Ministrul Agriculturii iese la atac în scandalul Mercosur: Am respins memorandumul. Am cerut garanții
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3, că a respins memorandumul cu privire la acordul dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Oficialul a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE. De asemenea, ministrul Agriculturii spune că este alături de fermierii români și susține că a cerut garanții ca semnarea acordului UE-Mercosur să garanteze că importurile din statele terțe respectă standardele echivalente celor aplicabile fermierilor din Uniunea Europeană. „Încă din anul 2025, din luna iulie, eu am avut o întâlnire cu omologul meu, ministrul francez, prin care am solicitat pe acest Mercosur, pe de o parte respingerea, dar pe de alta garanții de bun-simț pentru fermierii români și fermierii din Uniunea Europeană. În primul rând, am solicitat Comisiei Europene un studiu. În al doilea rând, am solicitat ca toate aceste produse agroalimentare, care vin din zona de Mercosur, să îndeplinească standardele pe care Uniunea Europeană le aplică fermierilor români”, a spus Florin Barbu. Ministrul Agriculturii susține că din momentul în care a respins memorandumul nu a primit nicio reacție de la Ministerul Economiei sau a Ministerului de Externe. De asemenea, Florin Barbu spune că își dorește să vadă memorandumul semnat în coaliția de guvernare. „Acum două săptămâni am respins acel memorandum. De atunci nimeni nu a mai discutat în Guvern sau cu colegii din Ministerul Economiei sau Ministerul Afacerilor Externe de acest subiect. Dar vreau și eu un singur lucru, să văd acel memorandum, pentru că eu nu l-am văzut semnat în momentul de față. Aștept în coaliția de guvernare și presupun că se va cere în coaliția de guvernare acel memorandum pe care eu l-am respins și l-am justificat prin adresă oficială scrisă plus datele suplimentare pe care Ministerul Economiei mi le-au cerutîn calitate de ministru al Agriculturii, cu toate că spuneam mai devreme, aceste date trebuie să le aibă ei.” Acordul comercial UE-Mercosur a creat primul scandal politic în coaliție din 2026. Social-democrații au criticat Ministerul de Externe pentru votul dat în favoarea acordului, după ce Florin Barbu a atras atenția că acesta va afecta agricultura românească. Scandalul a ajuns și în Parlament, iar un grup de senatori din opoziție a anunțat, sâmbătă, că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandalul acordului UE-Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România? Cum va juca țara și ce va exporta? Un fermier și trei economiști răspund Moțiune simplă împotriva Oanei Țoiu, după acordul UE-Mercosur. „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol”
Victor Negrescu critică lipsa de dezbatere și transparență privind poziția României față de acordul UEMercosur
Lipsa de transparență în procesul decizional „Acordul UE-Mercosur a generat multă emoție în spațiul public pentru că nu a existat, din păcate, o dezbatere reală în societatea românească privind poziționarea României pe acest subiect. De altfel, lipsa de transparență privind procesul decizional adâncește neîncrederea și alimentează euroscepticismul”, se arată în mesajul publicat de Negrescu. „Totul putea să fie mult mai simplu dacă cei responsabili de acest domeniu al afacerilor europene, fie că vorbim de externe sau economie, făceau acest minim efort de definire a poziției naționale prin dialog cu partenerii sociali, experți, societatea civilă și partidele politice din Parlamentul României”, mai transmite europarlamentarul. Potrivit liderului social-democrat, acordul în cauza aduce beneficii unor sectoare economice, precum industria auto și producătorii de componente, dar avertizează că există și sectoare care riscă să piardă, în special agricultura. Negrescu a criticat autoritățile pentru lipsa de dialog cu reprezentanții sectorului agricol, subliniind că au dat dovadă de aroganță: „Am atras atenția public că este crucial ca toate autoritățile responsabile din România să discute cu fermierii înainte să adopte o decizie. Din păcate, cei care au stabilit votul României nu au făcut-o. Au dat dovadă de aroganță”. Garanțiile necesare Acesta a spus că, deși au fost obținute fonduri de 45 de miliarde de euro destinate agriculturii, „Agricultura europeană, și implicit cea românească, nu are nevoie doar de compensații, ci de garanții ferme”, punctând că agricultura europeană are nevoie de garanții juridice clare, mecanisme de protecție aplicabile rapid și reguli egale de concurență, în special în ceea ce privește standardele de mediu și siguranță alimentară. „Voi continua să pun presiune pe Comisia Europeană și am decis să depun o interpelare în regim de urgență în speranța că mai putem obține garanții suplimentare. Am solicitat răspunsuri clare despre modul concret în care vor funcționa clauzele de protecție”, mai notează Negrescu. „Urmează un vot în legislativul european, încă un vot al României în Consiliul UE și ratificarea de către statele membre. (…) În absența unor garanții ferme din partea Comisiei Europene, Partidul Social Democrat nu poate să voteze pentru actuala formă a acordului cu Mercosur”, mai transmite europarlamentarul social-democrat.
Radu Miruță, despre acordul UE – Mercosur: Beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură
„Datele transmise de Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii, analizate împreună, arată clar că beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură, care spune, dar nu a adus date. Am cerut explicit Ministerului Agriculturii, să vină cu alte date care ar putea schimba această balanță. Nici până astăzi, după ce decizia europeană s-a luat, nu a venit vreun răspuns”, a scris Miruță, vineri, pe pagina sa de Facebook. Acesta a precizat că sectorul industriei (auto, echipamente industriale, siderurgie) este mai avantajat. Acesta a făcut o balanță detaliată a exporturilor în industrie, dar și în domeniul agricol. „În 2023, România a exportat către țările MERCOSUR produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale”, a scris Miruță. El a precizat că după semnarea acordului UE-Mercosur „aceste taxe devin aproape zero”, calificând situația drept „un câștig direct și substanțial pentru economia românească”. În ceea ce privește sectorul agricol, Miruță a precizat: „Conform datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din țările MERCOSUR în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care se aplică taxe la nivel european. La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, așadar, nesemnificativ”, se arată în mesajul publicat de Miruță. Acordul se negociază de peste 25 de ani Acesta a mai precizat, la rândul lui, că acordul cu țările din America Latină se negociază de peste 25 de ani, amintind că și președintele Nicușor Dan a oferit o poziție publică față de acest acord încă de anul trecut. „Între timp, garanțiile cerute de România au fost negociate tehnic, iar România a obținut ceea ce a solicitat. (…) Acest acord este important pentru Uniunea Europeană și este un câștig clar pentru România: vom exporta mai mult, vom avea acces la materii prime mai ieftine și vom sprijini competitivitatea industriei românești”, a declarat Miruță. Acesta a mai precizat că verificarea produselor importate rămâne responsabilitatea fiecărui stat, afirmând că acesta este motivul pentru care țara noastră are autorități, dar și mecanisme de control, precum ANSVSA sau ANPC. „În plus, acordul prevede o serie de plase de siguranță astfel încât fermierii noștri să nu aibă de suferit”, a mai scris Miruță. Acesta și-a încheiat mesajul făcând o aluzie la fostul guvern PSD: „Când România a avut președinția Consiliului Uniunii Europene, iar cam tot guvernul era PSD, Mercosur era bun. Bun e și acum, restul este teatru invalidat de cifre”, a conchis Miruță.
Proteste în Varșovia: extrema dreaptă se opune migrației ilegale și cere demisia lui Tusk
Mii de polonezi au mărșăluit sâmbătă pe străzile Varșoviei pentru în semn de protest împotriva migrației ilegale, dar și a coaliției de guvernare condusă de premierul polonez Donald Tusk, relatează Euronews. Protestul a fost organizat de partidul conservator „Lege și Justiție”, condus de Jaroslaw Kaczynski. Înainte de marș, oficialul polonez a ținut un discurs în fața mulțimii, îndemnându-i pe alegători să nu creadă declarațiile premierului Tusk, numindu-le „jocuri vechi”. Premierul Donald Tusk a afirmat sâmbătă că Polonia va fi scutită de pactul UE privind migrația. „Am spus că nu va avea loc relocarea migranților în Polonia și așa va fi! Este o hotărâre definitivă. Vom sigila bariera de la granița cu Belarus – și aceasta este cea mai bine păzită graniță din Europa în prezent. Vom înăspri legile privind vizele și azilul – iar Polonia a devenit un model pentru alte țări. Noi acționăm, nu vorbim!”, se arată în mesajul oficial publicat pe X de premierul Poloniei, înainte de protest. Declarația lui Jaroslaw Kaczynski a venit la câteva ore mai târziu. „Astăzi, Donald Tusk, care, nu cu mult timp în urmă, a declarat că Polonia va trebui să fie pedepsită pentru faptul că guvernul nostru (n.r. – partidul Lege și Justiție) a reușit să împiedice intrarea în vigoare a acestui acord la momentul respectiv. Astăzi, dintr-o dată, el anunță că anul viitor nu vom avea imigrație (n.r – în Polonia)”, a fost mesajul adresat mulțimii de politicianul de extremă dreaptă. „Nu fiți amăgiți de aceste jocuri vechi”, a adăugat el. Kaczynski a cerut demisia lui Tusk de la șefia Guvernului Poloniei „Trebuie să-l demitem pe Tusk, să-l alungăm pe Tusk. Trebuie să reconstruim tot ceea ce acest guvern a reușit să distrugă”, le-a spus demonstranților șeful partidului „Lege și Ordine”. La întâlnire au participat și alți membrii ai partidului de extremă dreaptă Lege și Justiție, printre care foștii premieri Beata Szydło și Mateusz Morawiecki, dar și fostul șef al Ministerului Apărării, Mariusz Blaszczak.