Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. Prioritară e alimentarea populației
Coeficienții scăzuți de umplere din două lacuri au dus la oprirea centralelor hidroelectrice de la aceste acumulări, pentru a păstra rezerva de apă pentru alimentarea populației. Este vorba de lacurile Paltinu și Măneciu, care produc însă un procent subunitar din energia totală a României, a explicat Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Centralele de pe lacurile de acumulare Paltinu și Măneciu sunt închise în prezent, dat fiind că nivelul de umplere este sub 50%, iar principala lui funcție este de a asigura alimentarea cu apă a populației, a explicat Sorin Rîndașu, într-o declarație pentru Gândul. Câtă energie produc cele două hidrocentrale Subiectul a ajuns în discuție după ce, în timpul zilelor libere de Paște, mulți români aflați la picnic pe malul lacului Paltinu au remarcat nivelul foarte scăzut de umplere. „Lacurile Paltinu și Măneciu au o componentă energetică, dar care nu este importantă la nivel național. Ele reprezintă la nivel național doar 0,24%. Practic, cei 15 MW putere instalată, cumulați, 10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu, nu înseamnă o producție de energie extrem de importantă, deci componenta energetică reprezintă funcție secundară la cele două acumulări. La cele două acumulări este extrem de importantă alimentarea cu apă a populației, prin urmare din Măneciu trebuie evacuat minimum un debit de 0,78 metri cubi pe secundă, iar din Paltinu, 1,2-1,5 metri cubi pe secundă, pentru alimentarea cu apă a populației”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, practic, la Măneciu, în 8 martie a fost înregistrat volumul minim în acumulare, de aproximativ 20%, respectiv 9,3 milioane de metri cubi, și luni ajunsese la 11,4 milione de metri cubi. „Deci, noi tot acumulăm. O creștere de 2 milioane metri cubi înseamnă că în momentul de față suntem peste nivelul programat din programul de exploatare, pentru că am mers pe o variantă mai conservatoare. Și la Paltinu am avut cam la fel. Am avut pe 15 martie un volum minim de vreo 21,2 milioane metri cubi, astăzi am ajuns la 23 de milioane metri cubi, deci încă o creștere de 2 milioane metri cubi. Repet, cele două acumulări au ca scop principal asigurarea alimentării cu apă în aval și avem nevoie ca să evacuăm, indiferent de cât intră, eșalonat în timp, cel puțin 0,7 – 0,8 metri cubi la Măneciu și 1,2 – 1,5 metri cubi la Paltinu. În condițiile acestea, centralele hidro sunt oprite”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, o centrală hidroelectrică funcționează normal cât mai aproape de nivelul normal de retenție, pentru a avea eficiență energetică. „Dacă ar funcționa la niveluri joase în acumulare, eficiența acesteia ar scădea la 0,6, față de un nivel de 0,85 pe care îl are aproape de maxim. Concluziile importante sunt că amândouă acumulările produc la nivel național foarte puțin, 0,24 – 0,25%, nu au un rol energetic important. Gândiți-vă că Porțile de Fier 1 și 2 au 1.300 MW putere instalată, față de 15 MW, Vidraru are 220 MW, Izvorul Muntelui – 210 MW, Gura Apelor – 335 MW, deci cei 15 megawați nu reprezintă mare lucru în contextul acesta”, a precizat Sorin Rîndașu. În cazul centralelor mari producătoare, Dispecerul Energetic Național, de sub umbrela operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, este cel care stabilește care centrală este pornită și care este oprită, în funcție de necesarul de energie la nivel național. „Evident că astea mici sunt mai puțin importante. Deci cele care sunt de 5, 10 MW nu au o importanță foarte mare. Se produce energia acolo unde este posibil și unde volumele din acumulări permit. La cele mari, decizia este luată de Dispeceratul Energetic Național, care comunică Hidroelectrica ce nevoie au, pentru că Hidroelectrica are două componente: pe de o parte, producția de energie hidro, iar pe de altă parte, echilibrarea, care este extrem de importantă”, a explicat Sorin Rîndașu. Directorul din Apele Române a subliniat că, în momentul de față, gradul de umplere pe cele 40 de lacuri monitorizate zilnic a ajuns la aproximativ 75%. „În momentul de față suntem peste programele de exploatare gândite la nivel național, pentru că a fost o perioadă în care, chiar dacă nu au fost semnificative, au existat precipitații în multe zone din țară. Pe trei sferturi din țară practic am avut precipitații și este normal, pentru că suntem, totuși, în luna aprilie. Ne așteptăm să continue perioadele cu precipitații. Gândiți-vă că zilele acestea am avut chiar ceva avertizări hidro, pagubele au fost mai degrabă aduse în zonele orașenești, din pluvial, unde canalizările n-au făcut față, n-am avut cote depășite sau lucruri de genul acesta. Și genul acesta de situații probabil că vor continua până în la jumătatea lunii mai, cel puțin. Deci sperăm să mai acumulăm în continuare, astfel încât, în perioada verii, când va fi nevoie, să putem să asigurăm fără probleme sistemele centralizate de alimentări cu apă”, a explicat Sorin Rîndașu. Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele oprite complet în prezent, pentru a nu se produce sincope în alimentarea cu apă a populației. „Funcționarea este intermitentă, deci ele pot funcționa, să spunem, 5 ore pe zi, 6 ore pe zi, 8 ore pe zi, depinde de programul de exploatare. Ele pot fi oprite o perioadă, după care repornite în cursul unei zile. Cele două centrale hidro sunt oprite complet pentru simplul motiv că este nevoie să creștem volumele în aceste acumulări”, a conchis Sorin Rîndașu. Cum a evoluat rezerva de apă Gradul de umplere la lacul de acumulare Paltinu era, luni, de 44,82%, în ușoară creștere față de lunea trecută, când era 43,63%, dar în scădere față de acum aproape trei luni, conform datelor furnizate de oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR). La începutul lunii februarie, ANAR preciza că, la această acumulare, coeficientul de umplere era de 47%, fiind cu mult sub nivelurile din anii precedenți. „Lipsa precipitațiilor semnificative din ultimii ani, dar și înjumătățirea aportului de apă din stratul de zăpadă afectează nivelurile debitelor, dar și rezervele de