Cum faci sport în siguranță pe caniculă. Recomandările specialiștilor pentru zilele cu temperaturi extreme
Temperaturile ridicate din timpul verii fac tot mai dificilă desfășurarea activităților fizice în aer liber. Specialiștii avertizează că efectele nu se limitează doar la disconfortul resimțit pe moment, potrivit BBC. Pe termen lung, renunțarea la mișcare din cauza căldurii ar putea avea consecințe serioase asupra sănătății populației. Un exemplu al provocărilor pe care le aduce canicula este și Cupa Mondială din 2026, organizată în Statele Unite, Canada și Mexic. Din cauza temperaturilor ridicate, jucătorii beneficiază de pauze suplimentare de hidratare, introduse la 22 de minute după începerea fiecărei reprize. Să continui să alergi sau să joci fotbal pe o căldură extremă poate fi nu doar inconfortabil, ci și periculos, având în vedere că te expui riscului de insolație. „Mersul pe jos, ciclismul, exercițiile fizice în aer liber și chiar rutinele zilnice, cum ar fi naveta pe jos, devin mai solicitante din punct de vedere fizic și mai puțin confortabile atunci când temperaturile sunt ridicate”, explică Christian García-Witulski, epidemiolog specializat în stilul de viață și mediu la Universitatea Pontificală Catolică din Argentina. Potrivit unui studiu realizat de García-Witulski și colegii săi, reducerea activității fizice pe fondul schimbărilor climatice ar putea contribui la aproximativ 470.000-700.000 de decese premature în fiecare an până în 2050. Fă mișcare mai devreme Specialiștii spun că cea mai simplă soluție este schimbarea momentului în care sunt făcute exercițiile fizice. Dimineața devreme și seara sunt cele mai potrivite perioade ale zilei, când temperaturile sunt mai scăzute. De asemenea, ai putea alege momentele în care zona în care îți place să faci mișcare se află la umbră, spre deosebire de momentele când este expusă direct și puternic la soare. „Această diferență poate fi cu până la 12-15°C mai mare decât temperatura aerului la umbră”, spune Ollie Jay, directorul Centrului de Cercetare a Căldurii și Sănătății de la Universitatea din Sydney. Nu doar temperatura contează, ci și umiditatea Experții atrag atenția că umiditatea joacă și ea un rol la fel de important. Principala modalitate prin care corpul tău pierde căldură este evaporarea transpirației de pe piele, proces care ajută la scăderea temperaturii corporale. Însă, în condiții de umiditate ridicată, acest proces este afectat, fiindcă evaporarea care îți răcește corpul scade. „Există mai multă umiditate în aer și, prin urmare, forța motrice [evaporativă] este atenuată”, explică Ollie Jay. Totodată, și circulația aerului este importantă. De aceea, exercițiile făcute în spații închise, unde ventilația este redusă, pot deveni mai solicitante decât cele desfășurate afară, într-un loc care este bine aerisit. Mai puțin efort și mai multe pauze În zilele foarte călduroase, cercetătorii recomandă reducerea intensității și duratei antrenamentelor. O plimbare mai scurtă sau exercițiile ușoare în interior pot fi variante mai sigure decât respectarea unei rutine obișnuite. „Uneori, o plimbare mai scurtă dimineața sau puțină mișcare ușoară în interior sunt mai sigure și mai realiste decât încercarea de a respecta rigid aceeași rutină. Condițiile mai calde creează o presiune termică mai mare. Oamenii obosesc mai ușor, transpiră mai mult, se pot simți amețiți sau inconfortabili, adesea dorm mai prost, iar mișcarea zilnică devine pur și simplu mai puțin atrăgătoare și, în unele cazuri, mai puțin sigură”, spune García-Witulski. Rebecca Stearns, specialistă în kinesiologie la Institutul Korey Stringer din cadrul Universității din Connecticut, recomandă ca pauzele să fie făcute în locuri răcoroase. „Dacă puteți intra într-un mediu cu aer condiționat sau chiar doar la umbră cu apă rece și un ventilator, acordați-vă timp pentru a începe să vă răcoriți”, spune aceasta. Răcorește-te mai inteligent Pentru a te răcori în moduri mai eficiente, mulți oameni aleg să folosească pungi cu gheață sau comprese reci, însă acestea nu sunt întotdeauna cele mai bune soluții. Rebecca Stearns explică faptul că, deși sunt foarte reci la atingere, acestea răcoresc doar o suprafață mică a corpului. Dar specialiștii recomandă scufundarea mâinilor și antebrațelor în apă rece sau turnarea apei pe corp. „Dacă iei apă și o aplici pe suprafața pielii, iar apoi apa se evaporă, asta face de fapt treaba de a transpira fără a fi nevoie să transpiri”, explică Ollie Jay. Acest proces permite organismului să direcționeze mai mult sânge către mușchi, ceea ce îmbunătățește aportul de oxigen în timpul efortului. O altă metodă recomandată de experți este folosirea unui prosop rece și umed, pe care îl aplici succesiv pe brațe, picioare și trunchi. Răcorește-te în prealabil Și răcirea prealabilă a corpului înainte de a ieși afară este benefică. Studiile arată că scăderea temperaturii corporale înainte de efort oferă o rezervă termică mai mare înainte ca situația să devină periculoasă. „O ușoară scădere a temperaturii corpului înainte de a te expune la căldură îți oferă un răgaz mai mare până când condițiile devin periculoase”, afirmă Stearns. Acest lucru se poate realiza și prin consumul de amestec de gheață și lichid (apă cu gheață), metodă despre care s-a constatat că răcește corpul și îmbunătățește performanța în timpul efortului fizic. Lasă-ți corpul să se adapteze Creșterea graduală a intensității efortului fizic pe vreme caldă îi permite organismului să se adapteze la aceste condiții. Procesul se numește aclimatizare la căldură. În general, explică Stearns, după șapte până la 14 zile de exerciții regulate efectuate pe căldură, temperatura internă a corpului în stare de repaus scade, rata transpirației crește, iar volumul plasmei sanguine se mărește. „Apare o nevoie uriașă de flux sanguin. Iar sângele este, în cele din urmă, elementul care va susține și va asigura funcționarea tuturor acestor procese fiziologice în condiții de căldură”, afirmă ea. Această adaptare ajută organismul să reacționeze mai bine, pentru că ajută atât la îmbunătățirea performanței, cât și la reducerea riscului de stres termic, adaugă ea.
13 schimbări simple care pot îmbunătăți instantaneu calitatea aerului din casa ta
Calitatea aerului din interior poate afecta sănătatea mai mult decât îți dai seama. Dureri de cap, iritații și amețeli sunt doar câteva dintre simptome. Experții recomandă o abordare simplă în trei pași: filtrarea aerului, introducerea aerului proaspăt și gestionarea umidității, conform Real Simple. Potrivit datelor Agenției pentru Protecția Mediului, oamenii petrec aproximativ 90% din timp în interior. Calitatea aerului respirat în această perioadă are un impact direct asupra sănătății generale, spune dr. Steven Haywood, medic de urgență și fost terapeut respirator. Primul pas: elimină sursele de poluare „Primul pas este eliminarea din locuință a oricărui element care degradează calitatea aerului”, spune Peter Mann, fondatorul unei companii de purificare a aerului. Produsele de curățenie, vopselele și substanțele chimice pot fi mutate în garaj. Când este posibil, alege vopsele fără compuși organici volatili (COV). Lumânările parfumate, odorizantele și difuzoarele conțin adesea COV precum formaldehidă, benzen și toluen. Expunerea prelungită la aceste substanțe poate provoca dureri de cap și iritații. Aerisirea și circulația aerului Deschiderea ferestrelor rămâne cea mai simplă metodă de îmbunătățire a calității aerului. Un termostat poate ventila casa și atunci când nu funcționează încălzirea sau aerul condiționat. Ventilatoarele de evacuare din baie sau bucătărie, lăsate pornite 20 de minute după un duș, contribuie la eliminarea aerului umed. Gestionarea umidității Umiditatea ideală în interior este între 30 și 50%. Un dezumidificator este util în sezonul cald și umed, iar un umidificator devine necesar iarna, când aerul uscat afectează căile respiratorii, recomandă specialistul HVAC Joseph Wood. Alte măsuri utile Filtrele de aer trebuie schimbate la 30 de zile sau la șase luni, în funcție de capacitate. Conductele de aer necesită curățare periodică de către un profesionist. Covoarele și preșurile acumulează păr, praf și polen și trebuie aspirate regulat. Proiectele de bricolaj – șlefuire, vopsire, gătit intens – este recomandat să fie realizate în aer liber ori de câte ori este posibil.
Pielea pierde apă iarna: Sfaturile medicilor pentru protecție
„În timpul iernii, pielea pierde mai multă apă, ceea ce slăbește bariera cutanată și o face mai vulnerabilă la orice iritant”, explică șefa secției de dermatologie a Spitalului Universitar Sanitas La Moraleja, Cristina Villegas, pentru El Economista. Factorii care afectează pielea: Încălzirea reduce umiditatea ambientală. Fibrele de lână produc frecare directă. Schimbările bruște de temperatură intensifică senzația de tensionare și mâncărime. Rezultatul: apariția eczemelor pe mâini, față, gât sau pliuri. Persoanele în vârstă, cel mai afectate Situația se accentuează la vârstnici. „Odată cu înaintarea în vârstă, pielea pierde lipide și capacitatea de retenție a apei”, explică Miriam Piqueras, director medical la Sanitas Mayores. „Această fragilitate crescută sporește sensibilitatea la iritanții din mediu. Poate provoca episoade de mâncărime mai intense, descuamare pronunțată și o probabilitate mai mare de a dezvolta eczeme în lunile reci”. Cele mai frecvente afecțiuni Dermatita atopică – cea mai comună formă. Dermatita iritativă a mâinilor – strâns legată de frig și spălarea frecventă. Eczemele de contact – apar din cauza anumitor țesături sau substanțe prezente în detergenți și balsamuri. Simptomele includ roșeață și descuamare, însoțite de senzație de arsură sau mâncărime intensă. Pot afecta somnul și calitatea vieții. Creștere a consultațiilor în lunile reci „Se observă o creștere a consultațiilor legate de probleme ale pielii în lunile de iarnă”, subliniază Villegas. „Multe persoane asociază aceste simptome doar cu frigul. Dar problema este strâns legată de mediul interior uscat, îmbrăcămintea nepotrivită și anumite rutine zilnice”. Dușurile foarte fierbinți și săpunurile agresive agravează situația. Cine este cel mai expus Copiii Persoanele în vârstă Cei cu antecedente de dermatită atopică Pacienții cu psoriazis Persoane cu alte boli de piele În aceste cazuri, chiar și o ușoară alterare a barierei cutanate poate declanșa erupții care avansează rapid și provoacă simptome persistente. Sfaturi pentru protejarea pielii 1. Reglați încălzirea Mențineți o temperatură moderată acasă și la locul de muncă. Deschideți ferestrele câteva minute pe zi. Utilizați umidificatoare când este posibil. 2. Alegeți hainele potrivite Purtați lenjerie intimă din bumbac sau fibre hipoalergenice. Rezervați lâna pentru straturile exterioare care nu intră în contact direct cu zonele sensibile. 3. Atenție la duș Evitați dușurile foarte calde și prelungite. Alegeți săpunuri delicate. Uscați pielea cu atingeri ușoare, nu frecați. 4. Hidratare constantă Aplicați creme sau loțiuni emoliente după duș și înainte de culcare. Acestea favorizează refacerea barierei cutanate și reduc mâncărimea. 5. Protejați zonele expuse Utilizați mănuși în exterior. Folosiți produse specifice pentru buze și zonele expuse. Preveniți crăpăturile și eczemele. Când să mergi la medic „Dacă roșeața, mâncărimea sau leziunile persistă în timp, sunt foarte supărătoare sau se infectează, consultați un dermatolog”, concluzionează Villegas.
Cele 7 plante care pot preveni apariția mucegaiului în casă, în timpul sezonului rece. Ce spun experții
Experții relevă faptul că există 7 plante care pot fi ținute în casă și care pot aduce un beneficiu, și anume să prevină apariția mucegaiului din anumite zone. Unele spații pot fi predispuse la formarea mucegaiului, iar anumite plante de interior ar putea să fie eficiente în a combate fenomenul, spun experții. Iată mai jos, în articol, care sunt acestea. Experții în grădinărit susțin că unele plante de interior ar putea aduce beneficii spațiului. Unul dintre acestea reprezintă diminuarea nivelului de umiditate din încăperi, în timpul sezonului rece. Acest aspect poate stimula reducerea apariției mucegaiului din anumite zone ale locuinței. Condensul poate fi un real „inamic” în casă, mai ales atunci când diferențele de temperatură sunt mari. Se formează, de pildă, în zona ferestrelor, ceea ce poate să favorizeze apariția mucegaiului. Dar există o soluție pentru a diminua umiditatea, și anume amplasarea unor plante în casă. Prin intermediul frunzelor, acestea pot să absoarbă umezeala din aer (absorbție foliară), contribuind activ la scăderea nivelului de umiditate din cameră. „Vestea bună este că există modalități de a controla acest lucru și de a preveni formarea condensului în primul rând”, spune Chris Bonnett de la Gardening Express, notează Dailymail.co.uk. Plantele care pot preveni apariția mucegaiului din încăperi Însă, care sunt cele șapte plante care pot avea acest rol, în locuință? Acestea trebuie să fie poziționate în zonele predispuse la umezeală (bucătărie, baie, chiar și în alte încăperi). Pe listă se află următoarele plante: Crinul Păcii (Spathiphyllum); Iedera Englezească (Hedera helix); Feriga Spadă (cunoscută și ca Feriga Sabie – Nephrolepis exaltata); Planta Păianjen (Chlorophytum comosum); Palmierul Area (Dypsis lutescens); Planta Șarpe (Sansevieria); Feriga Cuib (Asplenium nidus „Crispy Wave”). Feriga Spadă, de pildă, poate fi poziționată în zonele cu umiditate crescută (baie sau bucătărie). Crinul Păcii ar fi ideal să fie amplasat în încăperile care sutn poziționate către Est. Ajută și la purificarea aerului. De altfel, Palmierul Areca poate să contribuie la filtrarea toxinelor comune, iar Planta Șarpe poate fi amplasată în sufragerie. Autorul recomandă: Cum îți pregătești grădina pentru iernare. Pasul important pe care să-l faci în luna noiembrie, pentru a avea o plantație sănătoasă ECHINACEA, planta care întărește imunitatea și înfrumusețează grădina. Cum se prinde la ghiveci Ce înălțime maximă poate să aibă gardul dintre vecini, potrivit Codului Civil. Ce regulă să NU încalci Sursă foto: colaj Shutterstock