Mâncarea nesănătoasă cauză de obezitate pentru tot mai mulți copii
Pentru prima dată, mai mulți copii din întreaga lume sunt obezi decât subponderali, potrivit unui raport ONU care avertizează că mâncarea nesănătoasă ultra-procesată copleșește dietele copiilor. UNICEF a declarat că 188 de milioane de adolescenți și copii de vârstă școlară suferă de obezitate – unul din 10 – aceasta afectând sănătatea și dezvoltarea și aducând un risc de boli care le pun viața în pericol, potrivit The Guardian. Catherine Russell, directoarea executivă a agenției ONU pentru copii, a declarat: „Când vorbim despre malnutriție, nu mai vorbim doar despre copiii subponderali. „Obezitatea este o preocupare tot mai mare. Alimentele ultra-procesate [UPF] înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele și proteinele, într-un moment în care nutriția joacă un rol esențial în creșterea, dezvoltarea cognitivă și sănătatea mintală a copiilor.” În timp ce 9,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între cinci și 19 ani din întreaga lume sunt subponderali, 9,4% sunt considerați obezi, conform raportului. În anul 2000, aproape 13% erau subponderali și doar 3% erau obezi. Raportul, intitulat „Hrănirea profitului: Cum dezamăgesc mediile alimentare copiii” , a utilizat date din peste 190 de țări și surse precum UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială. Studiul a dezvăluit că una din cinci persoane cu vârste cuprinse între cinci și 19 ani este supraponderală, o proporție tot mai mare din cele 291 de milioane de persoane încadrându-se în categoria obezității: 42% în 2022, față de 30% în 2000. Obezitatea a fost cea mai ridicată în țările insulare din Pacific, unde a existat „o trecere de la dietele tradiționale la alimente ieftine, bogate în calorii, importate”, se arată în raport. În Niue, 38% dintre tinerii cu vârste cuprinse între cinci și 19 ani sunt obezi, iar cifra este de 37% în Insulele Cook. Ratele au fost ridicate și în țările mai bogate, cum ar fi Chile (27%), SUA (21%) și Emiratele Arabe Unite (21%).
Dragoș Pîslaru: Ministerul Investiţiilor consolidează sprijinul pentru copiii din comunităţile vulnerabile
„Am fost bucuros să primesc vizita doamnei Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, pentru a consolida parteneriatul nostru şi pentru a explora posibilităţile de sprijin pentru copiii din comunităţile vulnerabile sau marginalizate”, a declarat Pîslaru, într-o postare pe reţelele de socializare. Întâlnirea a vizat dezvoltarea unor soluţii integrate şi eficiente pentru o mai bună coordonare între instituţiile statului şi intervenţii coerente la nivel local. Printre priorităţile discutate se află crearea unui sistem naţional de monitorizare a copiilor vulnerabili, menit să asigure intervenţii rapide şi bazate pe date actualizate. Ministrul a amintit implicarea sa în calitate de europarlamentar în promovarea Garanţiei Europene pentru Copii şi a subliniat importanţa implementării eficiente a acestui program la nivel naţional. Alte subiecte abordate au inclus prevenirea abandonului şcolar, combaterea violenţei în şcoli, susţinerea sănătăţii mintale a copiilor şi extinderea serviciilor comunitare integrate. „Componenta socială – în special cea care vizează copiii – este una dintre direcţiile prioritare pentru ministerul nostru şi va continua să fie susţinută prin programe dedicate”, a subliniat Pîslaru. La discuţii au participat şi Vladimir Rovinţescu, director general Programe Europene şi Capital Uman, şi Ivona Batali, director general Comunicare şi Cooperare Internaţională, oficiali care coordonează direcţiile strategice ale ministerului în domeniul incluziunii sociale.
UNICEF: Scăderea vaccinării copiilor în Europa duce la riscuri tot mai mari de focare de rujeolă și tuse convulsivă
Vaccinarea copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și altor boli nu a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie în 2024, în cele 53 de țări din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, care include și Asia Centrală. Această stagnare sau scădere a vaccinării ca măsură importantă de protecție crește riscul de îmbolnăvire și de apariție a focarelor, arată cele mai noi estimări publicate de OMS și UNICEF. În România, în 2024, vaccinul DTP1 a ajuns la o rată estimată de 79%. Aproximativ 38.000 de copii nu au primit nicio doză. La nivel global, 89% dintre copii au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, iar 85% au finalizat schema completă. „Aceasta înseamnă că, în 2024, cu 171.000 de copii mai mult au primit cel puţin un vaccin şi cu un milion de copii mai mult au fost vaccinaţi complet faţă de 2023 – un progres modest în contextul provocărilor globale tot mai mari”, au transmis reprezentanții UNICEF. Specialiștii avertizează că aceste procente demonstrează o evoluție lentă. Media acoperirii vaccinale în Europa și Asia Centrală a rămas constantă sau a înregistrat o scădere de 1% față de anul anterior. Semn că nivelurile de dinainte de pandemie nu au fost atinse nici în 2024. Între 2019 și 2024, s-au înregistrat următoarele modificări: de la 92% la 91% pentru a doua doză de vaccin ROR de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin DTP de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin antipoliomielitic de la 92% la 91% pentru a treia doză de vaccin anti-hepatită B „În 2024, acoperirea vaccinală a variat foarte mult între ţările din regiune, cu rate de acoperire în scădere pentru prima doză de vaccin ROR şi a treia doză de vaccin DTP în general, unele ţări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru ROR1 şi 51% pentru DTP3. Pentru a atinge imunitatea de grup şi a preveni epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, este necesară o acoperire de 95% în fiecare an în fiecare comunitate. În 2024, mai mult de jumătate din ţările din regiune nu au atins obiectivul de imunitate de grup pentru ROR şi/sau DTP, iar aproape o treime au raportat o acoperire sub 90%”, transmite UNICEF. „În ciuda acestei stagnări, datele arată că utilizarea vaccinurilor mai noi, inclusiv împotriva papilomavirusului uman (HPV), a înregistrat o îmbunătăţire continuă. Creşterea este rezultatul introducerii acestor vaccinuri în mai multe ţări şi al maturizării sistemelor de imunizare pentru administrarea lor”, mai transmite UNICEF. Progresele din perioada 2019 – 2024 includ: de la 37% la 40% pentru fete și de la 8% la 26% pentru băieți în privința primei doze de vaccin HPV de la 24% la 42% pentru ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului de la 81% la 93% pentru a treia doză de vaccin Hib de la 81% la 86% pentru ultima doză de vaccin pneumococic conjugat România se confruntă cu date îngrijorătoare În România, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF, aproximativ 79% dintre copii au primit prima doză de vaccin DTP, ceea ce înseamnă că 38.000 de copii nu au fost vaccinați. Rata de vaccinare pentru prima doză de ROR este de 78%, adică 40.000 de copii nevaccinați. Doar 62% dintre copii au primit a doua doză de ROR, astfel că 77.000 nu au fost vaccinați. În ceea ce privește vaccinul anti-HPV, doar 17% dintre fetele cu vârsta de până la 15 ani au fost vaccinate. „Pe măsură ce planificăm următoarea etapă a activităţii noastre în Europa şi Asia Centrală, un lucru este clar: vaccinurile trebuie să rămână o prioritate. Nu am terminat încă munca. Avem nevoie de acţiuni urgente şi coordonate pentru a elimina lacunele în materie de acoperire vaccinală şi pentru a împiedica reapariţia bolilor care pot fi prevenite. Fiecare ţară are un rol de jucat, chiar şi cele cu o acoperire vaccinală ridicată”, a declarat doctorul Hans Henri P. Kluge, director regional OMS pentru Europa. Încă de la începutul anului acesta, UNICEF și OMS colaborează cu autoritățile din sănătate din întreaga regiune pentru a reduce diferențele în accesul la vaccinare.