România obţine un mandat de patru ani în Consiliul Executiv al UNESCO
După mandatul de preşedinte al Conferinţei Generale a UNESCO, exercitat de Simona-Mirela Miculescu, recent încheiat, această alegere reprezintă recunoaşterea angajamentului constant al României faţă de valorile şi obiectivele UNESCO în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii şi comunicării, transmite vineri Ministerul Afacerilor Externe. Mandatul din Consiliul Executiv va permite României să contribuie direct la implementarea Programului de activităţi pentru perioada 2026-2029 al organizaţiei şi la adoptarea deciziilor strategice privind agenda globală a educaţiei, ştiinţei, culturii şi comunicării. România îşi propune să pună în valoare bune practici şi experienţe relevante, să sprijine consolidarea societăţii bazate pe cunoaştere, reducerea decalajelor de incluziune digitală, promovarea culturii ca bun public, precum şi apărarea libertăţii de exprimare şi a siguranţei jurnaliştilor. „Această alegere deschide noi oportunităţi de cooperare şi influenţă pentru România, care va putea valorifica experienţa acumulată pe plan multicultural, educaţional şi ştiinţific, contribuind activ la formularea şi implementarea politicilor UNESCO. Apartenenţa la Consiliul Executiv va facilita, de asemenea, implicarea României în noi iniţiative şi proiecte internaţionale dedicate unor teme importante precum protejarea patrimoniului cultural, stimularea inovaţiei în educaţie şi ştiinţă sau promovarea unei comunicări responsabile şi incluzive”, arată MAE într-un comunicat.
Daniel David: Pseudoştiinţa şi analfabetismul funcţional reprezintă un virus potenţial mortal al societăţii
Daniel David a reafirmat, sâmbătă, angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susţinerii şi promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competenţă: educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizaţia şi cu statele membre, învăţând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securităţii şi sustenabilităţii, şi prin candidatura la alegerile pentru Executive Board. Mesajul a inclus specific şi următoarea viziune asupra educaţiei şi ştiinţei: 1. Societăţile moderne sunt societăţi bazate pe cunoaştere. 2. Cunoaşterea este generată prin cercetare (ştiinţă) şi este diseminată prin educaţie şi cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare. 3. Societăţile bazate pe cunoaştere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetăţeni. 4. Trei vulnerabilităţi majore ameninţă astăzi societatea bazată pe cunoaştere (vulnerabilităţi diagnosticate şi abordare curativ şi prin Raportul QX): a. Analfabetismul funcţional permite infiltrarea pseudoştiinţei, generând conspiraţii, abordări extremiste care pun la risc ţesutul social şi anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potenţial mortal al societăţii bazate pe cunoaştere, un risc de securitate naţională. Analfabetismul funcţional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât şi indirect (prin procese educaţional de calitate). b. Integrarea „fizic-cyber” şi accesibilizarea informaţiilor (ex.: prin internet/reţele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluţii industriale prin care trece în prezent civilizaţia noastră, deschid spaţii atât pentru ştiinţă, cât şi pentru pseudoştiinţă. Este important ca ştiinţa să fie integrată activ în aceste spaţii, odată cu blocarea pseudoştiinţei, atât prin educaţiei formală, cât şi nonformală şi informală. Spre exemplu, informaţiile devin cunoaştere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educaţiei moderne. c. Oamenii, tot mai emancipaţi astăzi, aşteaptă alt gen de instituţii sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” şi abordarea educaţiei-ştiinţei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înţelept, fără a reduce rigoarea ştiinţei, ci a aduce cetăţeanul în cultura şţiinţei şi fără a anula rolurile educaţionale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorităţi locale vs. societate).
Ministerul Culturii: Folclorul românesc, pentru prima dată în 80 de ani pe scena UNESCO de la Paris
În fața a peste 1.000 de spectatori din cele 194 de state membre ale UNESCO, ambasadoarea României la UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, a urcat pe scena Sălii Mari a UNESCO din Paris alături de Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul – Junii Sibiului, interpretând împreună piesa „Sanie cu zurgălăi”. Evenimentul intitulat „Sufletul României: să celebrăm împreună Patrimoniul cultural / The Soul of Romania: Celebrating Together the Cultural Heritage” a marcat încheierea mandatului de președinte al Conferinței Generale UNESCO (2023–2025), deținut de ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, primul român și a cincea femeie din istoria de 80 de ani a organizației care a condus forul. „O felicit pe Excelența Sa, Simona-Mirela Miculescu, pentru un mandat excepțional la conducerea Conferinței Generale UNESCO și pentru felul în care a promovat, cu pasiune, cultura română în lume. Prin profesionalismul, viziunea și energia sa, România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel. Îi mulțumim pentru toate inițiativele prin care a transformat diplomația culturală într-un dialog autentic între oameni și valori”, a spus Demeter András István, ministrul Culturii.
Decizie crucială cu privire la soarta tezaurului dacic furat din muzeul Drents din Olanda / UNESCO a lansat Muzeul Obiectelor Culturale Furate
Coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice de aur, de o valoare inestimabilă, încă nerecuperate, au fost incluse în Muzeul Obiectelor Culturale Furate, lansat de UNESCO. András István Demeter, ministrul Culturii, participă în aceste zile la Conferința Mondiacult, organizată de UNESCO și găzduită în Spania. Reamintim că cele patru piese de tezaur românesc furate de la Muzeul din Olanda au fost despăgubite de autoritățile olandeze cu 5,7 milioane de euro. Între timp, ancheta pentru prinderea hoților continuă. Suma, plătită integral de o mare companie de asigurări olandeză, a intrat deja în contul Muzeului Național de Istorie a României. „România se alătură statelor care susțin cu fermitate recunoașterea explicită a culturii” După lungi întregi de așteptare și suspans, autoritățile au decis să nu mai aștepte finalizarea anchetei penale derulate de autoritățile olandeze și au acceptat plata la valoarea asigurată. Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, evenimentul reunește peste 100 de miniștri ai Culturii, 3.000 de participanți din 165 de țări și peste 100 de organizații neguvernamentale. Tema centrală a ediției din acest an este consolidarea rolului culturii în arhitectura globală a dezvoltării durabile. „Cultura nu este un accesoriu al dezvoltării, ci unul dintre pilonii săi fundamentali. De la educație și protecția patrimoniului, la industriile creative și dialogul intercultural, cultura oferă resurse esențiale pentru societăți reziliente și prospere. România se alătură statelor care susțin cu fermitate recunoașterea explicită a culturii ca obiectiv independent în viitoarea agendă globală de dezvoltare”, a subliniat ministrul András István Demeter. Un moment important al conferinței a fost lansarea, de către UNESCO, a Muzeului Obiectelor Culturale Furate, un spațiu virtual interactiv care atrage atenția asupra traficului ilicit de bunuri culturale și asupra patrimoniului dispărut. Tezaurul dacic furat din muzeul din Olanda, inclus în proiect În cadrul acestui proiect au fost incluse și obiecte din patrimoniul cultural românesc – coiful dacic de la Coțofenești și patru brățări dacice de aur, de valoare inestimabilă, încă nerecuperate. „Fiecare obiect cultural pierdut reprezintă o rană în memoria unui popor. Este esențial ca aceste cazuri să fie vizibile la nivel internațional pentru a menține cooperarea necesară recuperării lor. Patrimoniul nostru nu este doar o moștenire națională, ci parte a patrimoniului cultural universal. Pentru ca drepturile culturale să fie pe deplin garantate, mass-media trebuie să stea alături de sectoarele creative sub umbrela comună a culturii. Numai astfel putem construi un spațiu public rezilient, unde creația, informația și participarea cetățenilor se sprijină reciproc”, a spus ministrul. Totodată, România a prezentat inițiativele derulate pentru consolidarea guvernanței culturale prin măsuri concrete, precum formarea a peste 2.000 de experți în dezvoltare durabilă în administrația publică și integrarea culturii în implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă. În marja conferinței, ministrul András István Demeter a avut o întrevedere cu omologul său din Republica Serbia, Nikola Selaković. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării culturale bilaterale, precum și derularea de proiecte comune în domeniul patrimoniului, cercetării și schimburilor artistice. Cei doi miniștri au reliefat, totodată, rolul comunităților minoritare românești și sârbe ca punți de prietenie și elemente vii de legătură între cele două state. Blestemul brățărilor dacice În timp ce „emblema” jafului din ianuarie rămâne Coiful de Aur de la Coțofenești, cele 3 brățări dacice care au fost de asemenea furate se înscriu într-o „tradiție” nefericită a statului român. Reamintim că 24 de brățări dacice din aur au fost găsite la situl Sarmizegetusa Regia, 15 dintre acestea fiind furate în anii 2000 și 2001. O parte s-au recuperat. Însă nu pentru mult timp. Trei dintre suspecți au fost eliberați După jaful de la Muzeul Drents din Assen, mai multe persoane au fost arestate în Olanda. Trei dintre aceștia sunt considerați de anchetatori autorii principali: Douglas Chesley W., Bernhard Z. şi Jan B. Aceștia se află în arest preventiv, în timp ce alți trei suspecți, despre care s-a crezut că au fost complici la furt, au fost scoși de sub urmărire penală. Un director demis, un ministru denunțat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. Atât împotriva lui, cât și împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, Liga Studenților din Iași a depus un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: ADIO, Coif! România a fost despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru valoarea inestimabilă a tezaurului furat în Olanda Cine este ASIGURATORUL Tezaurului Dacic FURAT din Muzeul Drents? Director Muzeu Istorie: „Asigurarea expoziției, peste 30 de milioane de euro” Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic