Etichetă: ucraina

Viktor Orban, mesaj dur la summitul de la Copenhaga: Situația e gravă. Pe masă sunt propuneri pro-război / Premierul Ungariei se opune aderării Ucrainei la UE

„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă sunt propuneri evidente pro-război. Vor să dea fondurile UE Ucrainei. Vor să accelereze aderarea Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată limpede că bruxellezii vor să meargă la război”, a scris Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook. Șeful guvernului de la Budapesta și-a reafirmat ferm opoziția față de planurile legate de sprijinul militar și financiar pentru Kiev, insistând că Ungaria nu poate fi ocolită în luarea deciziilor. „Eu voi apăra ferm poziția Ungariei, dar acest summit dovedește și că următoarele luni vor fi despre amenințarea războiului. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al fiecărui maghiar iubitor de pace”, a adăugat Orbán. Reuniunea informală de la Copenhaga a reunit liderii statelor membre pentru discuții privind securitatea europeană și perspectiva aderării Ucrainei. Deși nu s-au luat decizii oficiale, reuniunea pregătește terenul pentru summitul Consiliului European programat pe 23-24 octombrie. Ungaria blochează consensul în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, premierul Orbán respingând în mod repetat ceea ce el numește „trucuri juridice” și avertizând că Uniunea Europeană riscă să fie atrasă în război prin aceste decizii. „Poziția Ungariei este că trebuie încheiat un acord strategic cu Ucraina, nu oferită calitatea de membru, deoarece aderarea ar însemna că Uniunea Europeană ar fi atrasă în războiul ruso-ucrainean”, a declarat premierul Ungariei. El a adăugat că „o parte semnificativă a fondurilor UE ar reveni Ucrainei dacă aceasta ar adera la Uniune”. Orban afirmă că strategia UE este să înfrângă Rusia într-un „război de uzură”, iar Ungaria nu este de acord: „Nu există o soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”, a avertizat el. Viktor Orbán consideră că trebuie negociat un acord pe termen lung cu Rusia privind un nou sistem de securitate europeană, în cadrul căruia să fie găsit și locul Ucrainei.

Ofițer taiwanez, în Polonia: Înfrângerea Ucrainei ar încuraja China să acționeze împotriva Taiwanului

Taiwanul, pe care China îl consideră teritoriul său, a găsit o audiență din ce în ce mai receptivă în unele părți din Europa Centrală și de Est de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, chiar dacă aproape toate țările europene mențin relații diplomatice oficiale doar cu Beijingul și nu cu Taipei, scrie Reuters. Spre deosebire de Statele Unite, Europa nu mai vinde Taiwanului echipamente militare scumpe, de teamă să nu atragă mânia Beijingului, iar vizitele oficiale în Europa ale ofițerilor militari taiwanezi sunt extrem de rare. În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, marți, Hsieh Jih-Sheng, șeful adjunct al statului major general pentru informații al Ministerului Apărării din Taiwan, a declarat că războiul din Ucraina este urmărit cu atenție la Taipei. „Le dorim victoria”, a spus el, într-o înregistrare video transmisă online de la eveniment, la care a participat personal, purtând uniformă militară completă și vorbind în engleză. „Sunt multe lucruri pe care le putem învăța din teatrul de operațiuni ucrainean și pe care le putem folosi pentru a ne îmbunătăți pregătirea generală”, a adăugat Hsieh. „Înfrângerea Ucrainei va semnala că China poate adopta o atitudine mai agresivă față de Taiwan”. Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii. Luni, acesta a condamnat participarea ministrului de Externe al Taiwanului, Lin Chia-lung, la același forum, afirmând că Taiwanul încearcă să exagereze amenințarea din partea Chinei. Hsieh a tras un semnal de alarmă cu privire la exercițiile militare comune ale Chinei și Rusiei „Dacă China va invada Taiwanul în timp ce Rusia își intensifică ofensiva în Ucraina, lumea s-ar putea confrunta cu o criză geopolitică pe două fronturi”, a adăugat el. „Europa de astăzi, luptați pentru propria voastră securitate. Dacă ne ajutați, putem preveni posibilitatea unui război în Indo-Pacific”. Taiwanul s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a studiat, de asemenea, modul în care armata ucraineană, mult mai mică, a reușit să lupte împotriva uriașului său vecin, învățând lecții despre cum ar putea face față unui eventual atac chinez. Taiwanul s-a plâns în ultimii cinci ani de presiunea militară crescută din partea Chinei, atât prin jocuri de război, cât și prin activități de „zonă gri” care nu ajung la un conflict deschis, dar sunt menite să exercite presiune, inclusiv atacuri cibernetice și sabotarea cablurilor submarine. Hsieh a afirmat că Taiwanul și Europa ar putea învăța unul de la celălalt. „Ne confruntăm de ani de zile cu operațiunile din zona gri ale Chinei. Avem o experiență enormă în ceea ce privește modul în care combatem dezinformarea, pe care o putem împărtăși cu Europa, și modul în care putem beneficia noi, dar și națiunile europene”, a afirmat el.

Rușii au lovit CERNOBÎL. Ucraina la un pas de o nouă catastrofă UMANITARĂ

Bombardamentele aeriene rusești au întrerupt alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare dezafectate de la Cernobîl, a transmis miercuri Ministerul Energiei din Ucraina. A fost oprită inclusiv alimentarea noii unități de izolare construite pentru a reduce contaminarea provocată de cel mai mare accident nuclear din lume, scrie Reuters. Oficialii ucraineni din domeniul energiei au mai spus că bombardamentele au provocat întreruperi masive de curent în regiunea Cernihiv din apropiere, afectând 307.000 de consumatori din apropierea frontierei nordice a Ucrainei cu Rusia. Guvernatorul regiunii Cernihiv a anunțat că au fost instalate generatoare pentru locații cheie, cum ar fi spitalele, iar echipele de urgență intervin pentru restabilirea funcționării rețelei electrice. Anunțul Ministerului ucrainean al Energiei nu a menționat niciun risc crescut în privința eliberării de radiații ca urmare a întreruperii alimentării cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl, care nu mai funcționează. Totuși, a precizat că echipele de urgență depun eforturi pentru restabilirea alimentării cu energie electrică. „Din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice din regiunea Kiev, în orașul Slavutîci, a apărut o situație de urgență la instalațiile centralei nucleare de la Cernobîl”, se arată într-un comunicat al ministerului. „Ca urmare a supratensiunilor, noua instalație de izolare sigură, care izolează unitatea de energie distrusă a centralei de la Cernobîl și împiedică eliberarea de materiale radioactive în mediu, a rămas fără alimentare cu energie electrică”, a adăugat ministerul de la Kiev. Comunicatul a precizat că mai multe echipe de experți lucrau la restabilirea alimentării cu energie electrică a facilității. După ce al patrulea reactor al centralei de la Cernobîl a explodat în aprilie 1986 și a răspândit un nor de radioactivitate în toată Europa, inginerii sovietici au construit în grabă un „sarcofag” în jurul reactorului. Recomandarea autorului: Una din cele mai mari RAFINĂRII din sudul Rusiei, atacată de dronele Ucrainei pentru a doua oară într-o lună

Aderarea Ucrainei la UE, împiedicată de veto-ul Ungariei. Consiliului European caută alternative

Vestea vine înaintea summitului informal al UE de la Copenhaga din 1 octombrie, unde liderii vor discuta potențialele reforme ale procesului decizional unanim al blocului pentru admiterea de noi membri, scrie The Kyiv Independent. Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, unul dintre puținii lideri europeni care au menținut relații strânse cu Moscova de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, s-a opus în mod constant aderării Ucrainei și a blocat deciziile în acest sens. Deoarece cererea de aderare a Ucrainei este asociată cu cea a Moldovei, veto-ul Ungariei a blocat și eforturile Chișinăului de a adera la UE. Costa propune o schimbare în modul în care sunt gestionate negocierile de aderare, permițând deschiderea „grupurilor” de negociere – capitole juridice și politice cheie în procesul de aderare – să fie aprobate cu majoritate calificată, în loc să se solicite un consens deplin, potrivit surselor Politico. Deși închiderea finală a acestor grupuri ar necesita în continuare un acord unanim, reforma ar permite Ucrainei și Moldovei să continue progresele în materie de reforme UE, în ciuda opoziției unor state membre individuale. Costa ar fi discutat propunerea cu mai mulți lideri ai UE în timpul unei recente vizite diplomatice în capitalele europene și în marja Adunării Generale a ONU de la New York, a raportat mass-media. Aderarea Ucrainei și Moldovei Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova în noiembrie 2023, iar Consiliul European a aprobat această recomandare o lună mai târziu. Procesul de aderare la UE împarte legislația UE în șase „grupuri de negociere” tematice, fiecare grupând capitolele conexe cu care țările candidate trebuie să se alinieze. Ucraina a lansat oficial negocierile de aderare la UE în iunie 2024, dar niciunul dintre cele șase grupuri nu a fost încă deschis. În mai, Kievul a anunțat că a finalizat toate procedurile interne pentru lansarea primului grup, iar Zelenski a declarat în ianuarie că „obiectivul ambițios” al Ucrainei era să deschidă aproape toate grupurile de negociere până la sfârșitul anului 2025. Comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a sosit luni în Ucraina, în timp ce țara încheie procesul de evaluare legislativă, un pas cheie în promovarea candidaturii sale la aderarea la UE.

Reuters: România ar putea colabora cu Ucraina pentru producția de drone cu bani europeni, prin SAFE

Potrivit unor surse din Guvern, citate de Reuters, România intenționează să începă un parteneriat, însă ar putea dura cel puțin șapte ani până când țara noastră ar avea un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri. „Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, nimeni nu le are. Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri antiaeriene enorme, care ar putea fi acoperite doar la nivel NATO”, a precizat sursa din rândul guvernului român pentru Reuters. Potrivit oficialului român a cărui nume nu a fost divulgat, România a purtat discuții cu Ucraina – țară a căror tehnologii în domeniul dronelor „au fost testate la scară largă”, pentru producția de drone în cadrul unui proiect finanțat prin SAFE de către Uniunea Europeană. Astfel, țara noastră va avea la dispoziție 16,6 miliarde de euro în cadrul programului de finanțare SAFE.  Banii vor asigura achiziții militare cu o valoare de aproximativ 1% din producția anuală timp de 5 ani de zile. În prezent, în ceea ce privește Apărarea aeriană, România dispune de avioane F-16, sisteme  Patriot, lansatoare de rachete HIMARS, rachete sol-aer Chiron din Coreea de Sud, dar și tunuri antiaeriene Gepard din Germania. Potrivit sursei din guvern citate de Reuters, „cea mai rentabilă opțiune împotriva dronelor în acest moment” este reprezentată de rachetele Chiron, cu rază scurtă de acțiune și tunurile anti-aeriene Gepard.

Zelenski: NATO a reacționat slab la provocările Rusiei. Trebuiau să doboare tot

Într-un interviu acordat joi seara emisiunii americane The Axios Show, înainte de a pleca spre Kiev, președintele Ucrainei a criticat reacția NATO la provocările Rusiei, inclusiv la violările repetate ale spațiului aerian în țări membre precum Polonia, Danemarca, Norvegia și România: „A fost o reacție slabă. De aceea Putin a continuat cu celelalte țări”. „Le este frică pentru că Rusia este nebună” Zelenski consideră că NATO ar fi trebuit să răspundă ferm, inclusiv prin forță: „Trebuiau să doboare tot. Dacă cineva e pe pământul tău și îți omoară oamenii, trebuie să răspunzi acelei persoane. Dacă avioanele sunt în spațiul tău aerian, trebuie să le blochezi”. Întrebat dacă membrii NATO au ezitat din teama față de o eventuală reacție rusă, liderul ucrainean a răspuns: „Cred că, în mare parte, da… Desigur, sunt unii. Știu câțiva care nu se tem, dar, în general, țările se tem. Le este frică pentru că Rusia este nebună. Și cred că au dreptate”. Garanții bilaterale cu SUA În același interviu, Zelenski a vorbit și despre întâlnirea pe care a avut-o mați cu Donald Trump, la New York, și a precizat că a cerut în mod clar garanții bilaterale de securitate din partea Statelor Unite: „I-am spus președintelui că avem nevoie de garanții bilaterale de securitate. Ucraina – Statele Unite. Garanții bilaterale, cu caracter juridic obligatoriu. Asta este important”. Zelenski a explicat că, deși sprijinul colectiv al aliaților este important, un „backstop” (mecanism de sprijin) al SUA ar întări încrederea altor state europene care ezită să ofere sprijin mai consistent Ucrainei. Liderul ucrainean spune că are încredere într-o garanție de securitate oferită de Trump: „Am încredere pentru că el este președintele Statelor Unite, iar garanțiile de securitate oferite de SUA funcționează în lume”.

Președintele Dan, întrebat de ce nu a fost la adunarea ONU: Am considerat că e mai bine să fiu în țară

Întrebat joi seara, la Digi24, de ce nu a participat la recenta adunare generală a ONU, la care s-a vorbit despre Ucraina și Republica Moldova, Nicușor Dan a spus: „Tot timpul e un calcul de oportunitate. România a fost prezentă, a avut o delegație condusă de doamna ministru de Externe. În toate, cum să le spun, secțiunile acestei conferințe, România și-a exprimat punctul de vedere. Evident că ne-am consultat înainte ca delegația să plece, am avut o dezbatere internă. Numai că tot timpul, cum am spus, e un calcul de oportunitate”. „Președinții altor țări sunt în funcție unii de 3 ani, unii de 5 ani. Unii au probleme mai mici de deficit decât are România. Să mergi 5-6 zile, să lipsești din țară sau să fi prezent în țară, am considerat că e mai util să fiu prezent în țară în perioada asta”, a mai explicat șeful statului. Întrebat ce a făcut în zilele petrecute în țară, în timpul adunării generale a ONU, Nicușor Dan a spus: „Am făcut o ședință de coaliție, am avut niște discuții cu niște investitori care sunt în România și care au de la divergențe până la oportunități de investiție. Am avut o ședință CSAT, m-am uitat pe niște legi care trebuie promulgate sau trimise. Adică, e o activitate de președinte”.

Cetățenii, atenționați de Banca Europeană să păstreze sume de bani în numerar. Motivele invocate

Într-un studiu publicat miercuri, intitulat „Păstrați-vă calmul și păstrați bani lichizi”, BCE recomandă să existe la dispoziție o sumă suficientă pentru a acoperi necesitățile esențiale timp de aproximativ 72 de ore, mai ales „în caz de instabilitate sistemică majoră”. Studiul citează exemplul Țărilor de Jos, Austriei și Finlandei, unde autoritățile recomandă cetățenilor să păstreze între 70 și 100 de euro de persoană. Analiștii BCE au analizat patru crize recente din Europa: pandemia de COVID-19, invazia Ucrainei de către Rusia, pana majoră a rețelei electrice din Spania din aprilie 2025 și criza datoriei suverane din Grecia. Potrivit Francescăi Faella și lui Alejandro Zamora-Pérez, autorii studiului, „aceste episoade de criză variate arată că utilitatea numerarului se intensifică puternic atunci când stabilitatea este amenințată”. Studiul subliniază că banii lichizi oferă atât „utilitate psihologică, cât și practică”, datorită „naturii lor tangibile, care conferă confort și sentiment de control”, și a „funcționalității offline, esențială în cazul defectării sistemelor digitale”. BCE consideră această recomandare un „paradox”, în condițiile în care plățile digitale tind să înlocuiască numerarul în viața de zi cu zi. În timpul pandemiei, cererea de bancnote în euro a crescut cu peste 140 de miliarde, față de 55 de miliarde într-un an obișnuit. De asemenea, la începutul războiului din Ucraina și în timpul penei din Spania, retragerile de numerar au crescut semnificativ, reflectând nevoia populației de a-și reface rezervele de precauție.

Războiul din Ucraina, ziua 1309. Rusia a lansat un atac cu drone asupra orașului Zaporojie / Ministerul rus al Finanțelor propune majorarea TVA-ului pentru a finanța războiul din Ucraina

Atac ucrainean asupra orașului Novorossiisk din Rusia. Sediul operatorului petrolier, afectat Ucraina a atacat orașul portuar rusesc Novorossiisk, miercuri, cu drone și drone maritime, deteriorând mai multe clădiri, a declarat guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, relatează The Kyiv Independent. Novorossiisk, situat pe coasta Mării Negre a Rusiei, a devenit o bază cheie pentru Flota Mării Negre a Rusiei în urma atacurilor ucrainene repetate asupra Crimeei ocupate. Kremlinul îi răspunde lui Trump: „Rusia nu este un tigru, ci un urs. Iar urși de hârtie nu există” Kremlinul a respins ironic criticile președintelui american privind războiul din Ucraina, calificându-le drept superficiale și propagandistice, și a subliniat că Rusia nu este deloc slăbită, nici militar, nici economic. „Rusia nu este un tigru, ci este mai degrabă un urs. Iar urșii de hârtie nu există”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat postului de radio RBC, citat de The Economic Times. Kremlinul îl contrazice pe Trump: ideea că Ucraina poate recuceri teritorii este „profund greșită” Reprezentanții Kremlinului îl contrazic pe președintele american Donald Trump care a vorbit despre o posibilă recucerire de către ucraineni a teritoriilor pierdute. Ideea este „profund greșită”, au spus rușii. Potrivit oficialilor ruși, invadarea Ucrainei „nu a fost un război fără scop”. De asemenea, Kremlinul susține că procesul de normalizare a relațiilor cu Washingtonul avansează mult mai lent decât spera. Ministerul rus al Finanțelor a anunțat miercuri că propune majorarea cotei taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 22% începând cu 2026, pentru a finanța cheltuielile militare în ceea ce ar fi al patrulea an de război în Ucraina. Ministerul Finanțelor, care a declarat că majorările de impozite vor fi „destinate în primul rând finanțării apărării și securității”, a afirmat într-un comunicat că propune și alte majorări de impozite, inclusiv pentru afacerile din domeniul jocurilor de noroc. Zelenski: Putin vrea să se extindă în alte teritorii și nu are neapărat nevoie să pună capăt războiului din Ucraina Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că așa cum credea și acum un an, Vladimir Putin vrea să continue luptele și să atace noi teritorii, iar pentru aceasta nu este neapărat necesar să pună capăt războiului împotriva Ucrainei. Zelenski a remarcat că recentele incursiuni ale Rusiei în spațiul aerian al țărilor europene indică astfel de intenții. „Cred că el [Putin] dorește acest lucru. Dorește să invadeze alte teritorii. Așa cum le-am spus colegilor mei acum un an, «Nu așteptați să termine războiul din Ucraina, pentru că va continua undeva în altă parte». Poate continua în altă parte, fără să termine războiul din Ucraina. Pentru că înțelege că are nevoie de asta pentru mașina sa de război, pentru fabricile sale, pentru cercul său restrâns de oameni de afaceri care activează în sectorul militar de apărare și au bani mulți – vrea să arate că vor continua”, a spus președintele ucrainean. Rusia susține că un al doilea atac cu dronă ucraineană a provocat un incendiu la o rafinărie Gazprom Un incendiu a izbucnit la uzina petrochimică Gazprom Neftekhim Salavat din Republica Bashkortostan, la peste 1.300 km de frontul din Ucraina, după un presupus atac cu dronă ucraineană, au anunțat autoritățile ruse pe 24 septembrie. Autoritățile din Bashkortostan afirmă că o dronă ucraineană a lovit complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, unul dintre cele mai mari din Rusia, provocând un incendiu vizibil de la mare distanță. „Toate serviciile de urgență sunt la fața locului și lucrează pentru stingerea incendiului”, a transmis pe Telegram Radiy Khabirov, liderul republicii. Zelenski: Ucraina construiește o nouă arhitectură de securitate. Memorandumul de la Budapesta a eșuat Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți, în cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina, că țara sa construiește o nouă arhitectură de securitate, întrucât Memorandumul de la Budapesta a „eșuat” și s-a transformat în „vorbe goale”. „Memorandumul de la Budapesta, menit să garanteze securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la armele nucleare, a eșuat. Acesta a demonstrat că promisiunile internaționale se pot transforma în vorbe goale. De aceea, astăzi, împreună cu Marea Britanie, Franța și deja cu mai mult de 30 de națiuni din Coaliția noastră a celor dispuși, construim o nouă arhitectură de securitate”, a spus Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda. Avertismentul lui Rubio: Răbdarea lui Trump față de Rusia „nu este infinită” Președintele SUA, Donald Trump, are „oportunitatea și opțiunile” de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit The Kyiv Independent. „Președintele a dat dovadă de o răbdare extraordinară în ceea ce privește neaplicarea de sancțiuni suplimentare, în speranța unei evoluții pozitive (…) dar răbdarea lui nu este infinită”, a avertizat Rubio. Trump își schimbă tonul față de Rusia. Zelenski, despre Trump: „Acum are mult mai multă încredere în mine” Președintele SUA, Donald Trump, are acum mai multă încredere în Kiev, după ce președintele rus Vladimir Putin s-a dovedit a fi necinstit, a declarat, marți, președintele Volodimir Zelenski reporterilor „Treptat, (Trump) și-a dat seama că Putin pur și simplu împărtășea informații care erau departe de adevărul de pe câmpul de luptă. Acum are mult mai multă încredere în mine, deoarece informațiile pe care le deține serviciul meu de informații sunt împărtășite partenerilor noștri”, a spus liderul ucrainean, potrivit The Kyiv Independent. Declarația surpriză a lui Trump: „Ucraina poate recâștiga toate teritoriile pierdute” Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene și al NATO, poate recâștiga tot teritoriul pe care Rusia l-a ocupat de la începutul invaziei, scrie Reuters. „Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, granițele inițiale de unde a început acest război reprezintă o opțiune foarte realistă”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol reduc exporturile rusești de motorină la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești au dus la scăderea exporturilor rusești de motorină la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, a relatat Financial Times. 16 dintre cele

Războiul din Ucraina, ziua 1308. Un raport ONU detaliază tortura aplicată civililor ucraineni capturați în Rusia / Ucraina susține că a lovit instalațiile petroliere rusești din regiunile Breansk și Samara

Între 1 iunie 2023 și 10 septembrie 2025, OHCHR a documentat 508 cazuri de deținuți civili: 392 bărbați, 103 femei, trei fete și nouă băieți. Printre aceștia se află persoane din toate categoriile de vârstă, de la adolescenți la vârstnici, precum și 15 persoane cu dizabilități. „O să vă lăsăm să putreziți. Nimeni nu vă va găsi. Nimeni nu are nevoie de voi. Nu existați. Vă vom îngropa chiar aici; doar câinii flămânzi vă vor găsi”, a relatat un deținut civil despre amenințările primite în captivitate. Persecuții și detenții Moscova ocupă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean din est și sud, inclusiv Crimeea și părți extinse din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporijjea și Herson. Civilii ucraineni care trăiesc în aceste zone au fost supuși persecuțiilor și detențiilor sub ocupația rusă. Ucraina susține că a lovit instalațiile petroliere rusești din regiunile Breansk și Samara Forțele ucrainene au lovit în noaptea de marți stația de dispecerat de producție liniară 8-N, situată lângă satul Naitopovici din regiunea Breansk, Rusia, a anunțat Statul Major General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. Informația apare în contextul intensificării atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii petroliere ruse, sursă cheie de venituri care ajută Moscova să finanțeze invazia pe scară largă. Facilitatea din regiunea Breansk face parte din principala rețea de conducte petroliere, fiind cunoscută sub numele de stația de dispecerat de producție liniară 8-N – Stalnoi Kon („Calul de Oțel”) și este considerată strategică pentru aprovizionarea armatei ruse cu combustibil. Forțele ucrainene au vizat în mod repetat infrastructura energetică rusă din zona satului Naitopovici, situat la circa 50 de kilometri nord de granița ruso-ucraineană. Într-un atac separat, Forțele de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei au lovit din nou stația de dispecerat Samara din regiunea Samara, Rusia. Facilitatea amestecă țiței cu conținut ridicat și scăzut de sulf provenit din diverse câmpuri pentru a produce petrolul de export marca Urals. Regiunea Samara se află la aproximativ 800 de kilometri de linia frontului din Ucraina. Statul Major General a confirmat, de asemenea, că serviciul ucrainean de informații militare (HUR) a lovit două avioane amfibii rusești Be-12 „Ceaika” aflate la baza aeriană militară Kacea, situată în Crimeea ocupată. Rusia nu este aproape de a încercui orașul strategic din regiunea Harkov, în ciuda afirmațiilor, spune un expert Trupele ruse nu au reușit încă să încercuiască orașul Kupiansk din regiunea Harkov, a declarat Federico Borsari, expert în securitate la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), pentru Kyiv Independent pe 23 septembrie. Comentariul său vine în urma afirmațiilor Rusiei că Kupiansk, un oraș important din punct de vedere strategic din nord-estul Ucrainei, a fost încercuit. Victor Tregubov, purtătorul de cuvânt al grupului de forțe ucrainene Dnipro, a negat și el aceste afirmații, spunând că Rusia încearcă să avanseze spre Kupiansk dinspre nord. Primarul orașului Lviv spune că a găsit un microfon ascuns în biroul său după întâlnirile cu înalți oficiali ucraineni Un dispozitiv de ascultare a fost găsit în biroul primarului din Lviv, Andrii Sadovyi, după ce mai mulți înalți oficiali ucraineni și oaspeți străini au vizitat biroul, a declarat acesta într-un interviu acordat Ukrainska Pravda și publicat pe 23 septembrie. Comentariile sale vin la câteva zile după ce a dezvăluit pentru prima dată, pe 17 septembrie, că a fost descoperit un microfon ascuns în unul dintre telefoanele de pe biroul său, mai precis în stația de încărcare a telefonului, care servea și ca suport. În ciuda „sinuciderilor și sufocării”, Rusia continuă să atace liniile ucrainene prin conducte subterane Un recent atac rus în orașul Kupiansk, aflat în conflict, a adus din nou în prim-plan o tactică neobișnuită, dar adesea foarte eficientă: utilizarea conductelor subterane pentru a penetra liniile defensive ucrainene. Unitățile ruse care au încercat să traverseze râul Oskil au folosit o conductă de gaz, a raportat grupul de monitorizare DeepState pe 12 septembrie, soldații folosind bănci cu roți special concepute și scutere electrice pentru a manevra. Statul Major: Rusia a pierdut 1.103.580 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut aproximativ 1.103.580 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 23 septembrie. Numărul include 1.010 victime suferite de forțele ruse în ultima zi. Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.199 de tancuri, 23.282 de vehicule blindate de luptă, 62.486 de vehicule și rezervoare de combustibil, 33.052 de sisteme de artilerie, 1.495 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.218 sisteme de apărare aeriană, 424 de avioane, 345 de elicoptere, 62.486 drone, 28 nave și bărci și un submarin. Două persoane au fost ucise în noile atacuri ruseşti nocturne din Ucraina Două persoane au fost ucise în noile atacuri ruseşti nocturne din Ucraina. Între timp, Kremlinul anunţă doborârea a 21 de drone lansate împotriva Moscovei. Un civil a fost ucis în regiunea sudică din Zaporojie şi altul în regiunea de coastă Odessa, conform Forţelor Aeriene din Kiev citate de agenţia ANSA. Prim-ministrul ucrainean Yulia Svyrydenko a declarat că „Rusia a continuat să terorizeze poporul ucrainean, vizând civilii din diferite regiuni ale ţării”. Ucraina se pregătește pentru o toamnă grea în regiunea Donețk Forțele ucrainene se pregătesc pentru o toamnă dificilă în regiunea Donețk, unde Rusia controlează deja 70% din teritoriu și încearcă să cucerească ultimele oraș aflate sub control ucrainean. Rusia a schimbat tactica după bătăliile costisitoare de la Bakhmut. În loc de asalturi frontale asupra orașelor mari, folosește manevre de flancare și infiltrări cu grupuri mici de soldați care se strecoară prin golurile dintre unitățile ucrainene, notează Associated Press. Volodimir Zelenski a ajuns la New York și se va întâlni cu Donald Trump Președintele Ucrainei este așteptat să se întâlnească cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, potrivit The Guardian. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat la New York, unde va participa la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și va încerca să obțină sprijin pentru un efort de pace condus de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Al nouăsprezecelea pachet de sancțiuni al