Etichetă: ue

Stellantis şi Renault se tem să concureze cu producătorii AUTO chinezi pe segmentul mini. Ce au solicitat Comisiei Europene

Stellantis şi Renault fac presiuni asupra Comisiei Europene pentru a simplifica reglementările în sectorul auto european pentru a putea rivaliza cu producătorii din china. În condiţiile extinderii prezenţei producătorilor auto chinezi în Europa,  pe segmentul dedicat maşinilor mici, constructorii de automobile din UE au reclamat două aspecte. Primul este legat de siguranța mașinilor chineze, care nu se ridică la standardele europene. Al doilea ține de preț, care este sub nivelul pieței. În aceste condiții, Renault și Stellantis au luat atitudine. Cei doi producători au solicitat Comisiei Europene schimbarea reglementărilor pe clasa mini, deoarece acestea fac mașinile mai mari, mai grele şi implicit mai scumpe. „Regulile admise la nivelul Uniunii Europene pentru producția autovehiculelor din clasa mini o chestiune costisitoare. Maşinile mici stimulează vânzările, însă nu putem concura cu rivalii chinezi dacă nu respectă aceleași norme calitative”, transmit constructorii auto europeni. Stellantis şi Renault fac presiune asupra schimbării „Regulamentelor generale de siguranţă 2″ (GSR2), care stabilesc standardele de siguranţă auto în Uniunea Europeană. Modificarea reglementărilor, o problemă complicată Maşinile din clasa mini, care sunt produse în cantităţi mari, dar cu marje de profit mici, se pot confrunta cu cea mai dificilă retehnologizare în conformitate cu noile reguli. Adăugarea de noi caracteristici de siguranţă poate creşte costurile de producţie pe care producătorul va trebui să le recupereze prin creşterea preţului sau reluarea vânzărilor. Astfel de cerinţe şi reglementările europene de mediu ar adăuga între 850 şi 1.400 euro la costul unei maşini, potrivit Reuters. Modificarea cerinţelor pentru maşinile mai mici, fără realizarea de compromisuri în privinţa siguranţei, va fi complexă şi ar putea să nu fie implementată. CITEȘTE ȘI: Directorul general al DACIA, printre favoriții să preia funcția de șef la RENAULT, conform Financial Times Casa Albă scoate „Tesla la vânzare”. După cearta cu Elon Musk, Donald Trump vrea să scape de modelul S de culoare roșie Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele

Comisia Europeană salută acordul politic în sensul avansării uniunii piețelor de capital în spațiul UE

Comisia Europeană a salutat, joi, acordul politic prin care este intensificată eficiența piețelor de capital în spațiul Uniunii Europene, în cadrul procesului de avansare a integrării în zona euro. ”Comisia Europeană salută acordul politic dintre Parlamentul European și Consiliul UE asupra Amendamentului privind reglementarea depozitelor centrale (CSDR), în sensul scurtării ciclului de tranzacționare de la două zile la una singură”, anunță instituția, într-un comunicat. ”Salut acordul politic rapid privind tranzacțiile cu acțiuni și obligațiuni. Soluționarea rapidă, eficientă și rezilientă este esențială pentru avansarea Uniunii bancare, care are rolul deblocării finanțării financiare și stimulării creșterii economice în Uniunea Europeană”, a declarat Maria Luís Albuquerque, comisarul european pentru Servicii Financiare. ”Acest acord este un pas important pentru a face piețele de capital mai atractive și mai competitive. În următoarele luni, trebuie să continuăm cooperarea strânsă cu autoritățile publice din Uniunea Europeană și cu industria financiară”, a subliniat Maria Luís Albuquerque. Acțiunea are rolul de a elimina costurile asociate nealinierii ciclurilor de soluționare a tranzacțiilor între Uniunea Europeană și alte jurisdicții. Acordul va facilita eficiența și reziliența piețelor de capital din spațiul Uniunii Europene. Va contribui și la dezvoltarea piețelor de capital prin suplimentarea lichidităților. ”Acordul va permite evitarea fragmentării piețelor și a costurilor asociate nealinierii între Uniunea Europeană și piețele finamciare mondiale, contribuind la intensificarea competitivității piețelor europene de capital. Multe jurisdicții financiare, precum China, India, Statele Unite și Canada, au scurtat deja ciclurile tranzacțiilor”, subliniază Comisia Europeană. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Occidentul FĂRĂ lider /Atitudinea lui Trump la summitul G7 demonstrează diferența de percepție în raport cu aliații VIDEO AIEA nu știe dacă Iranul a mutat stocurile de URANIU înaintea bombardamentelor israeliene /„Nu sunt sigur, noi presupunem” VIDEO Trump afirmă că a RESPINS propunerea lui Putin de a intermedia negocierile Iran-Israel /„Fă-mi o favoare: Mediază conflictul tău” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Lovitură de proporții pentru Google: Bătălia de miliarde cu UE continuă în dosarul Android

Într-o confruntare juridică ce durează de aproape un deceniu, Google a primit joi, 19 iunie 2025, o lovitură serioasă în lupta sa împotriva unei amenzi antitrust colosale impuse de Uniunea Europeană. Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Juliane Kokott, a emis o opinie nefavorabilă gigantului american, recomandând respingerea apelului formulat de companie împotriva unei sancțiuni de peste 4 miliarde de euro, pronunțată inițial în 2018. Această opinie, deși neobligatorie din punct de vedere juridic, are o greutate semnificativă în contextul deliberărilor finale, întrucât judecătorii urmează aceste recomandări în majoritatea cazurilor. Astfel, șansele Google de a obține o revizuire favorabilă scad considerabil, iar cazul pare să se îndrepte spre o confirmare oficială a celei mai mari amenzi antitrust impuse vreodată unei companii de tehnologie în Europa. Totul a început în urmă cu șapte ani, când Comisia Europeană a acuzat Google că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața sistemelor de operare mobile, impunând producătorilor de dispozitive Android să preinstaleze aplicații precum Google Search și Chrome, și astfel eliminând competiția. Strategia ar fi limitat opțiunile consumatorilor și ar fi consolidat artificial poziția liderului din Silicon Valley în domeniul serviciilor online. „Android a fost folosit de Google ca un vehicul pentru a cimenta dominația sa în materie de căutare pe internet”, a declarat în 2018 Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurență. Această concluzie a dus la amenda inițială de 4,134 miliarde de euro, ușor redusă ulterior, în 2022, la 4,125 miliarde de euro, în urma unui apel la Tribunalul General al UE. Google a continuat însă lupta, ducând cauza în fața celei mai înalte instanțe europene. Argumentele părților: libertatea platformei vs. abuz de poziție dominantă Google a susținut constant că Android, fiind un sistem de operare open-source, a sporit opțiunile pentru consumatori și a susținut inovația în ecosistemul mobil. Într-un comunicat transmis imediat după publicarea opiniei avocatului general, compania a afirmat: „Suntem dezamăgiți de această opinie. Dacă instanța o va urma, aceasta ar putea descuraja investițiile în platforme deschise și ar dăuna utilizatorilor Android, partenerilor noștri și dezvoltatorilor de aplicații.” Din perspectiva Google, modelul său de afaceri a permis dezvoltarea unei platforme gratuite și accesibile, cu beneficii clare pentru mii de companii din Europa și din întreaga lume. Reprezentanții companiei insistă că impunerea unor restricții ar răsturna echilibrul care a permis ecosistemului Android să prospere. De cealaltă parte, Comisia Europeană argumentează că modelul „gratuit” oferit de Google este înșelător, deoarece costurile reale sunt suportate de competiție și consumatori, sub forma unei lipse de alternative viabile. Potrivit autorităților de reglementare, Google a condiționat accesul la Play Store – un serviciu vital pentru orice dispozitiv Android – de preinstalarea aplicațiilor proprii, ceea ce a avut un impact profund asupra competiției, în special asupra motoarelor de căutare rivale. Avocatul general Juliane Kokott pare să fi fost de acord cu această interpretare. În opinia sa, Google a avut posibilitatea și mijloacele de a-și impune propriile aplicații în mod abuziv și nu a demonstrat că ar fi existat o justificare obiectivă pentru practicile contestate. Efectele pe termen lung: un precedent pentru Big Tech și un semnal de forță din partea UE În contextul actual al intensificării reglementării marilor platforme tehnologice, cazul Google vs. Comisia Europeană capătă valențe globale. Amenda de peste 4 miliarde de euro face parte dintr-o serie de trei sancțiuni impuse de UE companiei americane în ultimii ani, care însumează peste 8 miliarde de euro. Celelalte două dosare privesc Google Shopping și contractele de exclusivitate în publicitatea online. Acțiunile Bruxellesului sunt percepute ca o ofensivă împotriva comportamentelor monopoliste ale giganților tehnologici. În paralel, Google se confruntă cu investigații similare în SUA, unde autoritățile antitrust au lansat un proces de anvergură împotriva practicilor din publicitatea digitală. Un judecător american analizează deja o serie de propuneri radicale, inclusiv posibile divizări ale companiei. Prin urmare, dacă instanța UE va urma recomandarea avocatului general și va menține amenda, aceasta va deveni nu doar o sancțiune istorică, ci un precedent cu implicații pentru toate companiile Big Tech. Ar însemna că Europa își menține poziția fermă în fața companiilor americane care domină piețele digitale și că va continua să impună reguli stricte privind concurența și protejarea consumatorilor. Este totodată un semnal pentru alte jurisdicții – cum ar fi India, Australia sau Brazilia – care urmăresc cu interes strategiile europene. Pentru companiile tehnologice, acest climat devine tot mai provocator, impunând revizuirea strategiilor comerciale, a relațiilor cu producătorii de hardware și a politicilor de preinstalare. Concluzie: începutul unei noi ere în reglementarea tehnologiei? Google a jucat un rol esențial în modelarea peisajului digital al secolului XXI, dar odată cu această influență vine și o responsabilitate uriașă. Cazul Android reprezintă o confruntare simbolică între libertatea de inovare și necesitatea de reglementare, între interesul economic privat și binele public european. Într-o lume din ce în ce mai dependentă de tehnologie, instanțele și autoritățile de reglementare devin gardieni ai echilibrului de putere. Nu este vorba doar despre o amendă, ci despre definirea unor reguli clare în era digitală – reguli care să împiedice concentrarea excesivă a controlului și să ofere șanse reale competitorilor mai mici. Judecătorii Curții de Justiție a UE au început deja deliberările și urmează să pronunțe verdictul final în lunile următoare. În funcție de decizia lor, Google ar putea fi forțat să-și schimbe radical strategia, sau – dacă apelul ar fi admis împotriva tuturor așteptărilor – ar putea obține o victorie rară într-un climat juridic tot mai ostil. Indiferent de rezultat, un lucru este clar: era „vestului sălbatic” al tehnologiei se apropie de sfârșit, iar marile companii trebuie să învețe să joace după reguli noi – mai stricte, mai echitabile și mai orientate spre protejarea consumatorului. Europa a tras linia în nisip. Urmează să vedem dacă și restul lumii o va urma.

