RĂZBOI în Ucraina, ziua 1302. Ursula von der Leyen și Trump au discutat despre noi măsuri pentru a crește presiunea asupra Rusiei
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 17 septembrie 2025, în a 1.302-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, cu privire la măsuri suplimentare pentru întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei. „Am avut o conversație plăcută cu Donald Trump privind consolidarea eforturilor noastre comune de a crește presiunea economică asupra Rusiei prin măsuri suplimentare”, a transmis șefa C.E. într-un mesaj postat pe X. UE pregătește al 19-lea pachet de sancțiuni Ea a indicat că Executivul U.E. va prezenta în curând propunerile sale pentru un al 19-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei. Acesta va include măsuri care vizează criptomonedele, băncile și energia, a menționat ea. Astfel, sunt „țintite” șase bănci și companii energetice rusești, precum și sistemele de plată și de carduri de credit din Rusia, platformele de tranzacționare a criptomonedelor și restricții suplimentare asupra comerțului cu petrol al Rusiei, potrivit Bloomberg. Administrația Trump a aprobat primele pachete de ajutor militar american pentru Ucraina finanțate de aliații NATO printr-un nou aranjament financiar, au declarat pentru Reuters două surse care au dorit să își păstreze anonimatul. Ajutorul va reprezenta prima utilizare a Listei Prioritare a Cerințelor Ucrainei (PURL), un mecanism dezvoltat de statele membre NATO și de Statele Unite pentru a coordona și finanța cele mai urgente necesități de pe câmpul de luptă ale Kievului, potrivit The Kyiv Independent. Transporturile sunt evaluate fiecare la 500 de milioane de dolari și au fost aprobate de subsecretarul pentru Apărare, Elbridge Colby. Pachetele ar putea fi trimise „în curând”, în condițiile în care Washingtonul reia livrările de armament către Ucraina, de această dată finanțate de statele NATO. Prin intermediul PURL, aliații cumpără arme, muniții și echipamente din stocurile militare ale SUA. Inițiativa ar putea ajunge să furnizeze armament în valoare de până la 10 miliarde de dolari, conform surselor citate de Reuters. „Este exact ceea ce au cerut. O mulțime de lucruri”, ar fi declarat una dintre surse. În august, președintele Volodimir Zelenski afirma că Ucraina își propune să obțină cel puțin 1 miliard de dolari pe lună de la statele NATO pentru a cumpăra arme fabricate în Statele Unite. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Administrația Trump aprobă primul ajutor pentru arme acordat Ucrainei, finanțat de aliații NATO
Ajutorul va reprezenta prima utilizare a Listei Prioritare a Cerințelor Ucrainei (PURL), un mecanism dezvoltat de statele membre NATO și de Statele Unite pentru a coordona și finanța cele mai urgente necesități de pe câmpul de luptă ale Kievului, potrivit The Kyiv Independent. Transporturile, evaluate fiecare la până la 500 de milioane de dolari, au fost aprobate de subsecretarul pentru politică de apărare Elbridge Colby, potrivit Reuters. Pachetele ar putea fi trimise „în curând”, în condițiile în care Washingtonul reia livrările de armament către Ucraina, de această dată finanțate de guvernele aliate. Ce prevede inițiativa Prin intermediul PURL, aliații își reunesc contribuțiile pentru a cumpăra arme, muniții și echipamente americane din stocurile Statelor Unite. Inițiativa ar putea ajunge să furnizeze armament în valoare de până la 10 miliarde de dolari, conform surselor citate de Reuters. De la preluarea mandatului în 2025, administrația președintelui Donald Trump a vândut arme Ucrainei sau a livrat transporturi autorizate anterior de fostul președinte american Joe Biden. Noul mecanism marchează primele pachete de ajutor inițiate în cel de-al doilea mandat al lui Trump. „Este exact ceea ce au cerut. O mulțime de lucruri”, ar fi declarat una dintre surse. În august, președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina își propune să obțină cel puțin 1 miliard de dolari pe lună de la aliați pentru a cumpăra arme fabricate în Statele Unite. Planul prevede, de asemenea, un parteneriat de 50 de miliarde de dolari cu companii ucrainene pentru producția de drone și include cel puțin 10 sisteme de apărare antiaeriană Patriot fabricate în SUA.
Cine ar fi fost de vină pentru atacul cu drone din Polonia, dar și incidentul din România? Declarațiile unui oficial rus
Potrivit senatorului rus Sergei Muratov, membru al Consiliului de Securitate al Rusiei, a precizat pentru Gazeta.ru „Incidentul cu drona rusă, care se presupune că a ajuns în spațiul aerian polonez, ridică în sine mari semne de întrebare. Propunerea ulterioară de a crea o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei nu face decât să confirme că totul este o mare provocare creată artificial. Țările UE inițiază în mod deliberat astfel de cazuri, deoarece înțeleg că astăzi situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu le este favorabilă și trebuie să obțină cumva un avantaj”, a declarat oficialul rus. Sergei Muratov a acuzat că țările europene nu știu să lupte „în mod onest și, prin urmare, recurg la astfel de trucuri pentru a înscena Rusia”. Oficialul nu a exclus posibilitatea ca toate incidentele cu drone rusești care ar fi ajuns în spațiul aerian al țărilor UE „să fi fost inițiate în mod special de serviciul de informații britanic MI6” pentru a promova ideea unei zone de interdicție aeriană. „Rusia va continua să domine spațiul aerian al Ucrainei, așa cum a făcut-o până acum. Nicio zonă de interdicție aeriană nu ne va împiedica să continuăm operațiunile militare (n.r. – denumirea rusă pentru Războiul din Ucraina) în conformitate cu planul adoptat. Însăși posibilitatea instituirii unei astfel de zone ridică semne de întrebare în ceea ce privește punerea în aplicare”, a concluzionat Sergei Muratov. În contextul atacului cu drone rusești din Polonia, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a propus crearea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei.
Războiul din Ucraina, ziua 1.300. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, condamnă încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești / Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dola
„Escaladare nechibzuită” — Kallas condamnă drona rusească în spațiul aerian românesc Într-o declarație din 14 septembrie, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești. „Încălcarea spațiului aerian românesc de către dronele rusești este încă o încălcare inacceptabilă a suveranității unui stat membru al UE. Această escaladare nesăbuită continuă amenință securitatea regională”, a scris Kallas pe X. Ea a subliniat solidaritatea UE cu România și a menționat că rămâne în strânsă legătură cu guvernul român . Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Mosteanu, sistemele radar au detectat drona în timp ce se apropia de spațiul aerian românesc. Două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise să o intercepteze, scrie Kyiv Independent. Trei elicoptere cehe au fost trimise în Polonia în urma recentelor incursiuni ale dronelor rusești.Elicoptere cehe au sosit în Polonia pe 14 septembrie pentru a consolida apărarea estică a NATO în urma unei incursiuni a unei drone rusești în spațiul aerian polonez cu câteva zile înainte, au raportat Forțele Armate Poloneze. Ucraina a distrus sistemul rusesc de apărare aeriană Buk, în valoare de 40 de milioane de dolari, potrivit serviciilor secrete militare Forțele speciale ucrainene au detectat și distrus cu succes un sistem de rachete antiaeriene rusești Buk-M3 în partea ocupată a regiunii Zaporijii, pe 14 septembrie, a raportat agenția de informații militare a Ucrainei (HUR). Zelenski anunță „rezultate bune” ale armatei ucrainene în zona de frontieră din regiunea Sumî Volodimir Zelenski a declarat, în mesajul său video de duminică seara, că forțele ucrainene au obținut „rezultate bune” în zona de frontieră din regiunea Sumî. „A fost un raport din partea comandantului-șef Oleksandr Sîrski. Sunt rezultate bune în zona de frontieră a regiunii Sumî. Unitățile noastre continuă să avanseze spre granița de stat a Ucrainei”, a spus Zelenski. Potrivit acestuia, trupele ruse au suferit „pierderi semnificative” în direcția Kupiansk și în Donbas.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1298. Una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, atacată cu două drone
O rafinărie aparținând companiei petroliere Bashneft a luat foc în republica rusă Bașchiria, pe râul Volga, în urma unui atac cu drone, au anunțat oficiali ai firmei, citați de AFP și Reuters. Potrivit guvernatorului regional Radîi Habirov, rafinăria, una din cele mai mari din Rusia, a fost vizată de două drone, dintre care una a căzut în incinta acesteia. „A izbucnit un incendiu” „Facilitatea de producție a fost ușor avariată și a izbucnit un incendiu, care este în prezent stins”, a notat guvernatorul, precizând că nu sunt victime. Atacurile cu drone asupra instalațiilor petroliere rusești au devenit o caracteristică obișnuită a strategiei de apărare a Ucrainei, menită să perturbe aprovizionarea cu combustibil militar și să taie o sursă-cheie de venit pentru Moscova. O schimbare recentă, însă, este că astfel de atacuri au loc în cursul zilei și în adâncul teritoriului rus. Bașchiria, sau Republica Bașcortostan, se află la aproximativ 900 de kilometri de granița cu Ucraina. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ministrul Apărării: România a trimis 23 de pachete de echipament militar către Ucraina
„Pe partea de echipament militar, au fost 23 de pachete care au plecat către Ucraina, decise împreună cu armata ucrainiană, în funcţie de nevoile lor de echipare, în funcţie de disponibilităţile armatei române şi de stocurile armatei române. Există nişte liste care sunt clasificate”, spune la Prima TV Ionuţ Moşteanu. Întrebat dacă cifra vehiculată în spaţiul public, de 1,5 miliarde de eur, este adevărată, el spus: „Nu are nicio bază realistă”. „Sunt nişte valori de inventar la nişte echipamente, unele dintre ele nu mai erau folosite. Apropo, ucrainenii aveau nevoie de echipament de producţie sovietică pe care armata română îl avea în depozite, să spun aşa, şi au folosit unele dintre ele şi pentru piese de schimb. Este o realitate. Industria de război ucraineană se mişcă diferit faţă de o industrie pe timp de pace şi orice ajutor a fost binevenit. E foarte greu să zici că valoarea de inventare e o valoare realistă sau acele echipamente ar fi putut fi utilizate mâine în caz de război. Partea bună e că avem un plan de înzestruare al armatei române care curge de ani de zile foarte bine. Mergem înainte în fiecare an, se fac paşi între echipamente noi în înzestrare al armatei române. Avem contracte în derulare şi proceduri de achiziţii în curs de finalizare. Avem un plan pe mulţi ani de zile, un plan stabilit cu partenerii NATO, care să acopere toate nevoile unei armate moderne şi facem aceşti paşi lună de lună, an de an. Armata română devine din ce în ce mai bine echipată şi din ce în ce mai bine profesionalizată pentru că fiecare astfel de echipament modern vine şi cu o parte de pregătire pentru personal, pentru mentenanţă şi pentru utilizare”, adaugă minisstrul APărării. Chestionat cu privire la aşteptarea românilor de a a şti care a fost ajutorul concret oferit de România Ucrainei, el a afirmat „cea mai simplă răspuns e unul ce ţine de strategie militară, pentru că nu e bine să spui în gura mare cu ce ţi-ai golit tu depozitele”. De asemenea, el a subliniază pe lângă ajutorul militar, este şi ajutorul umanitar, „care e greu de estimat”. „Deci, de la începutul războlui, din prima zi am ajutat poporul ucrainian, care avea nevoie de acest tip de ajutor şi o facem în continuare. Ajutorul pentru ajutorul economic, pentru economia ucrainiană, faptul că am ajutat să-şi comercializeze resursele şi am creat coridoare speciale, fiind ţară vecină, nimeni nu putea face lucrul ăsta. Deci, noi suntem aici, într-o poziţie, într-un fel, privilegiată, într-o poziţie care aduce multe provocări. Suntem alături de ei, am fost din prima zi şi vom fi până în momentul în care se va ajunge la o pace şi apoi după, în procesul de menţinere, alături de aliaţii noştri”, continuă Ionuţ Moşteanu.
Tatăl refugiatei din Ucraina, ucisă de un bărbat în SUA, trăiește o nouă dramă după moartea fiicei sale
Stanislav Zarutskyi, tatăl tinerei ucrainene Iryna Zarutska, ucisă de un bărbat în SUA, nu a putut participa la înmormântarea acesteia în Charlotte, Carolina de Nord, din cauza regulilor stricte care interzic bărbaților apți de luptă să părăsească Ucraina. Bărbatul e „devastat” că nu a putut să-și ia rămas bun de la frumoasa sa fiică, care a fost înjunghiată brutal într-un tren, de Decarlos Brown Jr., un criminal de carieră fără adăpost, potrivit Daily Mail. Asasinarea Irynei, luna trecută, crima fiind surprinsă în imagini cutremurătoare de camerele de supraveghere, a provocat un adevărat șoc la nivel național. Președintele american Donald Trump a calificat crima drept „oribilă” și a sugerat că orașul ar putea fi următorul în care va fi mobilizată Garda Națională, după Washington. Mai mult, el a cerut pedeapsa cu moarte pentru suspect: „Nu poate exista altă opțiune!” A existat o indignare generalizată față de faptul că povestea a fost inițial ignorată de mass-media liberală națională, inclusiv The New York Times, The Wall Street Journal și CNN. Iryna a fost forțată să emigreze în SUA acum trei ani, la începutul războiului brutal al lui Vladimir Putin, împreună cu mama sa Anna și doi frați, lăsându-l pe tatăl său Stanislav în Ucraina, deoarece acesta are sub 60 de ani și nu poate pleca. Ea avea, atunci, 20 de ani. Un necrolog scris de familia sa arată că era „o artistă talentată și pasionată, Iryna a absolvit Colegiul Synergy din Kiev cu o diplomă în artă și restaurare. Tatăl ei, Stanislav, era constructor înainte de război, iar mama ei era casnică în Ucraina, având talent la broderie și croșetat. Își împărtășea cu generozitate creativitatea, oferind familiei și prietenilor lucrări de artă realizate de ea. Îi plăcea să sculpteze și să creeze haine unice, eclectice, care reflectau spiritul ei vibrant. Iryna avea, de asemenea, o dragoste profundă pentru animale. Adesea avea grijă de animalele de companie ale vecinilor, iar mulți își amintesc cu drag cum o vedeau plimbându-le prin cartier, mereu cu zâmbetul ei radiant. Visul ei era să urmeze o carieră de asistentă veterinară, în timp ce lucra și pentru a-și câștiga independența, învățând să conducă. Remarcabil este faptul că a ajuns să vorbească fluent engleza într-un timp foarte scurt, ceea ce reflectă determinarea și dragostea ei pentru învățare. Deși îi plăceau aventurile, vizitarea obiectivelor turistice și explorarea de locuri noi împreună cu prietenii apropiați, Iryna era, în fond, o persoană casnică, cea mai fericită când era înconjurată de familie și de cei dragi. Mama ei își amintește cu drag de capacitatea ei de a dormi foarte mult timp, ceva ce ea numea afectuos «darul unui artist»”. Iryna lasă în urmă părinții, Anna și Stanislav, sora, Valeriia, fratele, Bohdan, și „partenerul de viață”, numit Stas Nikulytsia. Marea familie, ca multe altele, despărțită de războiul lui Putin, „a avut întotdeauna animale de companie — copiii aduceau adesea acasă pisoi vagabonzi, iar părinții lor nu se puteau hotărî să trimită animalele înapoi pe stradă”. În țara sa natală, Iryna „lucra ca barmaniță la magazinul Beer Market și se ocupa și de restaurarea clădirilor și artefactelor istorice. În august 2022, s-a mutat în Statele Unite împreună cu familia sa, stabilindu-se în Charlotte”. A studiat engleza și „a învățat repede în Statele Unite. Plimba animalele de companie ale vecinilor și visa să devină asistentă veterinară, în timp ce, deocamdată, lucra într-un magazin de haine și la Zepeddie’s Pizza. În plus, a făcut modelling și a colaborat cu fotografa și make-up artistul Ulyana Kozlovskaya”. La începutul acestei săptămâni, mătușa Irynei, Valeria, a declarat în exclusivitate pentru sursa citată că mama Irynei era prea speriată să iasă din casa din Charlotte, după uciderea fiicei sale. Femeia de 56 de ani, care e mătușa Irynei prin căsătoria cu soțul ei, Frank Scott Haskell, a spus că familia „trăiește de trei ani într-o durere incredibilă” din cauza războiului sângeros care continuă în Ucraina natală. Ea a spus că au nevoie de „timp” și „spațiu” și că nu vor să-și „expună” durerea, adăugând: „Nu am cuvinte”. Familia se luptă să facă față interesului intens pentru uciderea oribilă a Irynei, a spus ea, adăugând că mama Irynei, Anna, este prea speriată pentru a ieși din casă. Sursă foto: x.com/nexta_tv
Războiul din Ucraina, ziua 1296. Statul Major al Armatei: Rusia a pierdut 1,091,890 de soldați / Civili din Donețk, evacuați după un atac cu drone care a ucis 25 de ucraineni
SUA: Călugăriță, exclusă din viața monahală pentru că a criticat războiul din Ucraina O călugăriță ortodoxă a fost îndepărtată din rândul monahilor de o biserică din SUA afiliată Moscovei, după ce a condamnat războiul Rusiei în Ucraina și poziția Patriarhului Kirill. Decizia a fost luată de ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei (ROCOR), o ramură a ortodoxiei ruse care activează în SUA, dar se supune autorității Patriarhului de la Moscova. Măsura a fost justificată oficial prin „neascultare”. Dronele rusești căzute în Polonia: Zelenski acuză lipsă de acțiuni concrete / Oficialul propune crearea unui spațiu aerian comun În urma atacului cu done rusești care au ajuns în spațiul aerian al Poloniei, Zelenski a precizat că Ucraina s-a oferit să colaboreze alături de parteneri pentru crearea unui spațiu aerian comun împotriva Rusiei. Totuși, președintele a observat și reclamă o lipsă de acțiuni internaționale cu privire la încălcarea spațiului aerian din Polonia. Trump a vorbit cu președinții Poloniei și Franței după ce drone rusești au fost doborâte în Polonia Președintele american Donald Trump a vorbit, miercuri seara, cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și cu cel al Franței, Emmanuel Macron, după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez și au fost doborâte. Mai mulți civili dintr-un sat din Donețk, evacuați în urma unui atac cu drone care a ucis 25 de ucraineni Mai mulți civili dintr-un sat din Donețk au fost evacuați miercuri, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia, care a ucis 25 de persoane. „După ce Rusia a ucis 25 de civili într-un atac cu bombă, poliția a început să primească cereri de evacuare din partea locuitorilor satului”, se arată într-o informare emisă de Poliția Națională din Ucraina. Evacuarea a fost una dificilă, spun polițiștii, pentru că multe dintre locuințele sătenilor au luat foc în urma atacului, iar cerul era încă împânzit de drone chiar și la a doua zi de după atac. Atac cu drone la o unitate de învățământ din Sumî Forțele ruse au atacat lansat un atac cu drone asupra orașului Sumî, în noaptea de miercuri spre joi. În urma incidentului, instituția de învățământ a luat foc, fiind distrusă de exploziile cauzate, potrivit lui Oleh Hryhorov, șeful administrației militare din Sumî, citat de Ukrainska Pravda. Unul dintre cartierele din oraș au fost distrus. A izbucnit un incendiu, mai multe clădiri au fost distruse, iar vehiculele instituției au fost, de asemenea, avariate în urma atacurilor cu drone. Atacul s-a petrecut în jurul orei 01:00. Potrivit datelor publicate de Statul General Major al Armatei din Ucraina, Rusia a pierdut 890 de soldați care au fost uciși sau răniți miercuri, ceea ce ridică numărul total al pierderilor de personal la peste 1 milion de soldați, încă de la începerea invaziei și până în prezent. Potrivit ultimelor cifre, armata rusă a pierdut 1,091,890 de soldați.
Dan Dungaciu: Există un tip de electorat în Polonia care nu mai acceptă tot ce i se spune despre războiul din Ucraina
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog, geopolitician, a explicat cum opinia publică din Polonia începe să se schimbe în legătură cu războiul din Ucraina. Potrivit acestuia, un procent important din electoratul polonez nu mai acceptă mesajele oficiale. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Electoratul polonez nu mai acceptă orice i se spune” Dungaciu crede că reacțiile polonezilor arată o scădere a disponibilității de a accepta orbește narațiunile oficiale despre război. „Deci, 38% cred că Ucraina poate să fie blamată. Domnul Tusk a avut un exces de comunicare, a fost foarte războinic, dacă vreți. Domnul Nawrocki, mult mai reținut. Și, din punctul ăsta de vedere, electoratele, dacă vreți, cred că au reacționat în consecință.”, spune invitatul. „Dacă aceste rezultate apăreau în România, ar fi fost o explozie” Analistul atrage atenția că schimbarea de percepție a polonezilor este semnificativă, având în vedere tradiția și poziția lor față de Rusia și Ucraina. „Asta arată că există un tip de electoral și în Polonia, care nu mai e atât de dispus să accepte orice i se spune, chiar dacă este vorba despre războiul din Ucraina. Și vorbim de polonezi, atenție. Nu vorbim de bulgari, unguri, portughezi sau spanioli. Vorbim de polonezi. Deci ei nu mai sunt dispuși să accepte orice li se spune despre acest război și chiar dau niște rezultate care pentru noi ar fi șocante. Dacă rezultatele astea ar fi apărut în România, cred că ar fi fost o explozie.”, explică analistul. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor”
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1295. Polonia anunță că a doborât drone rusești deasupra spațiului său aerian
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 10 septembrie 2025, în a 1.295-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Polonia a anunțat doborârea mai multor drone rusești care au pătruns în spațiul său aerian în noaptea de marți spre miercuri. „Armele au fost desfășurate” Președintele și prim-ministrul au fost notificați în legătură cu desfășurarea unei operațiuni de neutralizare a unor obiecte care au încălcat spațiul aerian polonez, a anunțat, pe X, ministrul Apărării, Cezary Tomczyk. Armata poloneză a transmis că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei, ceea ce ar putea reprezenta o provocare majoră pentru Europa, potrivit CNN. „Armele au fost desfășurate, iar serviciile lucrează activ pentru a localiza obiectele doborâte”, se arată într-un comunicat al Comandamentului Operațional al Poloniei, publicat pe X. Declarația menționa că o operațiune militară era în desfășurare și îndemna locuitorii să rămână în casele lor. Nu au fost furnizate informații suplimentare despre „obiectele de tip dronă”. BBC informează că premierul Donald Tusk se află „prezent la faţa locului”. De altfel, chiar Tusk a confirmat pe reţelele de socializare că forţele militare poloneze „au folosit arme împotriva obiectelor”. El s-a referit la ceea ce armata numeşte „obiecte de tip dronă” lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Tusk a precizat și că a primit un raport direct de la comandantul operaţional. Polonia este membră a alianței NATO, pact transatlantic de apărare în care principala forță armată este America. Principiul după care se ghidează NATO este acela conform căruia un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor. Ședință la Casa Albă Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat pentru CNN că a fost informat despre rapoartele privind dronele rusești deasupra Poloniei. Întrebat de CNN dacă a participat la o ședință informativă, la ieșirea de la o cină cu președintele Donald Trump, Rubio a răspuns „Da”. Anterior, autoritățile poloneze au închis aeroportul din Varșovia, iar armata a declarat că avioanele poloneze și NATO au fost dezactivate, pe măsură ce au apărut rapoarte despre drone rusești deasupra țării. Comandamentul Operațional al armatei poloneze a transmis într-un comunicat că „sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar au atins cel mai înalt nivel de alertă” după ce Rusia a lansat atacuri aeriene masive asupra teritoriului ucrainean. RECOMANDAREA AUTORULUI: