OMS, CE și UNICEF: Europa marchează 20 de ani de vaccinare, dar cifrele recente ridică semne de întrebare
Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis. Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori. În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică. La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %. Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților. Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani. Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute. Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional. UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri. „Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.
Mâncarea nesănătoasă cauză de obezitate pentru tot mai mulți copii
Pentru prima dată, mai mulți copii din întreaga lume sunt obezi decât subponderali, potrivit unui raport ONU care avertizează că mâncarea nesănătoasă ultra-procesată copleșește dietele copiilor. UNICEF a declarat că 188 de milioane de adolescenți și copii de vârstă școlară suferă de obezitate – unul din 10 – aceasta afectând sănătatea și dezvoltarea și aducând un risc de boli care le pun viața în pericol, potrivit The Guardian. Catherine Russell, directoarea executivă a agenției ONU pentru copii, a declarat: „Când vorbim despre malnutriție, nu mai vorbim doar despre copiii subponderali. „Obezitatea este o preocupare tot mai mare. Alimentele ultra-procesate [UPF] înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele și proteinele, într-un moment în care nutriția joacă un rol esențial în creșterea, dezvoltarea cognitivă și sănătatea mintală a copiilor.” În timp ce 9,2% dintre tinerii cu vârste cuprinse între cinci și 19 ani din întreaga lume sunt subponderali, 9,4% sunt considerați obezi, conform raportului. În anul 2000, aproape 13% erau subponderali și doar 3% erau obezi. Raportul, intitulat „Hrănirea profitului: Cum dezamăgesc mediile alimentare copiii” , a utilizat date din peste 190 de țări și surse precum UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății și Banca Mondială. Studiul a dezvăluit că una din cinci persoane cu vârste cuprinse între cinci și 19 ani este supraponderală, o proporție tot mai mare din cele 291 de milioane de persoane încadrându-se în categoria obezității: 42% în 2022, față de 30% în 2000. Obezitatea a fost cea mai ridicată în țările insulare din Pacific, unde a existat „o trecere de la dietele tradiționale la alimente ieftine, bogate în calorii, importate”, se arată în raport. În Niue, 38% dintre tinerii cu vârste cuprinse între cinci și 19 ani sunt obezi, iar cifra este de 37% în Insulele Cook. Ratele au fost ridicate și în țările mai bogate, cum ar fi Chile (27%), SUA (21%) și Emiratele Arabe Unite (21%).
Dragoș Pîslaru: Ministerul Investiţiilor consolidează sprijinul pentru copiii din comunităţile vulnerabile
„Am fost bucuros să primesc vizita doamnei Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, pentru a consolida parteneriatul nostru şi pentru a explora posibilităţile de sprijin pentru copiii din comunităţile vulnerabile sau marginalizate”, a declarat Pîslaru, într-o postare pe reţelele de socializare. Întâlnirea a vizat dezvoltarea unor soluţii integrate şi eficiente pentru o mai bună coordonare între instituţiile statului şi intervenţii coerente la nivel local. Printre priorităţile discutate se află crearea unui sistem naţional de monitorizare a copiilor vulnerabili, menit să asigure intervenţii rapide şi bazate pe date actualizate. Ministrul a amintit implicarea sa în calitate de europarlamentar în promovarea Garanţiei Europene pentru Copii şi a subliniat importanţa implementării eficiente a acestui program la nivel naţional. Alte subiecte abordate au inclus prevenirea abandonului şcolar, combaterea violenţei în şcoli, susţinerea sănătăţii mintale a copiilor şi extinderea serviciilor comunitare integrate. „Componenta socială – în special cea care vizează copiii – este una dintre direcţiile prioritare pentru ministerul nostru şi va continua să fie susţinută prin programe dedicate”, a subliniat Pîslaru. La discuţii au participat şi Vladimir Rovinţescu, director general Programe Europene şi Capital Uman, şi Ivona Batali, director general Comunicare şi Cooperare Internaţională, oficiali care coordonează direcţiile strategice ale ministerului în domeniul incluziunii sociale.
UNICEF: Scăderea vaccinării copiilor în Europa duce la riscuri tot mai mari de focare de rujeolă și tuse convulsivă
Vaccinarea copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și altor boli nu a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie în 2024, în cele 53 de țări din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, care include și Asia Centrală. Această stagnare sau scădere a vaccinării ca măsură importantă de protecție crește riscul de îmbolnăvire și de apariție a focarelor, arată cele mai noi estimări publicate de OMS și UNICEF. În România, în 2024, vaccinul DTP1 a ajuns la o rată estimată de 79%. Aproximativ 38.000 de copii nu au primit nicio doză. La nivel global, 89% dintre copii au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, iar 85% au finalizat schema completă. „Aceasta înseamnă că, în 2024, cu 171.000 de copii mai mult au primit cel puţin un vaccin şi cu un milion de copii mai mult au fost vaccinaţi complet faţă de 2023 – un progres modest în contextul provocărilor globale tot mai mari”, au transmis reprezentanții UNICEF. Specialiștii avertizează că aceste procente demonstrează o evoluție lentă. Media acoperirii vaccinale în Europa și Asia Centrală a rămas constantă sau a înregistrat o scădere de 1% față de anul anterior. Semn că nivelurile de dinainte de pandemie nu au fost atinse nici în 2024. Între 2019 și 2024, s-au înregistrat următoarele modificări: de la 92% la 91% pentru a doua doză de vaccin ROR de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin DTP de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin antipoliomielitic de la 92% la 91% pentru a treia doză de vaccin anti-hepatită B „În 2024, acoperirea vaccinală a variat foarte mult între ţările din regiune, cu rate de acoperire în scădere pentru prima doză de vaccin ROR şi a treia doză de vaccin DTP în general, unele ţări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru ROR1 şi 51% pentru DTP3. Pentru a atinge imunitatea de grup şi a preveni epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, este necesară o acoperire de 95% în fiecare an în fiecare comunitate. În 2024, mai mult de jumătate din ţările din regiune nu au atins obiectivul de imunitate de grup pentru ROR şi/sau DTP, iar aproape o treime au raportat o acoperire sub 90%”, transmite UNICEF. „În ciuda acestei stagnări, datele arată că utilizarea vaccinurilor mai noi, inclusiv împotriva papilomavirusului uman (HPV), a înregistrat o îmbunătăţire continuă. Creşterea este rezultatul introducerii acestor vaccinuri în mai multe ţări şi al maturizării sistemelor de imunizare pentru administrarea lor”, mai transmite UNICEF. Progresele din perioada 2019 – 2024 includ: de la 37% la 40% pentru fete și de la 8% la 26% pentru băieți în privința primei doze de vaccin HPV de la 24% la 42% pentru ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului de la 81% la 93% pentru a treia doză de vaccin Hib de la 81% la 86% pentru ultima doză de vaccin pneumococic conjugat România se confruntă cu date îngrijorătoare În România, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF, aproximativ 79% dintre copii au primit prima doză de vaccin DTP, ceea ce înseamnă că 38.000 de copii nu au fost vaccinați. Rata de vaccinare pentru prima doză de ROR este de 78%, adică 40.000 de copii nevaccinați. Doar 62% dintre copii au primit a doua doză de ROR, astfel că 77.000 nu au fost vaccinați. În ceea ce privește vaccinul anti-HPV, doar 17% dintre fetele cu vârsta de până la 15 ani au fost vaccinate. „Pe măsură ce planificăm următoarea etapă a activităţii noastre în Europa şi Asia Centrală, un lucru este clar: vaccinurile trebuie să rămână o prioritate. Nu am terminat încă munca. Avem nevoie de acţiuni urgente şi coordonate pentru a elimina lacunele în materie de acoperire vaccinală şi pentru a împiedica reapariţia bolilor care pot fi prevenite. Fiecare ţară are un rol de jucat, chiar şi cele cu o acoperire vaccinală ridicată”, a declarat doctorul Hans Henri P. Kluge, director regional OMS pentru Europa. Încă de la începutul anului acesta, UNICEF și OMS colaborează cu autoritățile din sănătate din întreaga regiune pentru a reduce diferențele în accesul la vaccinare.