UE și Australia vor lansa un Acord de parteneriat în materie de securitate, în contextul riscurilor din Europa și zona Indo-Pacifică

Uniunea Europeană și Australia au lansat, miercuri, negocierile pentru semnarea unui Parteneriat în domeniul Securității și Apărării, inclusiv în sensul contracarării amenințărilor hibride. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, au stabilit cu premierul Anthony Albanese, cu ocazia summitului Grupului G7, lansarea negocierilor pentru semnarea unui Acord de Parteneriat de Securitate și Apărare. ”Parteneriatul va crea un cadru pentru cooperarea actuală și viitoare, inclusiv în domeniile industriei apărării, securității cibernetice și combaterii terorismului”, anunță Comisia Europeană, subliniind că va fi extinsă cooperarea și în sensul combaterii amenințărilor hibride. ”Sunt foarte bucuroasă că putem explora semnarea unui Acord de Parteneriat și Securitate. În aceste vremuri marcate de tensiuni în creștere și de competiție strategică, partenerii trebuie să intensifice cooperarea, este important să colaborăm în materie de securitate și cooperare. Prietenia durabilă dintre Europa și Australia intră acum într-un nou capitol. Recunoscând necesitatea cooperării comune în Europa și în zona Indo-Pacifică, lansăm discuții asupra Parteneriatului de Securitate și Cooperare”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. În același timp, Ursula von der Leyen a semnalat intenția avansării negocierilor comerciale între Uniunea Europeană și Australia. “Menținem angajamentele și în sensul avansării negocierilor comerciale, întrucât contează și securitatea economică”, a subliniat președintele Comisiei Europene. La rândul său, premierul australian, Anthony Albanese, a salutat posibilitatea intensificării cooperării cu Uniunea Europeană în materie de apărare. ”Am avut o întâlnire foarte constructivă asupra posibilității lansării unui Parteneriat de Securitate și Apărare. Am discutat despre această idee cu colegii din Australia. Categoric, putem avansa. Putem observa cât de interconectată a devenit securitatea Europei și cea a regiunii Indo-Pacifice”, a afirmat Anthony Albanese. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană Citește și: ANALIZĂ BCE cere consolidarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro /„INCERTITUDINEA afectează economia Europei” VIDEO Trump analizează posibilitatea implicării Statelor Unite în atacarea IRANULUI /„Nu vor avea bombă nucleară” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

BCE cere consolidarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro /Incertitudinea afectează economia Europei

Uniunea Europeană trebuie să acționeze pentru consolidarea credibilității monedei euro pe plan mondial, afirmă Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), pledând pentru intensificarea rezilienței sistemului financiar al zonei euro, în contextul incertitudinii internaționale. ”Asistăm la modificări profunde în ordinea mondială. Piețele deschise și reglementările multilaterale se fragmentează, iar rolul dominant al dolarului american, elementul central al sistemului internațional, nu mai este sigur. Protecționismul, gândirea cu miză zero și jocurile bilaterale de putere înlocuiesc sistemul internațional bazat pe reglementări, iar incertitudinea afectează economia Europei, care este integrată profund în sistemul comercial mondial, fiind expuse riscurilor 30 de milioane de locuri de muncă”, afirmă Christine Lagarde. Modificările oferă și oportunități Europei Președintele Băncii Centrale Europene notează că schimbările geoeconomice oferă și oportunități Europei. ”Moneda euro poate să obțină un statut mondial. În prezent, euro este pe locul al doilea în privința utilizării pe plan global, reprezentând 20% din rezervele globale străine, comparativ cu 58% în cazul dolarului. Creșterea statutului euro pe plan mondial ar aduce beneficii tangibile: scăderea costurilor de împrumut, reducerea expunerilor la fluctuațiile valutare și izolarea de sancțiuni”, a argumentat Christine Lagarde. ”Pentru ca moneda euro să își atingă potențialul deplin, Europa trebuie să consolideze trei piloni: credibilitatea geopolitică, reziliența economică și integritatea juridică și instituțională”, a subliniat Christine Lagarde. UE se confruntă cu probleme structurale Christine Lagarde a notat că Uniunea Europeană se confruntă cu ”provocări structurale”, astfel că trebuie să avanseze integrarea. ”Creșterea economică rămâne la un nivel scăzut, piețele de capital sunt fragmentate și, în pofida poziției fiscale agregate puternice, Europa este în urmă în privința activelor financiare”, a explicat Christine Lagarde. ”Europa trebuie să acționeze decisiv prin definitivarea pieței unice, simplificarea reglementărilor ș construirea unei uniuni solide a piețelor de capital. Industriile strategice, precum tehnologiile ecologice și apărarea, trebuie susținute prin politici coordonate la nivelul Uniunii Europene”, a concluzionat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Grupul G7 susține Israelul, dar este preocupat de riscurile unei CRIZE a energiei din cauza conflictului cu Iranul ANALIZĂ Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile „familiei occidentale” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile familiei occidentale

Summitul Grupului națiunilor puternic industrializate (G7), desfășurat în Canada, a expus diviziunile așa-numitei ”familii occidentale”, notează cotidianul Le Monde, evocând problemele comerciale și divergențele asupra războiului Rusiei cu Ucraina și asupra conflictului dintre Israel și Iran. ”Summitul anual al Grupului G7, derulat în Kananaskis, Canada, a avut ca obiectiv prioritar evitarea rezultatului precedentei reuniuni de pe teritoriul canadian, din 2018, când președintele Donald Trump, aflat atunci la primul mandat, a părăsit furios reuniunea, fără a semna declarația finală. Atunci, Trump a amenințat cu taxe vamale partenerii Statelor Unite, iar pe premierul țării-gazdă, Justin Trudeau, l-a catalogat drept «slab și foarte nesincer»”, comentează cotidianul Le Monde, într-un editorial cu titlul ”La summitul G7, Donald Trump se confruntă cu alți lideri pe tema haosului din lume”. Atmosfera geopolitică este ”mult mai toxică acum” Însă situația geopolitică este mult mai complicată în prezent, ținând cont de o serie de conflicte militare majore și de disputele comerciale. ”Climatul în care s-au reunit liderii primelor șapte economii occidentale (SUA, Canada, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța și Italia) plus Uniunea Europeană este mult mai toxic acum. Au loc două războaie în vecinătatea imediată a țărilor G7: războiul Rusiei în Ucraina și confruntările militare dintre Israel și Iran, care se adaugă războiului din Fâșia Gaza. În plus, taxele vamale americane nu mai sunt o amenințare, ci o realitate, cuantumul fiind în curs de negociere. În acest context, organizatorii au găsit o modalitate eficientă de a evita problema declarației finale: nu va exista deloc”, constată cotidianul Le Monde. Un alt subiect de dispută vizează direct relațiile Canadei cu Statele Unite. Succesorul lui Justin Trudeau, premierul canadian Mark Carney, s-a confruntat cu o situație foarte delicată: a întâmpinat un președinte american care a revendicat Canada pentru a deveni al 51-lea stat american. A fost nevoit să îi transmită lui Trump că teritoriul Canadei nu este de vânzare. Europenii vor să afișeze un front unit și să evite scindarea de SUA Toată lumea știe că acum Trump este mai ofensiv decât în primul mandat. ”În acest context, diviziunile în ceea ce cu greu poate fi numită drept «familia occidentală» sunt evidente. Eforturile țărilor europene vizează evitarea unei rupturi brutale de Statele Unite, mai degrabă decât mascarea dificultății situației. Un summit reușit este, deci, un summit fără drame și fără dispute majore. Limitarea daunelor a devenit un scop în sine. Într-o asemenea atmosferă, prioritatea europenilor este afișarea unui front unit. Iar problema taxelor vamale, care generează haos în comerțul mondial, va face obiectul negocierilor dintre SUA și Uniunea Europeană”, concluzionează cotidianul Le Monde. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Băncile centrale ale partenerilor SUA au dubii asupra garanțiilor lichidităților în dolari /Statele din zona euro caută soluții alternative

Băncile centrale din numeroase țări încep să elaboreze planuri de urgență pentru a se proteja de fluctuațiile valorii dolarului american și de lipsa lichidităților, în situația înlocuirii lui Jerome Powell de la conducerea Rezervei Federale (Fed), comentează cotidianul Financial Times. În 1857, Banca Austriei a efectuat un transport special de argint pentru a furniza lichidități. După 30 de ani, la fel a procedat Banca Națională a Franței, aducând aur în contextul crizei financiare care afecta Marea Britanie. ”Oare este necesară asistență financiară similară în secolul 21, sub forma dolarilor? Problema este luată în considerare de băncile centrale ale anumitor țări europene și asiatice, în contextul activării liniilor de urgență pentru finanțarea instituțiilor americane în perioade de turbulențe financiare. Investitorii ar trebui să acorde atenție”, comentează Gillian Tett, în cotidianul Financial Times. Băncile centrale sunt preocupate de abordarea unilaterală a Washingtonului Motivul este că liniile de urgență au fost considerate un pilon central al sistemului financiar mondial în ultimele decenii, permițându-le băncilor centrale din Asia și Europa să aibă acces la dolari americani în perioadele de crize. Însă entitățile bancare din afara Statelor Unite nu pot tipări dolari, astfel că le va fi greu să aibă acces la lichidități de la Rezerva Federală americană (Fed) în perioadele de criză. În acest context, au apărut dubii asupra fiabilității sistemului de siguranță. Administrația Donald Trump pare determinată să reconfigureze ordinea financiară și economică mondială, prin plasarea pe primul loc a intereselor americane. Iar băncile centrale ale partenerilor SUA sunt preocupate de ce se va întâmpla atunci când se va încheia mandatul președintelui Fed, Jerome Powell, în 2026. Fed are acorduri de protecție în materie de lichidități cu băncile centrale din zona euro, Elveția, Japonia, Marea Britanie și Canada. UE analizează modalități de reducere a dependenței de dolari Uniunea Europeană a început să analizeze opțiuni de asigurare a lichidităților independent de Statele Unite. Luna trecută, Luis de Guindos, vicepreședintele Băncii Centrale Europene, s-a declarat încrezător că Fed va menține sistemele de garanții în materie de lichidități. Dar, conform unor surse, BCE le-a cerut deja băncilor să raporteze vulnerabilitățile asociate expunerilor în dolari. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Handelsblatt: Acordul comercial dintre SUA și China generează PREOCUPĂRI pentru Germania și UE /Dubii asupra credibilității Beijingului Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Handelsblatt: Acordul comercial dintre SUA și China generează preocupări pentru Germania și UE /Dubii asupra credibilității Beijingului

