Dan Dungaciu: Zelenski a INTERZIS legalizarea Bisericii Ortodoxe și închide licee cu predare în Limba Română
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum situația din Ucraina este una anti-românească. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum situația din Ucraina este una anti-românească. Acesta a început prin a spune că Ucraina este pe o pantă naționalistă. Această direcție a statului este încurajată de Occident. Analistul susține că totul a început de pe vremea lui Poroșenko, fostul președinte al Ucrainei. Atunci a început un fenomen anti-românesc. Interzicerea Bisericii Ortodoxe Române și închiderea liceelor în care se predă româna sunt factori ai unui fenomen profund anti-românesc, susține Dungaciu. „Ucraina a intrat de mult pe o pantă din aceasta naționalistă, încurajată de zona occidentală, inclusiv de America. Pentru că inițial s-a început cu această încurajare încă de pe vremea președintelui Poroșenko, așa-zisa Revoluție Oranj, care ea este prima care a redescoperit rădăcinile anti-rusești, ca să zic așa, ale Ucrainei. Niște tipuri de rădăcini anti-rusești care în România, evident, ar fi interzise. Genul ăla de manifestări și genul ăla de personaj. Zelenski le-a dus până la capăt, urmând, de fapt, implementarea legii educației care a început înaintea lui, pe vremea președintelui Poroșenko. Acuma e culminarea acelui proces. Domnul Zelenski, din păcate, întărește această linie care este anti-românească, indiscutabil, prin interzicerea legalizării Bisericii Ortodoxe Române, în pofida legislației Ucrainei, în pofida legislației europene, pentru că legislația europeană spune că biserica este separată de stat, dacă eu vreau să înscriu în România cultul omuleților roșii cu urechi verzi, eu am voie să-l înscriu dacă nu-mi încalcă niște prerogative care țin de securitatea statului, de sănătatea publică. Deci statul e obligat să-l recunoască, cultul ăla pot să fie canonic, subordonat, treaba lor. Deci Ucraina, în acest moment, interzice înregistrare Bisericii Ortodoxe Române, o tergiversează și pe cel care a inițiat petiția îl face persona non grata, domnul Eugen Pătraș. Închid liceele pentru că e legea educației, așa spune. Deci s-a închis orice idee. În vremea sovietică existau oameni care aveau cursul de limba română și la universități și la facultăți. Noua lege a educației în Ucraina interzice ideea de școală în limba română. Nu mai sunt școli în limba română, iar numărul orelor sau numărul școlilor care mai predau ore de limba română se reduce. Deci dacă faceți o comparație între perioada sovietică, perioada sovietică, nu vorbim și de perioada europeană, diferența este colosală. Sigur că cineva ar putea să spună că înțelegem că rusa… De ce nu faci măcar o diferență între limbile europene și limbile care nu sunt europene, ca să arăți că n-ai nimic cu românii, de fapt? Și vă mai dau o știre, pe care nu a prea pus-o presa din România. A acceptat, pentru prima dată, Ucraina dubla cetățenie. România nu se află printre statele ale căror cetățenii să fie acceptate. Polonia are voie. Pentru Polonia se acceptă dubla cetățenie. Pentru Ungaria nu se acceptă dubla cetățenie. N-aș vrea să comparăm Ungaria și România, apropo de ajutorul care a fost dat. Faptul că românilor nu le dai voie să aibă dublă cetățenie, asta nu face decât să întărească ceea ce, din păcate, Kiev-ul a făcut pe linia educației înainte de Zelenski. Ce se întâmplă în Ucraina, din păcate, este consecința acestei neputințe de a-ți asuma ideea de statalitate, Figurile triste, de cele mai multe ori, care reprezintă România, sunt consecințe ale eșecului profund al acestui stat. Tot ce se întâmplă cu Ucraina este mai dureros, pentru că noi și plătim, și finanțăm acest război. Măcar ungurilor nu le-am dat bani, ca să zic așa.”, a explicat geopoliticianul.
Valentin Stan: Orban strică planurile de război din Uniunea Europeană. De aceea l-a ales Trump pentru summitul cu Putin
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan a explicat de ce premierul ungar Viktor Orban a devenit un personaj incomod pentru liderii occidentali. El spune că Orban le strică planurile de război. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Viktor Orban le strică planurile Stan a spus că Viktor Orban este acum principalul obstacol în calea strategiei de război a Bruxelles-ului. Potrivit lui, premierul Ungariei oprește pachetele de sancțiuni, blochează negocierile de aderare ale Ucrainei și se opune finanțării continue a unui conflict pe care îl consideră deja pierdut. Pentru că Orban le strică planurile de război în Uniunea Europeană. Orban îi blochează. Ceea ce trebuie să știe românii. Trump a dat o lovitură mortală Europei Valentin Stan crede că alegerea Budapestei ca loc pentru o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin nu este întâmplătoare. Spune că această mișcare vine ca o lovitură pentru liderii europeni care insistă să continue sprijinul militar pentru Ucraina. Ce a făcut Trump este o lovitură mortală dată Europei, aia care fomentează război. Și Ucrainei. Pentru că Orban este cel care blochează începerea negocierilor de aderare cu Ucraina. Este cel care blochează pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei. Este cel care se împotrivește finanțării masive a unui război pierdut. Iar mafia de tip politic Macron-Zelenski ar vrea ca Ungaria să fie scoasă din acest circuit al unei prezențe active în mecanismele de decizie ale Uniunii. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”
Răspunsul oficialilor întrebaţi de ce Trump se va întâlni cu Putin la Budapesta: Mama ta a ales
Casa Albă a atras atenţia şi a stârnit controverse după ce doi oficiali ai Preşedinţiei americane au răspuns cu o remarcă surprinzătoare atunci când au fost întrebaţi despre summitul preşedintelui american Donald Trump cu omologul său rus, Vladimir Putin, care ar urma să aibă loc la Budapesta. Trump a anunţat că va avea o altă întâlnire cu Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina, de data aceasta la Budapesta, Ungaria, acelaşi oraş în care, în urmă cu trei decenii, Rusia s-a angajat să nu invadeze Ucraina în schimbul acceptului Kievului de a renunţa la armele sale nucleare. Când reporterul HuffPost a întrebat cine a ales locaţia pentru viitoarea întâlnire a lui Trump cu Putin, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a răspuns: „Mama ta a ales-o”. Şi directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a venit şi el cu acelaşi răspuns: „Mama ta”, scrie The Independent. Reporterul a întrebat-o apoi pe Leavitt dacă i se pare amuzant răspunsul pe care îl oferise, ceea ce a stârnit şi mai multă nemulţumire din partea purtătoarei de cuvânt. „Mi se pare amuzant că te consideri de fapt un jurnalist. Eşti o persoană de extremă stânga pe care nimeni nu o ia în serios, nici măcar colegii tăi din presă, dar pur şi simplu nu-ţi spun asta în faţă. Nu-mi trimite mesaje cu întrebările tale părtinitoare şi absurde”, a răspuns ea. The Independent a contactat Casa Albă pentru a întreba dacă aceasta este un răspuns potrivit, iar purtătorul de cuvânt Taylor Rogers a răspuns că acesta a fost „mai mult decât potrivit”. „Persoana care a primit aceste mesaje nu este un reporter adevărat, ci un activist democrat. Prin urmare, răspunsul pe care l-au primit a fost mai mult decât potrivit. Echipa de presă a Casei Albe preia şi răspunde la sute de solicitări serioase în fiecare zi din partea reporterilor reali, nu avem timp de pierdut cu atacuri partizane”, a spus Rogers. Cheung a redistribuit, de asemenea, o postare X despre schimbul de replici vineri după-amiază, dar nu a făcut niciun comentariu suplimentar.
Orban spune că Budapesta oferă o șansă pentru pacea în Ucraina
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a mintit următoarea întâlnire dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele rus, Vladimir Putin, care este programată să aibă loc la Budapesta. Orban a declarat că mulți s-au întrebat de ce a fost aleasă Ungaria, adăugând că țara „a rămas singură în Europa pe calea păcii”, scrie baha. El a susținut că Budapesta oferă o șansă rară pentru ca discuțiile dintre SUA și Rusia să avanseze spre încheierea războiului din Ucraina, chiar dacă Uniunea Europeană se retrage. Orban a explicat că țara sa nu a închis niciodată canalele de dialog, nici în guvern, nici în opoziție, și a susținut în mod constant negocierile în locul confruntării. Orban a spus că Ungaria susține „pacea cu perseverență și consecvență”, subliniind cooperarea și respectul reciproc. Va fi Putin arestat la Budapesta? Ungaria este încă obligată să facă arestări sub mandatul emis de Curtea Penală Internațională de la Haga (CPI). Astfel, potrivit legii internaționale, Vladimir Putin ar trebui să fie arestat. Cu toate acestea, autoritățile maghiare refuză. Nu ar fi primul caz de acest gen. La începutul lunii aprilie, Ungaria și-a anunțat retragerea din Curtea Penală Internațională. Cu toate acestea, retragerea va intra în vigoare abia în iunie 2026, potrivit BBC. Astfel, Ungaria trebuie încă să respecte regulile curții internaționale, respectiv Statutul de la Roma, până când retragerea va intra în vigoare. Deci, potrivit regulilor, Ungaria este încă obligată să aresteze persoanele căutate de CPI. Printre acestea se află și liderul rus Vladimir Putin.
În timp ce guvernul Bolojan îngheață plățile, Viktor Orban dă „a 14-a lună de pensie pentru vârstnici. Cât câștigă un pensionar maghiar
Guvernul Ungariei intenționează să distribuie o pensie lunară suplimentară, în încercarea de a câștiga simpatia pensionarilor, în perspectiva alegerilor din aprilie anul viitor. Guvernul „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, a declarat premierul Viktor Orban într-o postare pe rețelele de socializare joi. El a prezentat inițiativa ca parte a unui angajament de lungă durată al autorităților de a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor, notează Bloomberg. În 2020, Guvernul lui Orban a reinstituit a 13-a pensie lunară pentru cei peste două milioane de pensionari din Ungaria, ca parte a stimulentelor economice din timpul pandemiei. Pensiile suplimentare costă bugetul Ungariei aproape două miliarde de dolari pe lună Noua măsură, dacă va fi implementată anul viitor, ar împinge deficitul bugetar spre 5% din Produsul Intern Brut, potrivit unui analist la divizia CIB Bank a Intesa Sanpaolo SpA din Budapesta. Ungaria are cele mai mari datorii din rândul statelor UE din afara zonei euro, iar ținta de deficit bugetar pentru acest an a fost calculată la 4,5%. Analistul estimează că fiecare pensie lunară suplimentară costă aproximativ 600 de miliarde de forinți (aproape două miliarde de dolari). Pensia medie lunară în Ungaria Pensia medie lunară în Ungaria este de aproximativ 242.000 de forinți, sau aproximativ 630 de euro. La sfârșitul anului 2024, pensia medie era de aproximativ 400 de euro pe lună, sumă care crescuse la 564 de euro în ianuarie 2025. În Polonia, pensionarii primesc o a 14-a pensie, ceea ce a contribuit la acumularea celui de-al doilea cel mai mare deficit bugetar din UE, după România. Anunțul lui Orban vine după ce S&P Global Ratings a ales să nu modifice ratingul de credit al Ungariei, aflat la cel mai scăzut nivel de investiții, vinerea trecută, menținând în același timp o perspectivă negativă. La rândul său, Fitch Ratings a anunțat că reducerea deficitului Ungariei va fi mai lent decât se aștepta anterior, iar reducerile de taxe recent anunțate creează un risc suplimentar pentru proiecțiile privind deficitul și datoria pe fondul creșterii slabe, notează Reuters. Partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza condus de Peter Magyar aflat în fruntea preferințelor alegătorilor, conform celor mai multe sondaje. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mesaj de la Moscova al șefului diplomației maghiare: Ungaria nu va accepta presiuni străine legate de aprovizionarea cu gaz
A 14-a lună de pensie în Ungaria: Orbán pregătește un supliment de 1,6 miliarde de dolari pentru pensionari
Premierul Viktor Orbán, a anunțat joi că executivul său lucrează „cu toată viteza” la introducerea unei a 14-a luni de pensie, o măsură menită să sprijine pensionarii, dar care ar putea afecta stabilitatea bugetară a țării. „Noi am încheiat un acord cu pensionarii în urmă cu 15 ani. Am restituit a 13-a pensie. Ne-am angajat că valoarea pensiilor nu va scădea și că, atunci când motorul economiei funcționează bine, pensionarii trebuie și ei să beneficieze de asta. (…) Și lucrăm cu toată viteza la introducerea unei a 14-a pensii”, a scris Orbán pe pagina sa de socializare, confirmând guvernul său intenționează să extindă suplimentul anual deja acordat persoanelor vârstnice. Pensiile, dispută politică Ungaria oferă în prezent pensionarilor o plată suplimentară echivalentă cu o lună în plus de pensie pe an, introdusă tot în timpul guvernării lui Orbán. Noua măsură ar adăuga încă o lună de plată, ridicând costurile la aproximativ 1,6 miliarde de dolari (536 miliarde de forinți), potrivit Reuters. Șeful executivului ungar a lansat critici dure la adresa partidului de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, acuzându-l că ar susține politici economice inspirate de Bruxelles. „După «taxaTisza», iată și noua lor armă economică miraculoasă: reducerea pensiilor”, a scris Orbán, ironizând poziția formațiunii rivale. Promisiuni cu miză electorală Ungaria traversează cea mai slabă perioadă economică din cei 15 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Pentru a contracara nemulțumirile economice înaintea alegerilor din 2026, premierul a promis o serie de reduceri de taxe și creșteri salariale, estimate de agenția internațională de evaluare financiară S&P Global la aproximativ 2% din PIB. Aceste politici populiste ar putea submina planurile de reducere a deficitului, spun analiștii. Fitch Ratings a transmis că „reducerile de deficit vor fi mai lente decât se aștepta”, iar noile măsuri fiscale „creează riscuri suplimentare pentru datoria și stabilitatea economică”. Bugetul, tot mai greu de susținut Ungaria se confruntă deja cu cel mai mare nivel al datoriei publice din afara zonei euro, iar dobânzile la care guvernul se împrumută au crescut semnificativ după izbucnirea războiului din Ucraina, ceea ce a făcut finanțarea datoriei mai costisitoare. În februarie, plata unei „a 13-a pensii” a adăugat o povară bugetară semnificativă, contribuind la un deficit de 4,5% din PIB pentru 2025, iar extinderea la „a 14-a lună” riscă să adâncească și mai mult acest dezechilibru. Odată cu creștererea cheltuielilor bugetare și a tensiunilor fiscale, Ungaria riscă o retrogradare a ratingului de credit. România și Polonia, în topul deficitelor europene Modelul nu este unic, spun analiștii Reuters: Polonia oferă deja o „a 14-a pensie”, măsură ce a contribuit la al doilea cel mai mare deficit din UE, după România. Cu toate acestea, pentru Orbán, presiunea este în primul rând politică. Sondajele arată că partidul său Fidesz este în urma opoziției conduse de Tisza, la doar șase luni înainte de alegeri, iar pensionarii rămân una dintre cele mai fidele baze electorale ale premierului.
Ungaria e în doliu. Marele campion a murit la doar 58 de ani
Veste tragică în Ungaria, țara vecină fiind în doliu, după ce marele campion mondial la scrimă a murit la doar 58 de ani, chinuit pentru mult timp de o boală gravă. Csaba Koves, unul dintre cei mai buni scrimeri ai anilor ’90, a fost dublu medaliat cu argint la Jocurile Olimpice și dublu campion mondial. Marele scrimer maghiar Csaba Koves a murit la doar 58 de ani Ungurii sunt în doliu după ce a fost anunțat decesul marelui campion mondial, la doar 58 de ani, chinuit fiind de ani de zile de o boală gravă. Este vorba despre Csaba Koves, unul dintre cei mai buni scrimeri ai anilor ’90, cel care are în vitrină două medalii argint la Jocurile Olimpice și alte două medalii de aur la campionatele mondiale, scrie sportal.blic.rs. Federația Maghiară de Scrimă a făcut tristul anunț pe site-ul său oficial despre unul dintre cei mai buni scrimeri din urmă cu 3 decenii, sportivul care a câștigat Cupa Mondială la general și a fost liderul incontestabil al echipei maghiare din 1989 până în 2000. Keves a câștigat medalii de argint olimpice ca și component al echipei maghiare la JO de Barcelona în 1992 și patru ani mai târziu la Olimpiada de la Atlanta. Totodată, în 1991, acesta a câștigat titlul de campion mondial cu echipa naționale la Budapesta, iar doi ani mai târziu a pus mâna și pe aurul la Campionatul Mondial de la Essen. A sperat până în ultima clipă. „Doctorul mi-a spus să beau vin roșu” Cariera sa excepțională în scrimă s-a încheiat odată cu Jocurile Olimpice de la Sydney. S-a îndepărtat complet de scrimă și, practic, nu a mai apărut pe planșă după aceea, în ciuda faptului că a fost sfătuit de mulți să nu renunțe. Dar a fost de neînduplecat. Așa a fost mereu. Dacă decidea ceva, nu renunța la idee. A ținut legătura cu prietenii săi de scrimă, cel puțin până când s-a îmbolnăvit. A fost lovit de o boală nemiloasă și atunci s-a închis în el și nu a mai vrut să vorbească cu nimeni. Apoi, în urmă cu aproximativ doi ani, își revenise și a răspuns din nou la telefon. Mai mult, venea la sală din când în când și se comporta exact la fel ca înainte. De exemplu, bea vin roșu în loc de bere, lucru pe care nu-l mai făcuse niciodată. „‘Doctorul mi-a spus să beau vin roșu că îmi întărește oasele. Și vreau să le întăresc temeinic‘, ne-a spus în felul în care numai el putea povesti. Cândva, în primele luni ale anului, a încetat să mai vină. Mi-a răspuns încă o dată la apel, dar a spus: ‘Starea mi s-a înrăutățit din nou, nu mă suna, revin mai târziu’”, potrivit fostului său coechipier, directorul de comunicare al MVSZ, András Szetey, citat de Federația Maghiară de Scrimă.
Viktor Orban anunță împrumuturi ieftine pentru companii înainte de alegerile de anul viitor
Aflat la putere din 2010, liderul naționalist se confruntă cu ceea ce analiștii spun că ar putea fi cele mai dificile alegeri prin care a trecut până acum, economia stagnând și inflația persistentă împiedicând reducerea ratelor dobânzilor de către banca centrală, scrie gandul.ro, care citează Reuters. Noul program vine după ce, luna trecută, Guvernul a introdus un sistem de credite subvenţionate pentru tinerii care își doresc să cumpere o locuință, la mai puţin de jumătate din nivelul pieței. În prezent, rata de referinţă a Băncii Naţionale a Ungariei este de 6,5%. „Noul credit pentru firme va fi disponibil la o dobândă fixă de 3%, fără restricţii privind utilizarea, şi cu un plafon de 150 de milioane de forinţi (circa 454.000 de dolari)”, a declarat Orban într-un briefing. El a sugerat şi posibile reduceri de taxe pentru angajatori, fără a oferi însă detalii. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni. Avertismentul economiștilor Economiştii avertizează însă că măsurile pre-electorale implică riscuri fiscale semnificative. Potrivit analiştilor de la OTP Bank, economia ungară va avansa doar cu 0,6% în 2025, urmând să accelereze spre 3% anul viitor, impulsionată de consumul alimentat de stimulii fiscali înainte de alegeri. Ei atrag însă atenţia că efectul ar putea fi temporar, iar deficitul bugetar — estimat să depăşească 5% din PIB în 2026 — va trebui ulterior redus. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni.
Acuzat că e pro-rus, Viktor Orban minimizează forța Rusiei /Liderul ungar face o radiografie dură țării conduse de Putin, dar nu ezită să critice UE
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că Uniunea Europeană este ”mai puternică” decât Rusia din toate punctele de vedere în acest moment, avertizând, într-un schimb de replici relaxat cu omologul său polonez, Donald Tusk, asupra problemelor economice ale Europei. Întrebat, la summitul european de la Copenhaga, care este principala amenințare la adresa Europei în acest moment, Viktor Orban a avertizat asupra situației economice. Glumind, Donald Tusk, premierul Poloniei, a semnalat că întrebarea era ”o provocare”. ”Pericolul real este legat de stagnarea economică și pierderea competitivității”, a răspuns Viktor Orban. Întrebat despre riscurile generate de Rusia, premierul ungar a continuat: ”Suntem mai puternici decât Rusia, faceți o comparație și să aveți opinii bazate pe lucruri concrete: Avem peste 400 de milioane de oameni, Rusia are 130 de milioane, observați PIB-ul european, este mai mare decât al Rusiei, noi, cele 27 de state UE, cheltuim mai mult pentru apărare decât rușii. De ce ne temem? Suntem mai puternici decât ei. Întrebarea este dacă avem conducere politică, dacă ne putem reuni și dacă ne putem apăra interesele împreună. Asta ar trebui să facem”. Uniunea Europeană și partenerii din Comunitatea Politică Europeană au decis să mențină sprijinul pentru Ucraina, în eforturile de respingere a invaziei militare ruse. ”Obiectivul nostru rămâne o Ucraină puternică și liberă. Rusia trebuie să știe că Uniunea Europeană și partenerii au voința și mijloacele de a continua sprijinul pentru Ucraina până la obținerea unei păci corecte și durabile. Curând, vom lansa un nou program pentru a oferi Ucrainei avantajul tehnologic de care are nevoie pe câmpul de luptă. Menținem unitatea, pentru a garanta securitatea continentului nostru”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Pakistanul avertizează că planul lui TRUMP pentru Fâșia Gaza nu este în conformitate cu propunerea țărilor musulmane Danemarca raportează provocări constante ale RUSIEI în apele sale teritoriale /Moscova, acuzată că încearcă să provoace coliziuni navale
Viktor Orban, mesaj dur la summitul de la Copenhaga: Situația e gravă. Pe masă sunt propuneri pro-război / Premierul Ungariei se opune aderării Ucrainei la UE
„Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă sunt propuneri evidente pro-război. Vor să dea fondurile UE Ucrainei. Vor să accelereze aderarea Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme. Toate aceste propuneri arată limpede că bruxellezii vor să meargă la război”, a scris Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook. Șeful guvernului de la Budapesta și-a reafirmat ferm opoziția față de planurile legate de sprijinul militar și financiar pentru Kiev, insistând că Ungaria nu poate fi ocolită în luarea deciziilor. „Eu voi apăra ferm poziția Ungariei, dar acest summit dovedește și că următoarele luni vor fi despre amenințarea războiului. Vom avea nevoie de sprijinul întregii noastre comunități politice și al fiecărui maghiar iubitor de pace”, a adăugat Orbán. Reuniunea informală de la Copenhaga a reunit liderii statelor membre pentru discuții privind securitatea europeană și perspectiva aderării Ucrainei. Deși nu s-au luat decizii oficiale, reuniunea pregătește terenul pentru summitul Consiliului European programat pe 23-24 octombrie. Ungaria blochează consensul în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, premierul Orbán respingând în mod repetat ceea ce el numește „trucuri juridice” și avertizând că Uniunea Europeană riscă să fie atrasă în război prin aceste decizii. „Poziția Ungariei este că trebuie încheiat un acord strategic cu Ucraina, nu oferită calitatea de membru, deoarece aderarea ar însemna că Uniunea Europeană ar fi atrasă în războiul ruso-ucrainean”, a declarat premierul Ungariei. El a adăugat că „o parte semnificativă a fondurilor UE ar reveni Ucrainei dacă aceasta ar adera la Uniune”. Orban afirmă că strategia UE este să înfrângă Rusia într-un „război de uzură”, iar Ungaria nu este de acord: „Nu există o soluție pe front, sute de mii de oameni vor muri de ambele părți”, a avertizat el. Viktor Orbán consideră că trebuie negociat un acord pe termen lung cu Rusia privind un nou sistem de securitate europeană, în cadrul căruia să fie găsit și locul Ucrainei.