Trump Jr, fiul cel mare al lui Donald Trump, spune că Ucraina nu este o prioritate pentru SUA
Fiul cel mare al președintelui american Donald Trump, Donald Trump Jr., a participat duminică la Doha Forum, unde a comentat că Ucraina nu este o prioritate pentru publicul american. „Când vine vorba de cecuri” Washingtonul este așteptat să le scrie a comentat el, adăugând că cetățenii Statelor Unite nu au „apetit” pentru asta. „De la invazia Rusiei în Ucraina am auzit lideri importanți spunând că este problema numărul unu pentru republicani și pentru Statele Unite” dar nu este a susținut Trump Jr. El a afirmat că Washingtonul vrea „pace” și „oprirea morților” însă toți aliații trebuie să caute o soluție „în mod colectiv” menționând în continuare că Statele Unite nu vor mai fi „marele prost cu carnetul de cecuri”. Trump Jr. îndeamnă Europa să plătească mai mult și respinge rolul de „fraier cu carnetul de cecuri” Trump Jr. a susținut că Statele Unite nu ar trebui să continue să suporte povara financiară a războiului la nesfârșit, sugerând că națiunile europene trebuie să își asume o responsabilitate mai mare, scrie Turkiyetoday. De asemenea, el a invocat acuzațiile continue de corupție din Ucraina ca motiv de prudență, afirmând că SUA trebuie să evite revenirea la rolul său anterior de „prost cu carnet de cecuri”. El a respins afirmațiile anterioare conform cărora tatăl său ar provoca un conflict global, afirmând în schimb că Donald Trump a lucrat pentru dezescaladarea războaielor în timpul președinției sale. Trump Jr. a lăudat, de asemenea, rolul Qatarului în discuțiile din Gaza, spunând că țara din Golf a fost alături de partenerii săi, în loc să-și promoveze propria imagine. Deși nu a angajat Statele Unite să participe la reconstrucția Gazei, a lăsat deschisă posibilitatea – cu condiția ca aceasta să nu implice Washingtonul acționând singur. „Este posibil; tatăl meu este cel mai bun consultant în construcții din istoria lumii, dar nimeni din SUA nu vrea să purtăm singuri această responsabilitate”, a spus el. El a subliniat, de asemenea, că investițiile interne rămân prioritatea principală pentru SUA și a declarat că administrația va continua să concureze cu China pentru accesul la minerale critice. El a adăugat că operațiunile SUA care vizează traficul de droguri în Caraibe au în prezent prioritate față de războiul din Ucraina.
Kellogg: Acordul de pace pentru Ucraina este foarte aproape
Keith Kellogg spune că acordul depinde de rezolvarea a două probleme principale: viitorul regiunii Donbas și centrala nucleară de la Zaporojie. „Dacă rezolvăm aceste două probleme, cred că restul lucrurilor se vor rezolva destul de bine. Suntem aproape de final”, a declarat Kellogg, conform Reuters. „Ultimii 10 metri” – cei mai dificili Kellogg, care urmează să intre în funcție în ianuarie, a afirmat că eforturile de soluționare a conflictului se află pe „ultimii 10 metri”, care sunt întotdeauna cei mai complicați. Cele două obstacole rămase vizează aspecte teritoriale – în primul rând viitorul regiunii Donbas – și viitorul centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub controlul Rusiei. Peste 2 milioane de victime în război Generalul-locotenent în rezervă, care a servit în Vietnam, Panama și Irak, a declarat că amploarea morților și rănilor cauzate de războiul din Ucraina este „îngrozitoare” și fără precedent pentru un conflict regional. Împreună, Rusia și Ucraina au suferit peste 2 milioane de victime, inclusiv morți și răniți, de la începutul războiului în februarie 2022. Rusia controlează în prezent 19,2% din Ucraina, inclusiv Crimeea (anexată în 2014), toată regiunea Luhansk, peste 80% din Donețk, aproximativ 75% din Herson și Zaporojie, precum și porțiuni din alte regiuni ucrainene. Propuneri preliminare controversate O serie de 28 de propuneri preliminare de pace ale SUA a fost divulgată luna trecută, alarmând oficialii ucraineni și europeni. Aceștia susțin că documentul cedează principalelor cereri ale Moscovei privind NATO, controlul rus asupra unei cincimi din Ucraina și restricții asupra armatei ucrainene. Conform propunerilor inițiale, centrala nucleară de la Zaporojie, ale cărei reactoare sunt în prezent oprite, ar fi repusă în funcțiune sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, iar energia electrică produsă ar fi distribuită în mod egal între Rusia și Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că a avut o convorbire telefonică „substanțială” cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și cu ginerele acestuia, Jared Kushner, de care Kremlinul se așteaptă să se ocupe în principal de redactarea unui posibil acord.
Ion Cristoiu: Toată lumea a luat foc în urma declarațiilor lui Georgescu că va opri ajutorul trimis Ucrainei
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum Călin Georgescu nu a mai fost dorit la nivel european după ce a spus că oprește ajutorul militar oferit Ucrainei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Asta cu americanii e o pistă falsă. Declarația lui Blinken este după ședința CSAT. Marius Tucă, este o răfuială a clicii din interior. Pierde timpul. Eu cred că ar fi bine pentru ei să spună că le-a ordonat cineva, dar nu le-a ordonat nimeni.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum Călin Georgescu nu a mai fost dorit la nivel european după ce a spus că oprește ajutorul militar oferit Ucrainei. Acesta a fost întrebat care sunt, în opinia sa, factorii externi care au ajutat la realizarea „loviturii de stat”. Jurnalistul a început prin a spune că Franța și Uniunea Europeană și-au dat acceptul. Acesta precizează că nu este sigur dacă au fost și implicații directe, dar acceptul sigur a fost dat. Cristoiu susține că Georgescu a fost terminat politic după propunerea de a nu mai ajuta Ucraina, din punct de vedere militar. Jurnalistul menționează că inclusiv Zelenski a luat foc după această declarație. „A fost acceptul Franței și al Uniunii Europene, ei au…. Nu știu dacă s-a și intervenit din acest punct de vedere. Oricum, pe Călin Georgescu l-a terminat propunerea de a nu mai face ajutor militar. Cred că în acel moment și Zelenski a luat foc… Asta cu americanii e o pistă falsă. Declarația lui Blinken este după ședința CSAT. Marius Tucă, este o răfuială a clicii din interior. Pierdem timpul. Eu cred că ar fi bine pentru ei să spună că le-a ordonat cineva, dar nu le-a ordonat nimeni.”, a explicat jurnalistul.
Acuzații grave din partea Kievului: Copii ucraineni, răpiți de Rusia, ar fi fost deportați în Coreea de Nord
Miercuri, Kievul a semnalat că mai mulți copii ucraineni capturați de Rusia din teritoriile ocupate au fost transferați împotriva voinței lor în Coreea de Nord. Afirmația a fost făcută de Kateryna Rashevska, expertă în drept la Centrul Regional pentru Drepturile Omului din Kiev, în timpul unei audieri dedicate problemei răpirii copiilor ucraineni. Ea a specificat că un băiat de 12 ani din regiunea Donețk și o adolescentă de 16 ani din Simferopol (Crimeea) au fost duși în tabăra nord-coreeană Songdowon. Acolo, minorii ar fi fost supuși unui proces de „instruire ideologică”. Procesul ar implica învățături despre cum „să distrugă militarismul japonez”. De asemenea ar fi participat la întâlniri cu veterani nord-coreeni care au luat parte la atacul din 1968 asupra navei americane USS Pueblo. O consecință a alianței Moscova-Phenian Conform Euronews, oficialii de la Kiev au subliniat că această situație este facilitată de apropierea tot mai mare dintre Rusia și Coreea de Nord. De la începutul invaziei ruse în 2022, Phenianul a oferit un sprijin considerabil Moscovei. Ajutorul include furnizarea de armament și, conform unor rapoarte, chiar trimiterea a până la 12.000 de militari în 2024 pentru a sprijini forțele ruse. Datele oficiale ale Ucrainei arată că peste 19.500 de copii au fost deportați de Rusia de la declanșarea invaziei. Până în prezent, doar aproximativ 1.800 dintre aceștia au fost recuperați. Numărul real ar putea fi însă mult mai mare, deoarece numeroase cazuri nu pot fi documentate din cauza ocupației ruse. În contrast, comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, a susținut public că Rusia „a primit” 700.000 de copii ucraineni între februarie 2022 și iulie 2023. Programul de „reeducare” și îndoctrinare pentru copii ucraineni În cadrul aceleiași audieri, Nathaniel Raymond, directorul Laboratorului de Cercetare Umanitară de la Yale, a afirmat că echipa sa a identificat cel puțin 35.000 de copii care se află, temporar sau permanent, sub custodia Federației Ruse. În taberele din Rusia și din teritoriile ocupate, acești minori sunt ținuți izolați de familiile lor. Ei sunt supuși unor procese sistematice care includ: îndoctrinare patriotică rusească; interzicerea folosirii limbii ucrainene; în anumite cazuri, antrenament militar. Un raport al laboratorului a documentat peste 210 facilități unde acești copii sunt îndoctrinați sau pregătiți militar. Raymond a insistat că returnarea tuturor copiilor ucraineni trebuie să fie o „condiție non-negociabilă” pentru orice viitoare negociere de pace. Reacția ONU: Rezoluție pentru returnarea necondiționată a copiilor În aceeași zi, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care somează Rusia să returneze „fără condiții” toți copiii ucraineni deportați ilegal. Rezoluția a fost adoptată cu 91 de voturi pentru și 12 împotrivă, printre oponenți numărându-se Rusia, Belarus și Iran. Documentul solicită încetarea imediată a deportărilor, a schimbărilor forțate de cetățenie, a adopțiilor și a reeducării ideologice. De asemenea, se cere reunificarea de urgență a copiilor cu familiile lor. „Nu poate exista o pace justă în Ucraina fără întoarcerea necondiționată a copiilor noștri”, a concluzionat Mariana Betsa, adjunct al ministrului de externe ucrainean, în timpul dezbaterilor de la ONU.
Donația Papei Francisc pentru Ucraina. Sora Lucia Caram dezvăluie sprijinul lăsat prin testament de fostul Suveran Pontif
Afirmațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Órbita B” de la Betevé, într-un interviu difuzat la începutul lunii decembrie. Caram, activă în Ucraina încă din primele zile ale invaziei ruse, a mărturisit că gestul pontifului dispărut în aprilie 2025 a emoționat-o profund. „Mi-a spus că mă va ajuta într-un fel, dar nu m-am gândit că o va face astfel”, a declarat aceasta, conform The Kyiv Independent. Impactul donației Papei Francisc pentru Ucraina asupra misiunilor umanitare Sora Caram conduce Fundația Mănăstirii Santa Clara din Manresa, Spania, și a efectuat peste 20 de călătorii în Ucraina, oferind sprijin medical, ambulanțe și operațiuni de evacuare în zonele de front. Donația lăsată de Papa Francisc reprezintă, spune ea, un sprijin esențial pentru continuarea proiectelor în regiunile cele mai afectate de război. Pontificatul lui Francisc a fost marcat de critici în Ucraina, în special după comentariile din 2024, când îndemna Kievul să dea dovadă de „curaj” și să „ridice steagul alb” pentru a negocia cu Moscova. Totuși, implicarea sa umanitară rămâne incontestabilă, iar gestul testamentar este perceput de Caram drept un mesaj final de solidaritate. Reacția noului pontif și continuitatea sprijinului pentru Ucraina În același interviu, Caram a vorbit și despre întâlnirea cu noul papă, Leon al XIV-lea, pe care l-a descris drept rezervat, direct și prudent. Sora Caram spune că discuția cu acesta, desfășurată în august și durând aproape o oră, s-a concentrat pe situația umanitară din Ucraina și pe eforturile de repatriere a copiilor deportați în Rusia. Papa Leon a reiterat în mai multe ocazii angajamentul Vaticanului pentru „o pace justă și durabilă” și disponibilitatea de a găzdui eventuale negocieri, o inițiativă salutată de președintele Volodimir Zelenski, dar respinsă de oficialii ruși.
Ministrul de Externe al Poloniei, despre împrumutul din active rusești: Putin va deveni mai dispus să încheie un acord de pace
Acesta s-a declarat înțelegător față de refuzul Belgiei de a finanța „împrumutul de reparații” al Ucrainei din activele rusești înghețate. „Sunt de acord cu Belgia în ceea ce privește principiul, și anume că riscul unei decizii privind înghețarea activelor rusești ar trebui împărțit și că Belgia are nevoie de un mecanism de protecție. Dar diavolul se ascunde în detalii”, a declarat Sikorsky, răspunzând la o întrebare despre „împrumutul de reparații” pentru Ucraina, citat de European Pravda. Ministrul de Externe al Poloniei consideră că folosirea activelor rusești poate reprezenta „o carte decisivă” pentru Europa. „Acesta (n.r. – textul juridic) trebuie să fie de înaltă calitate. Și atunci sper că Belgia își va schimba părerea – pentru că aceasta este o carte decisivă pe care noi, ca Europa, o putem pune pe masă în sprijinul Ucrainei”, a subliniat ministrul polonez. El a subliniat că „soarta războiului depinde de această decizie”. Sikorski este de părere că acordarea asistenței financiare l-ar putea determina pe liderul de la Kremlin să încheie un acord de pace, potrivit European Pravda. „Numai când Putin va vedea că Ucraina beneficiază de sprijin financiar pentru doi sau trei ani, va reconsidera condițiile sale, își va limita ambițiile și va deveni mai dispus să încheie un acord de pace”, a declarat ministrul de Externe al Poloniei, Radoslav Sikorsky. Sikorsky a subliniat că UE „trebuie să-l convingă prim-ministrul belgian” că negocierile de pace în curs nu înseamnă că o decizie privind activele rusești înghețate este mai puțin necesară. Declarația sa a fost dată în marja reuniunii ministeriale a NATO de la Bruxelles.
Răsturnări de situație spectaculoase. Kremlinul spune că nu a respins propunerea SUA, ucrainenii se întâlnesc cu emisarii lui Trump
Kremlinul a transmis miercuri, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că este greșit să se spună că Putin a respins planul de pace al SUA. Discuțiile au fost doar un prim schimb de opinii, Putin a acceptat unele dintre propuneri și a respins altele, a adăugat Peskov, potrivit Sky News. Purtătorul de cuvânt a refuzat să ofere detalii cu privire la discuții, spunând că acestea ar avea șanse mai mari de reușită în lipsa unor comentarii publice. Peskov a precizat că Rusia este pregătită să se întâlnească cu oficialii americani ori de câte ori este nevoie pentru a ajunge la o înțelegere cu privire la război. În paralel, consilierii de rang înalt ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski se pregătesc să se întâlnească cu emisarii liderului american Donald Trump. Ei se află în Europa pentru a discuta cu liderii europeni și vor merge în SUA, a dezvăluit Zelenski. Declarația lui Volodimir Zelenski Declarația de miercuri a liderului ucrainean a fost prima după întâlnirea de marți de la Kremlin a emisarilor americani cu Vladimir Putin. Zelenski a anunțat pe rețelele de socializare că Rustem Umerov și Andrii Hnatov pregătesc o întâlnire cu reprezentanții lui Donald Trump în SUA. „Rustem Umerov a raportat despre pregătirile pentru întâlnirile de astăzi de la Bruxelles cu consilierii pe probleme de securitate națională ai liderilor europeni. Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei va fi însoțit la aceste întâlniri de șeful Statului Major General, Andrii Hnatov. Aceasta este coordonarea noastră continuă cu partenerii și ne asigurăm că procesul de negociere este pe deplin activ. Reprezentanții ucraineni își vor informa colegii din Europa despre ceea ce se știe în urma contactelor de ieri ale părții americane la Moscova și vor discuta, de asemenea, despre componenta europeană a arhitecturii de securitate necesare. După Bruxelles, Rustem Umerov și Andrii Hnatov vor începe pregătirile pentru o întâlnire cu trimisii președintelui Trump în Statele Unite. Ca întotdeauna, Ucraina va lucra constructiv în căutarea unei păci reale. Aștept un nou raport în urma rezultatelor întâlnirilor de astăzi din Europa”, a scris Zelenski pe platforma X.
Europa se teme de un acord neplăcut” în cazul Ucrainei
Indiferent de rezultatul ultimei inițiative a lui Trump, Europa se teme de perspectiva unui acord care nu va slăbi Rusia așa cum sperau liderii săi. Un astfel de acord ar putea permite Moscovei să păstreze controlul asupra teritoriului ucrainean cucerit cu forța, transmite Reuters. Europenii nu au avut reprezentanți la discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni din Florida care au avut loc în weekend. Ei urmăresc de la distanță vizita trimisului special al SUA, Steve Witkoff, la președintele rus Vladimir Putin. „Am impresia că, încet-încet, se înțelege că, la un moment dat, se va ajunge la un acord neplăcut”, a declarat Luuk van Middelaar, directorul fondator al think tank-ului Brussels Institute for Geopolitics. Trump vrea acord conform logicii marilor puteri Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că europenii vor fi implicați în discuțiile privind rolul NATO și al Uniunii Europene în orice acord de pace. Diplomații europeni nu sunt însă liniștiți de astfel de asigurări. Ei spun că aproape toate aspectele unui acord ar afecta Europa. De la potențiale concesii teritoriale până la cooperarea economică dintre SUA și Rusia. Îngrijorări privind angajamentul SUA față de NATO Cea mai recentă inițiativă a stârnit noi temeri în Europa cu privire la angajamentul SUA față de NATO. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat săptămâna trecută că europenii nu mai știu „în ce alianțe vom mai putea avea încredere în viitor”. Planurile lui Rubio de a nu participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles ar putea alimenta și mai mult neliniștile europene. Serviciile de informații germane avertizează că Rusia păstrează opțiunea unui război împotriva NATO cel târziu până în 2029. Teama că concesiile teritoriale îl vor încuraja pe Putin Oficialii europeni spun că nu văd niciun semn că Putin ar dori să pună capăt invaziei Ucrainei. Ei se tem că orice acord care nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei ar putea încuraja Rusia să atace din nou. În prezent pare probabil că orice acord de pace ar permite Moscovei să păstreze controlul asupra teritoriului ucrainean pe care l-a cucerit cu forța. Administrația Trump nu a respins nici pretențiile Rusiei asupra restului regiunii Donbas. Perspective economice îngrijorătoare Trump și alți oficiali americani au afirmat clar că văd mari oportunități pentru acorduri comerciale cu Moscova odată ce războiul se va termina. Oficialii europeni se tem că încetarea izolării Rusiei va oferi Moscovei miliarde de dolari pentru a-și reconstitui armata. „Dacă armata Rusiei este mare, dacă bugetul său militar este la fel de mare ca în prezent, va dori să-l folosească din nou”, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas. Liderii europeni s-au străduit să exercite o influență puternică asupra oricărui acord de pace, deși Europa a acordat Ucrainei ajutor în valoare de aproximativ 180 de miliarde de euro de la invazia Rusiei. UE are un mare atu sub forma activelor rusești înghețate în bloc. Însă liderii UE nu au reușit până acum să ajungă la un acord cu privire la utilizarea acestor active pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. „Europenii plătesc acum prețul pentru că nu au investit în capacități militare în ultimii ani”, a declarat Claudia Major de la German Marshall Fund. „Europenii nu sunt la masa negocierilor. Pentru că nu au cărțile necesare”, a spus ea. Cinci ore încheiate fără acord Cinci ore de discuții între președintele rus Vladimir Putin și negociatorii de vârf ai Statelor Unite nu au dus la un progres în ceea ce privește un posibil acord de pace în Ucraina, a declarat miercuri dimineață un consilier al Kremlinului, citat de CNN. Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și ginerele acestuia, Jared Kushner, au participat marți la discuții la nivel înalt cu Putin la Kremlin, culminând cu o săptămână de diplomație intensă, în timp ce administrația Trump continuă să facă presiuni pentru a pune capăt războiului rus din Ucraina. Discuțiile din capitala Rusiei au fost „foarte utile, constructive și extrem de substanțiale”, dar „nu s-a găsit o opțiune de compromis”, a declarat reporterilor, după întâlnire, consilierul rus pentru politică externă și consilierul lui Putin, Yuri Ushakov. „Unele dintre propunerile americane par mai mult sau mai puțin acceptabile, deși trebuie discutate”, a spus Ushakov, adăugând că alte puncte „nu ne convin”. „Lucrările vor continua”, a spus el.
MApN: Din perpectivă industrială, România este deschisă să coopereze cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul SAFE
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Sorin-Dan Moldovan, a participat, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, în Belgia. Consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru Ucraina și creșterea nivelului de pregătire al UE pentru susținerea eforturilor statelor membre pe linia apărării, au fost temele abordate. Ministerul Apărării Naționale anunță, printr-un comunicat, că în cadrul primei sesiuni de lucru, la care a participat secretarul general adjunct al NATO, Radmila Šekerinska, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, secretarul de stat Moldovan a evidențiat rolul sprijinului financiar al UE ca palier central pentru Ucraina, luând în considerare nevoile urgente ale Kievului. „Din perspectivă industrială, a fost exprimată deschiderea României pentru cooperarea cu Ucraina în domeniul apărării, inclusiv în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe)”, arată MApN. Oficialul român a susținut implementarea rapidă a Foii de parcurs în vederea atingerii obiectivului de pregătire pentru apărare 2030, a Pachetului de mobilitate militară și a Foii de parcurs pentru transformarea industriei de apărare a Uniunii Europene. Secretarul de stat a exprimat interesul României pentru a se implica în eforturile coalițiilor colective de capabilități dezvoltate la nivelul UE, dar și necesitatea de a accelera eforturile pentru consolidarea capacităților statelor membre de pe Flancul Estic, în special cele vizând apărarea aeriană și sistemele de drone și contra-drone, inclusiv printr-un sprijin financiar european adecvat.
Negocieri SUA-Ucraina în Florida. Rubio anunță că discuțiile vizează o cale de urmat care să permită Ucrainei să fie independentă și suverană
Duminică, delegația ucraineană s-a întâlnit cu oficialii americani în Florida pentru a continua negocierile privind planul de pace susținut de Washington, care vizează încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Delegația ucraineană este condusă de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, care s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, la clubul privat de golf al lui Witkoff din Hallandale Beach, la nord de Miami. Rubio: „Obiectivul final nu este, evident, doar încetarea războiului” Înaltul diplomat american, vorbind la începutul reuniunii, a spus că cele două delegații vor continua pe baza progreselor deja realizate. „Obiectivul final nu este, evident, doar încetarea războiului, deși acesta este un aspect central și fundamental. Este vorba despre încheierea unui război într-un mod care să creeze un mecanism și o cale de urmat care să permită [Ucrainei] să fie independentă și suverană, să nu mai aibă niciodată un alt război și să creeze o prosperitate extraordinară pentru poporul său, nu doar să reconstruiască țara, ci să intre într-o eră de progres economic extraordinar în țară”, a spus Rubio, potrivit CNN. Înaltul oficial ucrainean Rustem Umerov a declarat reporterilor că s-au înregistrat „progrese semnificative” și a mulțumit echipei de negociatori americani. „Discutăm despre viitorul Ucrainei, despre securitatea Ucrainei (…) și suntem recunoscători pentru eforturile depuse de Statele Unite și echipa sa pentru a ne ajuta”, a spus Umerov. Întâlnirea de astăzi reprezintă a doua rundă de discuții la nivel înalt între delegațiile ucrainene și americane în ultimele două săptămâni.