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat ajungerea la un acord comercial de principiu cu Administrația Chinei, dar tratatul generează probleme pentru Germania și celelalte țări din cadrul Uniunii Europene, punând sub semnul întrebării credibilitatea Beijingului. ”Acordul SUA-China conține opțiuni pentru exportul magneților și mineralelor rare. Întrebarea este către cine va exporta China aceste minerale și către cine nu va putea exporta”, comentează Dana Heide, într-un articol publicat în revista Handelsblatt sub titlul ”Acordul SUA-China reprezintă o conștientizare amară pentru Germania”. Companiile europene au suferit întreruperi ale livrărilor din cauza refuzului Chinei de a exporta minerale esențiale. Producția anumitor companii a fost oprită. Europenii sunt îngrijorați de condițiile acordului /Dubii asupra credibilității Chinei ”Companiile germane sunt preocupate. Oare Statele Unite vor obține refuzul Chinei de a le furniza altor țări metale rare? În acest caz, Uniunea Europeană va fi nevoită să inițieze discuții politice pentru a obține acces la mineralele rare? Ce concesii va solicita China în schimb?”, continuă editorialistul Dana Heide. ”Acum, a venit momentul ca Guvernul Germaniei și asociațiile de afaceri să extragă concluzia corectă a acestei situații: China nu este un partener comercial de încredere. Beijingul consideră dependența ca fiind o vulnerabilitate pe care încearcă să o exploateze. Tocmai de aceea, Guvernul autocrat de la Beijing încearcă de ani întregi să facă economia chineză mai independentă față de alte țări”, subliniază autoarea. ”Bruxellesul și Berlinul nu trebuie să facă greșeala de a reacționa la presiunile exercitate de Beijing și să accepte concesii, ci dimpotrivă. În trecut, Berlinul se temea atât de mult de turbulențele generate de China, încât a uitat că statul chinez depinde, la rândul său, de Europa. Dependența de China trebuie redusă substanțial și rapid”, concluzionează autoarea. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Raport Ifo: Economia Germaniei tinde să se REDRESEZE, în contextul investițiilor făcute de Guvernul Merz Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

UE pregătește permisul pentru accesul la site-uri cu conținut matur

Comisia Europeană pregătește o soluție pentru a preveni accesul minorilor la site-urile cu conținut matur. Comisia colaborează cu toate statele membre pentru a face internetul un loc mai „prietenos”, în care intimitatea să fie respectată.  Inițiativa îi va obliga pe toți utilizatorii adulți de internet din toate statele membre din Uniunea Europeană să dovedească că au vârsta de peste 18 ani pentru a accesa site-urile cu conținut matur. Marile companii din domeniul digital, precum Meta, X și TikTok, sunt deja investigate de autoritățile din Uniunea Europeană pentru efectele pe care le pot avea asupra utilizatorilor, în special asupra copiilor care au acces la conținutul dăunător.  Din iulie 2025, accesul minorilor pe platformele digitale ar putea fi interzis și reglementat printr-un sistem de verificare a vârstei utilizatorilor, potrivit Capital.ro, care citează declarațiile vicepreședintelui Comisiei Europene, Henna Virkkunen,  pentru Financial Times. „Protejarea minorilor este o prioritate foarte importantă pentru noi și vom acționa în acest sens. Din punctul de vedere al platformelor, ar fi foarte bine dacă ar crea un sistem cu un nivel de securitate foarte ridicat, cu măsuri de protejare a datelor private ale minorilor. Multe dintre platformele online folosesc un design care este foarte dependent. Minorii utilizează aceste aplicații ore întregi, stau toată ziua pe telefoane, iar acest lucru are impact asupra stării lor”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație, într-un interviu acordat cotidianului Financial Times. Platformele de cazinouri, jocuri de noroc și pariuri sportive, site-urile care vând alcool, precum și site-urile care livrează conținut matur sau servicii sexuale (site-urile de videochat și escorting, magazinele de sex shop) vor fi restricționate pentru toți utilizatorii care nu dețin actul pe care îl pregătește Comisia Europeană. De la finalul anului 2026, toți utilizatorii adulți de internet vor fi obligați să aibă asupra lor Portofelul european pentru identitatea digitală (EUDI, pe scurt) pentru a le accesa. Proiectarea și dezvoltarea actului sunt susținute printr-un contract cu compania T-Scy (Scytals și T-Systems) care va pune aplicația în funcțiune în vara acestui an.  Aplicația va fi personalizabilă și va fi tradusă în toate limbile vorbite în UE. Comisia Europeană  colaborează cu statele membre și cu părțile interesate din industrie pentru testarea beta. Portofelul va fi disponibil pentru orice cetățean al UE, rezident sau întreprindere din UE care dorește să îl utilizeze. Instalarea aplicației va fi opțională (nu va fi deloc obligatorie), dar va fi necesară pentru a accesa site-urile cu conținut matur. Motivele invocate de UE Uniunea Europeană speră că prin această măsură, vor fi abordate deficiențele actuale ale sistemelor de identificare electronică oferite în prezent.  Potrivit statisticilor, doar 14% dintre principalii furnizori de servicii publice din UE permit autentificarea transfrontalieră prin intermediul identificării electronice. Potrivit sondajelor, 72% dintre utilizatori doresc să cunoască modul cum le sunt prelucrate datele pe durata utilizării platformelor și rețelelor de socializare. 63% dintre utilizatori doresc o carte de identitate digitală pentru ca serviciile online să fie mai sigure în UE. Cel mai mare hub cu filme pentru adulți i-a transmis Franței „Au revoir!” Potrivit New York Post, din cauza disputelor avute cu guvernul francez, începând din 4 iunie 2025, proprietarii celui mai mare site hub de filme pentru adulți au decis să blocheze accesul locuitorilor Franței la platformă. Proprietarii susțin că legea propusă de guvernanții francezi este „absurdă” pentru că presupunea ca fiecare utilizator al site-ului, pentru a-l accesa, să-și încarce o fotografie de identitate în loc să dea click pe un buton prin care să declare pe propria răspundere că au peste 18 ani. Administratorii celui mai mare site de filme cu conținut matur explicit au acuzat guvernul francez de „atacuri asupra libertății” și „încălcarea intimității utilizatorilor”. Dar politicienii francezi spun că numai prin aplicarea acestei măsuri pot proteja minorii de accesul la site-uri cu conținut matur. Ministrul Jean-Noel Barrot a transmis: „Drum bun și cale bătută! Mai puțin conținut violent, degradant și umilitor accesibil minorilor din Franța. La revedere!”. La numai 30 de minute de când platforma canadiană a părăsit piața franceză, a doua cea mai mare din lume, mulți utilizatori l-au accesat prin VPN, numărul accesărilor crescând cu 1.000%, cu mult mai mult decât numărul americanilor care au accesat TikTok după interzicerea platformei. Cei mai mulți francezi care au accesat site-ul respectiv prin VPN au continuat să caute filme pentru adulți, folosind termenii „femeie matură” și „femei cu ochelari” în motorul de căutare al site-ului. În România se pregătește un proiect de lege: „Majoratul online” Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani din Franța la rețelele de socializare în „următoarele luni”, în cazul în care nu se vor face progrese la nivelul Uniunii Europene, potrivit POLITICO.  Țări membre UE ca Franța, Grecia și Spania deja fac eforturi pentru a limita timpul petrecut de adolescenți pe internet. Măsura ar viza și magazinele care vând cuțite online. În România, dacă proiectul de lege „Majoritatul online” va fi votat și promulgat, minorii sub 16 ani nu vor mai accesa servicii online fără validarea prealabilă a acordului parental, potrivit Profit.ro, iar conținutul dăunător (violență, conținut sexual, discurs instigator la ură, discriminare etc.) în format audio-vizual și scris va fi reglementat  Dacă legea va fi publicată, furnizorii de servicii online au la dispoziție un termen de 180 de zile să eticheteze obligatoriu conținutul pe categoriile de vârstă ale utilizatorilor și să solicite acordul parental pentru conturile utilizate în România. În cazul nerespectării legii, nu doar că furnizorii riscă amenzi cuprinse între 0,1% și 0,4% din cifra de afaceri, dar după 5 abateri, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații va dispune suspendarea activității furnizorilor respectivi pe teritoriul național, până la remedierea neconformităților. „În viața de zi cu zi noi avem reguli. Un copil nu poate cumpără tutun, nu poate intra într-o sală de noroc. În viață din online e liber la absolut orice, la un click distanță de jocuri, de conținut cu puternic impact emoțională. Din acest motiv proiectul nostru de lege vine cu soluții”, a declarat Nicoleta Paulic, senator PNL și inițiator proiect, pentru

BCE avertizează că fragmentarea geopolitică afectează prosperitatea /Lagarde critică acțiunile comerciale coercitive și cere cooperare

Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a pledat, în cursul unei vizite în China, pentru intensificarea cooperării economice la nivel internațional, avertizând asupra efectelor fragmentării sistemului comercial. ”Economia mondială s-a modificat dramatic. În ultimii ani, au apărut tensiuni comerciale, iar peisajul geopolitic tensionat face tot mai dificilă cooperarea internațională”, a afirmat Christine Lagarde, în discursul rostit la un eveniment organizat în Beijing de Banca Populară a Chinei. ”În prezent, există fricțiuni între regiuni ale căror interese geopolitice nu sunt aliniate total. În același timp, aceste regiuni sunt integrate economic tot mai mult. Problema este că, deși stimulentele pentru cooperare sunt reduse, costurile de a nu face acest lucru se amplifică. Mizele sunt mari. Dacă vrem să evităm rezultatele slabe, trebuie să acționăm cu toții în sensul susținerii cooperării globale într-o lume fragmentată”, a subliniat președintele Băncii Centrale Europene. Lipsa garanțiilor de securitate fragmentează comerțul mondial Christine Lagarde a notat că, de la sfârșitul Războiului Rece, schimburile comerciale globale avansaseră rapid, depășind 30.000 de miliarde de dolari pe an. ”Cu toate acestea, globalizarea a început să se degradeze, într-o lume în care, din ce în ce mai mult, nu toate națiunile beneficiază de aceleași garanții de securitate sau de alianțe strategice”, a atras atenția președintele BCE. ”În prezent, exporturile Uniunii Europene generează peste 2.500 de miliarde de dolari, susținând 31 de milioane de locuri de muncă. Dar erodarea alinierii între relațiile comerciale și alianțele de securitate a lăsat mai expus sistemul mondial, o vulnerabilitate observată acum în timp real”, a argumentat Christine Lagarde, explicând că, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), barierele comerciale s-au triplat începând din 2019. ”Fragmentarea este cauzată de două forțe: în primul rând, este vorba de realinierea geopolitică, iar a doua forță este percepția privind relațiile comerciale incorecte”, a subliniat președintele BCE. Lagarde: Sunt necesare soluții de cooperare Președintele BCE a avertizat că ”politicile comerciale coercitive”, o referire la tarifele impuse de Administrația SUA, ”nu reprezintă o soluție sustenabilă” la actualele tensiuni. ”Dacă suntem serioși în a ne menține prosperitatea, trebuie să găsim soluții de cooperare, indiferent de diferențele geopolitice. Acest lucru înseamnă că atât țările care au deficit, cât și cele care au surplus comercial trebuie să asume responsabilități și să acționeze prin cooperare. Toate țările trebuie să analizeze modalități de ajustare a politicilor structurale și fiscale astfel încât să reducă rolul acestora în alimentarea tensiunilor comerciale. Într-o lume fragmentată, regiunile trebuie să colaboreze pentru a susține comerțul global, care a produs prosperitate în ultimele decenii”, a concluzionat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Inflația tinde să se stabilizeze în Statele Unite /Trump insistă ca Fed să reducă substanțial DOBÂNZILE Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele