Etichetă: ue

Uniunea Europeană adoptă sancțiuni masive împotriva Rusiei /Kallas: Trebuie să exercităm presiuni suplimentare

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei, în efortul de a forța Administrația Vladimir Putin să accepte un armistițiu și negocieri cu Ucraina pentru oprirea războiului. ”Consiliul UE a adoptat astăzi al 17-lea set de măsuri restrictive economice și individuale, prin care este oprit accesul Rusiei la tehnologie militară esențială și sunt limitate resursele Rusiei care alimentează războiul de agresiune contra Ucrainei, fiind vizată puternic flota obscură a Rusiei de petroliere, firmele care o gestionează și un producător major de petrol”, a comunicat Consiliul Uniunii Europene. ”Referitor la Ucraina, cred că este important, așa cum am spus cu toții, cele 27 de state membre UE, că trebuie să fie instituit un armistițiu complet și necondiționat, Ucraina a acceptat deja ideea acum 60 de zile, iar noi am stabilit că, dacă Rusia nu acceptă, ceea ce am observat ieri, atunci trebuie să exercităm presiuni suplimentare. Prin urmare, vom decide astăzi cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni, dar vom continua să elaborăm sancțiuni pentru a exercita mai multă presiune asupra Rusiei, astfel încât să vrea pace. Acestea sunt cele mai puternice sancțiuni decise împotriva Rusiei de la începerea războiului”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. Rusia și Ucraina vor iniția ”imediat” negocierile pentru un armistițiu general, a anunțat luni seară președintele SUA, Donald Trump, calificând drept ”excelentă” conversația cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Tocmai am încheiat o convorbire cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Cred că s-a derulat foarte bine. Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Trump. La rândul său, Vladimir Putin a anunțat că Rusia este pregătită să propună Ucrainei un plan pentru un eventual acord de pace care să fie precedat de un armistițiu general, fără însă a preciza când ar putea fi suspendate confruntările militare. ”Am stabilit cu președintele Statelor Unite ca Rusia să propună și să fie pregătită să colaboreze cu partea ucraineană asupra unui memorandum privind un viitor acord de pace, care ar fi precedat de un armistițiu pentru o anumită perioadă, dacă se ajunge la un acord în acest sens”, a precizat Vladimir Putin. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Reuters: Sancțiunile aplicate de UE și Marea Britanie contra Rusiei reflectă disocierea de Statele Unite

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei, fără a mai aștepta ralierea Statelor Unite, la o zi după ce președintele american, Donald Trump, a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin, fără a obține angajamentul unui armistițiu imediat, comentează agenția Reuters. Londra și Bruxellesul au anunțat măsuri împotriva ”flotei obscure” de petroliere ruse și a companiilor financiare care evitaseră până acum impactul sancțiunilor. ”Dar noile măsuri au fost anunțate fără acțiuni corespunzătoare din partea Washingtonului, în pofida eforturilor intense de lobby din partea liderilor europeni pentru ralierea Administrației Trump”, notează agenția de presă Reuters. Rusia și Ucraina au organizat săptămâna trecută primele negocieri directe din ultimii trei ani, dar nu au ajuns la un acord privind vreun armistițiu. ”Președintele Vladimir Putin încearcă să tragă de timp, din nefericire, trebuie să spunem că Putin nu este interesat real de pace”, a constatat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. Consiliul Uniunii Europene a adoptat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei în coordonare cu Marea Britanie, în efortul de a forța Administrația Vladimir Putin să accepte un armistițiu și negocieri cu Ucraina pentru oprirea războiului. ”Trebuie să fie instituit un armistițiu complet și necondiționat, Ucraina a acceptat deja ideea acum 60 de zile, iar noi am stabilit că, dacă Rusia nu acceptă, ceea ce am observat ieri, atunci trebuie să exercităm presiuni suplimentare. Prin urmare, vom decide astăzi cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni, dar vom continua să elaborăm sancțiuni pentru a exercita mai multă presiune asupra Rusiei, astfel încât să vrea pace”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. Președintele SUA, Donald Trump, a calificat, luni, drept ”excelentă” conversația cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Trump, în ceea ce pare a fi un semnal privind reducerea angajamentelor de intermediere a negocierilor. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Nistorescu: Americanii vin cu viteza melcului – încet, dar definitiv

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Cornel Nistorescu, jurnalist, a vorbit despre relația dintre România și SUA. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Cornel Nistorescu: „Trump a numit un alt ambasador” În emisiunea lui Marius Tucă, Cornel Nistorescu a vorbit despre o premieră a relației România-SUA. După ce ambasadoarea SUA de la București a fost retrasă din acțiunea diplomatică, Trump a numit în aceeași zi alt ambasador. Acesta este un moment unic, spune jurnalistul, ultimul ambasador fiind numit la 6 luni după plecarea înaintașului său. „A plecat ambasadoarea Statelor Unite, punând un fel de mesaj de adio, că așteaptă să coopereze, dar ea a urcat în avion. În aceeași zi, unic în istorie, domnul Trump a numit un alt ambasador. Păi cât a durat până a venit Zuckerman la București? Îți spun eu, că eram prin Statele Unite, vreo șase luni. Au plătit românii la bani din greu sponsorizări la Bob Menendez, care acuma e pușcărie, ca să voteze pentru Zuckerman, care avea un un scandal sexual și nu trecea, ca să vină în România. Pune un lobby-ist. Păi ce face lobby-istul? Încearcă să influențeze statul.”, a menționat Cornel Nistorescu. „Bine că s-a terminat perioada Biden”, menționează jurnalistul În continuarea discursului, jurnalistul a vorbit despre cum întregul conflict cu alegerile din România nu a fost decât o luptă. Această luptă a fost dusă între Uniunea Europeană și SUA. Trump, spune jurnalistul, pierde teritorii în care Biden a băgat mulți bani. Alianța dintre fosta administrație SUA și UE nu se păstrează în aceeași măsură cu Trump. „Bine că s-a terminat perioada Biden. Situația e destul de complicată, că nu poți să găsești un răspuns, pentru că nu știm care sunt culisele la Washington. Americanii vin cu viteza melcului turbat. Asta înseamnă vin încet, dar vin definitiv. Adică reacția lor va fi una destul de… Tot scandalul, tensiunea, conflictul de pe teritoriul nostru, din spațiul alegerilor din România este un conflict între Uniunea Europeană, cu Franța, pe de o parte, și Statele Unite, care aveau aici un capăt de pod, un aliat, un sprijin. Trump pierde acum un teritoriu pentru care americanii au cheltuit destui bani, au investit. Strategia lor includea România. Voiau un cordon de securitate care includea Polonia și pe România, chiar și Republica Moldova, în care încercau să se așeze un pic.”, a concluzionat jurnalistul.

Rusia acuză Franța și Marea Britanie că instigă SUA să aplice sancțiuni /Nu mai vrem abordări de tipul armistițiu și mai vedem

Administrația Vladimir Putin a anunțat, miercuri, că nu mai acceptă instituirea vreunui armistițiu în Ucraina până nu se întrunesc condițiile necesare negocierilor, acuzând Franța și Marea Britanie că instigă Statele Unite să se alăture sancțiunilor contra Moscovei. ”Atunci când ne spun: ”să aplicăm un armistițiu și mai vedem”. Nu, am mai trecut prin asta, știm povestea, nu mai vrem astfel de abordări, oameni precum Emmanuel Macron, Keir Starmer, Ursula von der Leyen și alți lideri europeni care cer isteric din partea Statelor Unite să se alăture sancțiunilor anti-ruse, care cer înăsprirea sancțiunilor, aceste lucruri le trădează intențiile”, a acuzat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de agenția de presă Tass. Rusia și Ucraina vor iniția ”imediat” negocierile pentru un armistițiu general, a anunțat luni președintele SUA, Donald Trump, după conversația ”excelentă” cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Donald Trump. Conform unor surse citate de cotidianul The New York Times, Donald Trump le-a transmis liderilor anumitor țări europene, inclusiv președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, că nu se va mai implica în eforturile diplomatice de rezolvare a războiului cu Rusia. După discuția cu Trump, Vladimir Putin a anunțat că Rusia este pregătită să propună Ucrainei un plan pentru un eventual acord de pace care să fie precedat de un armistițiu general. ”Am stabilit cu președintele Statelor Unite ca Rusia să propună și să fie pregătită să colaboreze cu partea ucraineană asupra unui memorandum privind un viitor acord de pace, care ar fi precedat de un armistițiu pentru o anumită perioadă, dacă se ajunge la un acord în acest sens”, a precizat Vladimir Putin. Foto: Profimedia Citește și: Economia Germaniei STAGNEAZĂ, în contextul impactului taxelor comerciale impuse de SUA /Guvernul Merz va trebui să furnizeze soluții Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

The Telegraph: Decizia Marii Britanii de reconfigurare a relațiilor cu UE, fără drepturi de vot, afectează economia /Cum ar putea profita România

Noul acord comercial semnat de Marea Britanie cu Uniunea Europeană lasă Londra fără drepturi de vot și subminează tratatele anterioare, semnate în contextul producerii Brexit, comentează cotidianul The Telegraph, pledând, în contextul daunelor economice, fie pentru reintegrarea țării în Blocul comunitar, fie pentru consolidarea poziției Londrei. ”Există argumente coerente pentru reintegrarea Marii Britanii în UE cu drepturi depline. Dar există argumente chiar mai coerente pentru a rămâne o națiune suverană, cu propriul Parlament, cu legi și instanțe, o țară orientată spre comerțul mondial și spre diplomație. Dar ceea ce premierul Keir Starmer tocmai a convenit cu Bruxellesul nu este deloc coerent. Este încălcat un principiu constituțional și democratic, prin supunerea Marii Britanii reglementărilor produse de Uniunea Europeană în materie de alimentație și agricultură în calitatea de stat-satelit fără drepturi de vot”, constată editorialistul Ambrose Evans-Pritchard, într-un articol publicat în cotidianul The Telegraph. Acordul Marii Britanii cu Uniunea Europeană semnalează lumii că nu mai poate negocia cu Londra, din moment ce a cedat o parte a autonomiei în materie de reglementare. Situația riscă să afecteze a doua etapă a negocierilor comerciale dintre Londra și Washington. Sigur că fermierii britanici și industria alimentară se bucură de reducerea barierelor impuse de Bruxelles după Brexit, dar asociațiile de profil semnalaseră că nu își doreau acest lucru cu orice preț, întrucât au observat că viața în afara Uniunii Europene are și avantaje. Cum poate profita România de actuala situație ”Oare Marea Britanie va fi nevoită să accepte noile Reglementări UE privind Alimentația, care au condus la un exod al companiilor start-up ce dezvoltă proteine dezvoltate în laborator și fermentare? (…) Majoritatea statelor UE sunt nemulțumite, numind agricultura celulară «amenințare pentru metodele alimentare tradiționale». Iar industriile agricole din Italia, Franța, Spania și România știu cum să profite de aplicarea «principiului de precauție» din tratat”, subliniază editorialistul, notând că Marea Britanie depășise deja ”punctul maxim” al impactului Brexit, astfel că nu mai avea nevoie să revină la reglementările UE. “Uniunea Europeană are o oportunitate unică de a fi lider mondial în industria proteinelor alternative”, argumentează Lydia Collas, din cadrul institutului Alianța Verde (Green Alliance). Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist: Sancțiunile aplicate de UE fără SUA limitează IMPACTUL /„Rusia pornește de la premisa că europenii nu se pot apăra” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Analist: Sancțiunile aplicate de UE fără SUA limitează impactul /Rusia pornește de la premisa că europenii nu se pot apăra

Decizia Uniunii Europene de aplicare a sancțiunilor contra Rusiei fără coordonarea cu Statele Unite limitează efectele măsurilor la nivel teritorial, afirmă analistul austriac Gustav Gressel, avertizând că Administrația Vladimir Putin va încerca să obțină un acord cu Ucraina în termeni favorabili, lucru facilitat de poziția Washingtonului. ”Sigur că Uniunea Europeană poate aplica sancțiuni, dar problema este că sancțiunile europene sunt valabile doar în Europa. Pot fi sancționate firme și produse, în schimb, sancțiunile impuse de Statele Unite au valabilitate extrateritorială, ceea ce ar viza companii chineze și materii prime destinate Statelor Unite”, afirmă Gustav Gressel, expert în securitate, într-un interviu acordat publicației germane Die Welt. Specialistul atrage atenția că acțiunile țărilor europene riscă să genereze probleme pentru Ucraina și pentru apărarea Europei, în eventualitatea extinderii războiului. ”Europenilor trebuie să le fie clar și că Statele Unite au o mare forță de susținere militară. Iar Vladimir Putin exact asta vrea – câștigarea războiului în termeni facili, prin faptul că americanii opresc livrările de armament. Iar europenii nu vor mai putea să susțină Ucraina. Rusia pornește de la premisa că europenii nu se pot apăra în cazul unui război contra Poloniei sau al țărilor baltice. Acesta ar fi un semnal fatal transmis Moscovei”, a subliniat Gustav Gressel. Consiliul Uniunii Europene a adoptat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei, în efortul de a forța Administrația Vladimir Putin să accepte un armistițiu și negocieri cu Ucraina pentru oprirea războiului. Măsurile au fost aplicate în coordonare cu Marea Britanie, dar fără participarea Statelor Unite, în condițiile în care Administrația Donald Trump a îmbunătățit relațiile cu Moscova și cere negocieri de pace. Foto: Profimedia Citește și: TENSIUNI între Israel și țări occidentale /Netanyahu reacționează furios la amenințările lui Macron, Starmer și Carney ANALIZĂ Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Uniunea Europeană a ridicat condiționat sancțiunile economice pentru Siria

Uniunea Europeană (UE) ridică toate sancţiunile economice impuse Siriei în timpul regimului lui Bashar al-Assad, anunţă marţi şefa diplomaţiţei europene Kaja Kallas, la o săptămână după ce Donald Trump a luat aceeaşi decizie, relatează AFP. ”Azi am luat decizia de a ne ridica sancţiunile economice impuse Siriei”, a anunţkat pe X Kaja Kallas, în urma unei reuniuni a miniştrilor de Externe ai Celor 27. Ambasadorii Celor 27 au dat undă verde acestei ridicări a sanţciunilor europene, pe care şefii diplomaţiilor UE au aprobat-o în mod oficial. Ridicarea sancţiunilor expirmă voinţa regională şi internţaională de susţinere a Siriei, a salutat într-o conferinţă de presă, la Damasc, ministrul sirian de Externe Assaad al-Shaibani. ”Poporul sirian are de-acum o oprtunitate istorică şi foarte importantă de a-şi reconstrui ţara”, a adăugat el. Activele siriene, deblocate Aceste sancţiuni vizau în principal sistemul bancar sirian, căruia i s-a interzis până acum accesul pe piaţa internaţională de capital, potrivit unor diplomaţi. Această ridicare a sancţiunilor pe care UE le-a impus regimului lui Bashar al Assad, îndepărtat de la putere în decembrie, prevede o dezgheţare a activelor Băncii centrale siriene, potrivit diplomaţilor citaţi. Damascul a oferit SUA acces la petrolul sirian Donald Trump a provocat o surpriză marţea trecută şi a anunţat la Riad că ridică sancţiunile americane impuse Siriei, cu o zi înaintea unei întâlniri cu preşedintele sirian Amhad al-Sharaa în Arabia Saudită, în cadrul unui turneu la Golful Persic. Cum nimic nu se obține gratis în politica internațională, Damascul a oferit SUA mai multe asigurări, printre care acces la petrolul sirian și asigurări cu privire la securitatea Israelului, scrie The Guardian. Mai mult, liderul sirian s-a oferit să construiască un „Trump Tower” în Damasc. Condiționările UE Cei 27 nu exclud însă să impună noi sancţiuni celor care se fac vinovaţi de violenţe împotriva comunităţii alawite din Siria, din care provine al-Assad, în ultimele săptămâni. Alte măsuri care vizează fostul regim al lui al-Assad şi care interzic vânzări de armament şi echipament susceptibile să fie folosite în reprimarea civililor rămân în vigoare. Această ridicare a sancţiunilor impuse Siriei intervine în urma unei prime măsuri, adoptate în februarie, de suspendare a anumitor sanţciuni impuse unor sectoare economice-cheie ale Siriei. Potrivit unor oficiali europeni, toate aceste măsuri ar putea să fie reimpuse, în cazul în care noii conducători sirieni nu-şi respectă promisiunea de a respecta drepturile minorităţilor şi de a înainta pe drumul către democraţie. Citiți și: Trump îl laudă pe noul lider sirian, considerat terorist de SUA în urmă cu câteva luni: „Atrăgător, un tip dur”

Nicușor Dan, CNN: „Sunt foarte bucuros că țările europene înțeleg pericolul pe care îl reprezintă Rusia pentru întreaga Europă”

Nicușor Dan, chestionat la CNN dacă europenii vor reuși să se grupeze, să adune resursele necesare pentru a sprijini Ucraina și apăra restul continentului împotriva amenințării Rusiei, a răspuns că nu este nici un dubiu că liderii UE, alături de Marea Britanie, vor fi solidari, cu unele excepții. Europa trebuie să își asigure propria apărare și România trebuie să facă parte din această mobilizare, subliniază Președintele ales. Am primit reacțiile liderilor europeni. Într-adevăr, încă de la începutul acestui război avem semne că Europa trebuie să își asigure propria apărare și că România trebuie să facă parte din aceste lucruri. Multe țări vor să sprijine, Ucraina, dar nu au resursele necesare. Și atunci Franța, Germania și Regatul Unit sunt țările care trebuie să aloce cei mai mulți bani. Sunt foarte bucuros, că țările europene, liderii europeni înțeleg pericolul pe care îl reprezintă Rusia pentru întreaga Europă. Cu puține excepții, țările europene au fost de acord că trebuie să contribuie la propria securitate a Europei într-un mod echilibrat. Citiți și: Nicușor Dan, la CNN: „Trebuie să ajungem să recâștigăm încrederea românilor” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele

Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice

Uniunea Europeană trebuie să aprofundeze integrarea și să reconfigureze modelul economic, pentru a profita de ”oportunitatea” oferită de tensiunile generate de Statele Unite și pentru a-și asuma un rol nou, în contextul ajustării globalizării, afirmă Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE). ”Începerea noului mandat al președintelui Donald Trump a modificat situația în trei domenii: economia, politica și apărarea. Aceștia au fost cei trei piloni ai cooperării internaționale într-o lume tot mai globalizată, în ultimele decenii. Dar aceasta este mai degrabă o oportunitate decât o amenințare – este nevoie de Europa în acest moment mai mult ca niciodată”, afirmă Christine Lagarde, într-un interviu acordat publicației La Tribune Dimanche, conform site-ului BCE. Președintele BCE cere avansarea integrării europene În noul context geopolitic tensionat, Christine Lagarde pledează pentru avansarea integrării europene. ”Liderii europeni trebuie să profite de această oportunitate pentru a accelera procesul de aprofundare a Uniunii Europene. Observăm că este contestată dependența noastră în materie de energie, apărare și la nivel financiar, de aceea, trebuie să avansăm cooperarea. Sunt necesare acțiuni coordonate la nivelul Uniunii Europene”, a argumentat Christine Lagarde. Președintele BCE a notat că Franța și Germania par să fie dispuse la avansarea cooperării. ”Întâlnirea cancelarului Friedrich Merz cu președintele Franței, Emmanuel Macron, pe 7 mai, a transmis un mesaj puternic, la fel și programul german de investiții în infrastructură în valoare de 500 de miliarde de euro. Tandemul franco-german pare să tindă spre cooperare”, a notat președintele BCE. UE trebuie să aibă o poziție fermă față de SUA Referindu-se la amenințările Administrației Donald Trump cu impunerea de taxe comerciale Uniunii Europene, Christine Lagarde a cerut o poziție unitară și fermă din partea Blocului comunitar. ”Este necesară o poziție puternică în cazul eșecului negocierilor cu Washingtonul. Trebuie să identificăm sectoare care să fie vizate de măsuri de retorsiune”, a subliniat Lagarde, declarându-se încrezătoare în legătură cu situația Uniunii Europene. ”Eu nu sunt pesimistă. În Europa, gradul ocupațional se menține, puterea de cumpărare este în creștere, iar inflația este în scădere. Consumul și investițiile ar urma să se intensifice, chiar dacă incertitudinea generată de anunțurile Administrației SUA afectează încrederea și țin pe loc creșterea economică. Dar cred că trebuie să ne eliberăm de dependențele la nivel energetic, militar și financiar”, a subliniat Christine Lagarde. Președintele BCE a atras atenția că globalizarea este în regres, ceea ce generează fragmentare economică și financiară. ”Cred că globalizarea a avut de ceva timp o problemă de legitimitate, ceea ce a generat fragmentare”, a subliniat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Administrația SUA amenință cu taxe vamale la cote MAXIME țările care nu poartă negocieri corecte Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

BCE: Zona euro se confruntă cu vulnerabilități, în contextul tensiunilor geoeconomice /Este necesar un cadru puternic de reglementare

Uniunea Europeană are nevoie de consolidarea rezilienței prin avansarea cadrului de reglementare, afirmă Luis de Guindos, vicepreședinte al Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că zona euro este expusă riscurilor asociate fragmentării sistemului geoeconomic, din cauza tensiunilor mondiale. ”Ultimele luni au fost marcate de evenimente pe piețele financiare globale, ceea ce generează dezbateri despre riscurile asupra stabilității financiare și a rezilienței instituționale. Fragmentarea geopolitică tot mai mare riscă să amplifice probabilitatea producerii efectelor adverse. Principala preocupare este că tensiunile comerciale ar putea degenera în război comercial”, a declarat Luis de Guindos, în discursul rostit la reuniunea Asociației Activelor Internaționale de Schimb și Derivatelor (International Swaps and Derivatives Association (ISDA). Zona euro riscă să resimtă puternic impactul tensiunilor comerciale Vicepreședintele BCE a avertizat că zona euro are o serie de vulnerabilități asociate dependenței de sistemul comercial mondial. ”În contextul în care economia zonei euro este foarte deschisă și este integrată profund în rețelele globale de aprovizionare, există o serie de vulnerabilități ale stabilității financiare care riscă să fie testate. Dar nivelul ridicat al incertitudinii nu se limitează la comerț. Numeroase alte domenii, inclusiv cel monetar, cel fiscal și politicile de siguranță națională au fost, de asemenea, afectate”, a subliniat Luis de Guindos. Vicepreședintele BCE a subliniat că tensiunile comerciale generate de tarifele aplicate de Administrația Donald Trump alimentează ”volatilitatea” piețelor financiare. ”A doua vulnerabilitate se referă la economia zonei euro. Escaladarea tensiunilor comerciale ar putea afecta firmele și familiile din zona euro, generând potențiale riscuri în materie de creditare, atât pentru bănci, cât și pentru companiile non-bancare. A treia vulnerabilitate se referă la riscurile suverane. Raportul dintre datorii și PIB a scăzut de la pandemie, dar pozițiile fiscale ale anumitor state din zona euro rămân slabe”, a atras atenția Luis de Guindos. Zona euro trebuie să își consolideze reziliența ”Ținând cont de aceste vulnerabilități, trebuie să ne întrebăm dacă instituțiile financiare ale zonei euro sunt suficient de pregătite pentru a face față riscurilor. (…) Ținând cont de nivelul ridicat de incertitudine, este necesar un cadru puternic de reglementare și supraveghere în toate sectoarele financiare, pentru a asigura că reziliența de până acum rămâne fermă în perspectivele noilor riscuri”, a concluzionat Luis de Guindos. Foto: Profimedia Citește și: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele