țin de alcool, de exemplu, sau de combustibil”, spune premierul Ilie Bolojan, citat de Mediafax. Premierul a vorbit și despre subfinanțarea Casei de Sănătate și afectarea calității serviciilor din acest sistem. „Vă rog să vă gândiți că avem foarte puțin contributori la casele de sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și, în același timp, avem categorii care sunt scutite și analizăm extinderea bazei de contribuabili. Să avem mai mulți contribuabili, pe de o parte, prin reducerea unor excepții, pe de altă parte, prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari. De asemenea, avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului. Mă refer, de exemplu, la bănci, la câștigurile de la jocuri de noroc. Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noștri”, mai spune Ilie Bolojan. foto: Alexandra Pandrea/Gândul CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Creșterea TVA, după o nouă evaluare în octombrie. Ce TAXE intră în vigoare de la 1 august și cum va arăta acordul politic pe măsurile fiscale?
După ce creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 19 la 21 la sută a reprezentat mărul discordiei dintre președintele Nicușor Dan și premierul desemnat Ilie Bolojan, Gândul a aflat cum s-au înțeles partidele politice pe noile taxe și impozite. Astfel, în luna octombrie se va face analiza pe impactul măsurilor și se decide dacă va crește cota generală TVA de la 19% la 21%. Creșterea ar putea intra în vigoare de la 1 noiembrie sau 1 ianuarie, spun sursele Gândul. Cota redusă de TVA crește de la 1 august În schimb, cota redusă de TVA va crește de la 1 august, spun sursele citate. De exemplu, ar putea crește de la 5% la 11% pentru lemne de foc, manuale, cărți. Nu este exclus ca acestea să crească doar până la 9%, în loc de 11%. De asemenea, TVA-ul redus va crește de la 9% la 19% pentru HoReCa, mâncarea pentru animale, accesul la muzee, concerte și evenimente sportive, dar și pentru apartamentele sub 120 mp. Cota de TVA rămâne 9% pentru alimente și medicamente, măsură cerută insistent de PSD la negocieri. Totodată, cota de TVA de 19% rămâne neschimbată, au agreat liderii politic implicați în negocierile pentru noul guvern. Sursa colaj: Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Nicușor Dan își încalcă promisiunea. România merge la Bruxelles cu propunerea de creștere a TVA cu 2 puncte procentuale
Deși Nicușor Dan a promis în campania electorală că taxa generală pe valoare adăugată (TVA) nu va crește, sursele Gândul spun că România va prezenta Comisiei Europene o propunere de creștere a TVA-ului de la 19 la 21%. Informația a fost publicată și de Antena 3 CNN. „Se va propune în ECOFIN creșterea cotei de TVA cu unul-două puncte procentuale, cel mai probabil două. Din moment ce propunerea PSD de introducere a impozitului progresiv a fost respisnă, creșterea cotei de TVA este inevitabilă”, spun sursele citate. Ministrul FInananțelor ,Tánczos Barna, a anunțat miercuri că nu va merge la reuniunea ECOFIN de vineri, de la Bruxelles. În locul său, potrivit surselor Gândul, va merge secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș. De asemenea, potrivit informațiilor noastre, o altă propunere discutată va fi creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11%. Discuțiile sunt, în acest moment, dacă cota redusă de TVA se va mări și pentru alimente, medicamente sau lemne de foc. „Pachetul este gândit, construit și discutat cu Comisia, am avut și aseară o discuție destul de lungă cu reprezentanții Comisiei, despre acest pachet care este în lucru, este în pregătire și va fi gata și prezentat la ECOFIN. Coaliția va trebui să se uite pe acest pachet și să și-l asume”, a spus ministrul Finanțelor. Nicușor Dan a dat în scris că nu va crește TVA-ul Nicușor Dan a semnat, în luna mai, într-o dezbatere la Antena 3 CNN, o hârtie pe care a scris că, în mandatul său, dacă va fi ales, TVA nu va crește. Candidatul independent de la acea vreme a scris pe o foaie de hârtie următorul mesaj: „Dacă voi fi președinte, TVA nu va crește în mandatul meu“. Foto: presidency.ro CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Marius Lulea: Am fost sunat de persoane din cercul președintelui
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, Marius Lulea, Prim-Vicepreședinte AUR, a vorbit despre presupusele decizii bugetare aruncate în spațiul public. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Marius Lulea: „Creșterea TVA-ului cu două procente înseamnă 2 miliarde și jumate” Invitat la Ionuț Cristache, Marius Lulea a vorbit despre metodele vehiculate în spațiul public de refacere bugetară. Acesta susține că lucrurile dezbătute în public nu sunt adevăratele reforme, ci sunt doar idei aruncate pentru a diminua reacția la reforma finală. Politicianul vorbește despre taxa pe transfer bancar ca despre o propunere care să îi facă pe români să fie fericiți că le-a fost crescut TVA-ul doar cu 2 procente. „Eu cred că aruncă tot felul de idei în spațiul public ca la finalul românii să zică ce bine că n-a băgat taxa aia pe transferul bancar. Adică românii cumva la sfârșit să se simtă chiar fericiți că doar le-a crescut TVA-ul cu două procente. Creșterea TVA-ului cu două procente înseamnă 2 miliarde și jumate. Oricine este economist își dă seama că dacă ai 30 de miliarde lipsă în partea aialaltă, trebuie să rezolvi problema cu 30 de miliarde. Deci, dacă vrei să crești taxele, trebuie să începi să cazi și de aici. Poți scădea și de aici, poți crește și de aici. Cred că trebuie să fim undeva la mijloc, pentru că, spre exemplu, fondurile europene care nu sunt accesate sunt în jur de 60 de miliarde de euro. Dacă le împărțim pe an, în jur de 10 miliarde de euro ar trebui să intre în următorii 6 ani. Poate chiar 15 miliarde de euro în fiecare an, în economia țării. Din 15 miliarde de euro, pe modelul economic de astăzi, ar trebui să intre la bugetul de stat undeva la 7 miliarde de euro.”, a explicat politicianul. Lulea: „Oricine are telefonul nostru” În continuarea discursului, politicianul a spus că dacă Nicușor Dan dorește să contacteze AUR, o poate face. Acesta susține că a mai fost contactat de persoane din cercurile apropiate ale președintelui pentru a discuta alte teme. Întrebat de către cine a fost contactat, Lulea a refuzat să răspundă. A ținut, totuși, să menționeze că nu este vorba de un apel de la Cotroceni, ci de un apel din cercul persoanelor care l-au susținut pe președinte în campanie. „V-am spus că nu se dorește. Dacă s-ar fi dorit, domnul președinte are telefonul nostru. Așa cum am fost sunat din partea, să spunem, cercurilor apropiate, pe alte teme. Ne poate suna. Nu vă spun cine a fost. N-aș vrea să fac afirmația că de la Cotroceni. Persoane din zona respectivă, m-au contactat. Persoane care sunt de lângă președinte m-au sunat, care a apărut în campania electorală. În politică, te mai sună lumea… Trebuie să schimbi mesaje de curtoazie. Nu vă spun cine m-a sunat, dar v-am spus ca să știți că dacă e nevoie de comunicat, se comunică. Avem o cale, oricine are telefonul nostru. Dacă în spațiul public s-ar fi dorit ca noi să fim acolo, s-ar fi făcut acest lucru. Nu se dorește. Nu știu ce planuri există. Vom afla probabil săptămâna viitoare…”, a menționat Marius Lulea.
Consilier BNR despre taxarea pe tranzacţiile bancare: „O aberaţie!/ ANAF trebuie depolitizată”
Consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu afirmă, despre o posibilă taxare pe tranzacţiile bancare, că este o „aberaţie” şi că cine propune aşa ceva nu înţelege economia de piaţă şi îşi imaginează că ia măsuri în care „banii vor veni din cer”. „Această măsură (n. red. – taxarea pe tranzacţiile bancare) a aplicat-o Venezuela. Vrem să facem România ca Venezuela? Aplicăm o asemenea taxă, care este o chestiune absurdă. Cine spune aşa ceva, nu înţelege ce înseamnă economia de piaţă. Îşi imaginează că ia măsuri în care banii vor veni din cer. Noi avem cea mai mică monetizare din toată Uniunea Europeană şi vrem să taxăm tocmai activitatea bancară? Dar cine a făcut în Europa asta aşa ceva vreodată? Vrem să fim Venezuela, cre a aplicat această măsură? Dacă noi vrem să aducem ţara la nivelul Venezuelei, asta facem. Este o aberaţie! Nici nu vreau să discut despre aşa ceva. Aş vrea să vorbim despre lucrurile serioase, despre lucrurile care trebuie făcute, nu despre aberaţii pe care le spun nişte oameni care habar nu au ce vorbesc”, a declarat, luni, la Digi 24 consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu, citat de News.ro. Consilierul a subliniat că ar trebui să se vorbească, în primul rând, despre „cea mai mare problemă” pe care România o are, şi anume, neîncasarea veniturilor statului. „ANAF trebuie profesionalizată şi scoasă de sub influenţe politice sau de altă natură care o transformă într-un rateu de proporţii. Trebuie o reformă drastică. Vorbim despre neîncasare de TVA de 9 miliarde de euro în fiecare an. Eu am spus, la un moment dat, că sunt 9 miliarde de lei. Nu! Am greşit! Erau 9 miliarde de euro. Am crezut că suma ar fi în lei, pentru că mi se pare imposibil ca statul român să se lase jefuit cu sume de această proporţie şi să nu facă nimic. Ridicăm din numeri.Noi nu încasăm 30% din TVA. Media Uniunii Europene este de 6%. În Ungaria este 2,3%. Noi nu încasăm 30%. Şi vorbim despre alte formule de a încasa bani la buget când avem această formidabilă hemoragie? Bulgaria are vreo 7% din TVA neîncasat. Bulgaria va intra în euro. Noi stăm pe margine şi ne uităm”, a afirmat Rădulescu. Marian Ilie / MEDIAFAX FOTO CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Măsurile fiscale care au creat tensiuni în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR?
Negocierile privind măsurile fiscale pe care România trebuie să le ia în vederea reducerii deficitului sunt în toi. De săptămâna trecută, experții economici ai PSD, PNL, USR și UDMR s-au așezat la masă pentru a negocia noile taxe și impozite. Cum partidele care și-au arătat disponibilitatea de a intra la guvernare au ideologii diferite, Gândul a aflat în exclusivitate că, în discuțiile de la Cotroceni, nu de puține ori au existat tensiuni între liderii politici asupra măsurilor fiscal-bugetare cu care să se pună de acord. Un grup tehnic de lucru pe probleme economice s-a format la Cotroceni, unde Nicușor Dan a fost reprezentat la discuții de Radu Burnete și Dragoș Anastasiu. Din partea PSD au fost prezenți Adrian Câciu și Cristian Socol, de la PNL, Bogdan Huțucă și Mircea Abrudean, iar de la USR, Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea. Nu în ultimul rând, UDMR i-a trimis pe actualul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, și pe Antal Árpád. CASS la pensii până la 3.000 de lei, motiv de disensiuni la negocieri Unul din punctele cele mai aprinse de la discuțiile pe noile măsuri fiscale a fost legat de o propunere care prevedea creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile până în 3.000 de lei și 10% peste pragul menționat, potrivit surselor Gândul. Mai mult, USR a insistat să se introducă CASS inclusiv la văduvele de război și persoane cu handicap, aspect care a dus la nemulțumirea reprezentanților PSD. Într-un draft de lucru intrat în posesia Gândul se arată că „se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS a indemnizațiilor acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportați în străinătate ori constituiți în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. // Indemnizațiile acordate în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare // Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și rămân DOAR văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, „se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap în baza Legii 448/2006”, se mai arată în documentul citat. Negocieri aprinse și pe propunerea de introducere a 1% din cifra de afaceri pentru firme O altă propunere care a dus la dezacord a fost introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri la toate firmele, nu doar la cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Social-democrații spun că o astfel de măsură „ar omorî toate firmele românești”, spun sursele Gândul. TVA, motiv de dispută politică Taxa pe valoare adăugată a fost un alt motiv al tensiunilor de la Cotroceni. PSD a insistat ca TVA-ul de 9% să rămână la alimente, medicamente pentru uz uman și apă, potrivit surselor citate. Până la urmă, draftul de lucru prevede că se va aplica o cotă redusă de 9% doar pentru apă și alimente și 19% pentru restul. De asemenea, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se va face doar pentru livrarea de medicamente de uz uman și 19% pentru medicamentele de uz veterinar. Un alt motiv de disensiuni a fost creșterea impozitului pe dividende la 16%, măsură propusă de liberali, potrivit surselor Gândul. Echipa PSD trimisă la negocieri a transmis președintelui Nicușor Dan că, în cazul unei astfel de măsuri, România va suferi o contracție economică între 0,9% și 2,2% din PIB. Nicușor Dan: „O să fie o lungă discuție luni după-amiază” Președintele Nicușor Dan a afirmat pe 5 iunie că „documentul tehnic” cu măsurile fiscale „nu este definitiv”. Șeful statului a precizat că documentul va fi negociat politic, la nivel de lideri. „E un document de lucru care va fi negociat politic de către liderii partidelor și de către mine (…) O să fie o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program care urmează să fie finalizate luni. Deci, o să fie o lungă discuție luni după-amiaza pe tot pachetul”, a spus Nicușor Dan. Foto colaj: Shutterstock + Facebook + Presidency CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele