Câți moldoveni ar vota unirea României cu Republica Moldova. Datele celui mai recent sondaj
La un eventual referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, peste 41 la sută dintre cetățenii moldoveni ar vota în favoarea unirii. Acest lucru reiese din datele unui sondaj realizat de iData și publicat miercuri, 27 mai. Conform cercetării sociologice, 41% dintre moldoveni susțin unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce 49,7% se declară împotrivă. Totodată, 9,3% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Conform sondajului precedent iData din martie, 42,3% dintre respondenți au susținut unificarea Republicii Moldovei și a României, în timp ce 47,7% s-au opus. De asemenea, 63,7% dintre respondenți au susținut aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană, în timp ce 29,3% s-au opus. Totodată, 7% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de 3,1%. AUTORUL RECOMANDĂ: De ce nu vor moldovenii unirea cu România. Ce i-ar face să se răzgândească Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă”
Poate Maia va deveni într-o zi președinta României. Maia Sandu, întrebată din nou despre unirea Republicii Moldova cu România
Maia Sandu a fost întrebată, la conferința „Lennart Meri”, de fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, de ce Republica Moldova nu se unește cu România, după modelul reunificării Germaniei în 1990, potrivit publicației Ziarul de Gardă. „Avem mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE, acest lucru s-a văzut la referendum, așa că mergem mai departe cu integrarea europeană. Ne-am îndeplinit angajamentele, iar acest lucru a fost recunoscut în rapoartele UE și sperăm că UE ne va ajuta să continuăm pe acest drum”, a spus Maia Sandu, Aceasta a precizat că obiectivul principal al autorităților de la Chișinău este menținerea Republicii Moldova „parte a lumii libere”. „Vom face totul pentru a ne ține oamenii în siguranță și pentru a ne păstra țara parte a lumii libere. Aceasta este sarcina noastră principală și vom găsi toate modalitățile pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă”, a declarat președinta Republicii Moldova. Maia Sandu: nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România Maia Sandu a adăugat că actuala susținere mai mare pentru aderarea la UE nu exclude o schimbare de perspectivă în viitor, dacă cetățenii Republicii Moldova vor considera că procesul european avansează prea lent. „Știu că vorbiți despre unificarea cu România, deci asta spun: avem astăzi mai mult sprijin popular pentru integrarea în UE și aceasta este calea pe care o urmăm, dar asta nu înseamnă că nu putem avea mai mult sprijin popular pentru unificarea cu România, dacă la un moment dat moldovenii vor vedea că UE nu se mișcă destul de repede”, a spus Maia Sandu. În timpul discuției, președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a intervenit spunând că Maia Sandu poate „va deveni într-o zi președinta României” și că ar fi „un președinte grozav, indiferent de țară”. Maia Sandu a răspuns glumind: „Vă mulțumesc foarte mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”. La rândul ei, moderatoarea panelului de discuții a intervenit: „Poți face grădinărit și în România”. Maia Sandu se află sâmbătă, 16 mai, într-o vizită de lucru la Tallinn, la invitația președintelui Estoniei, Alar Karis. Tema unirii, readusă în atenția publică Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus, în luna ianuarie, că ar vota „da” la un eventual referendum privind unificarea cu România, invocând dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei. Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate în Republica Moldova care să susțină unirea, majoritatea populației fiind favorabilă aderării la Uniunea Europeană. Președintele Nicușor Dan a declarat la finalul lunii aprilie că poziția României privind o eventuală unire cu Republica Moldova rămâne neschimbată. „Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a spus acesta.
Peste 70% dintre români vor unirea cu Moldova, dar o treime nu crede că se va realiza vreodată
Dacă mâine s-ar organiza un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, 7 din 10 români ar vota „DA”, arată dateșe sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”. Totuși, mai bine de o treime dintre români nu cred că acest deziderat se va realiza vreodată. Remus Ștefureac: „Existența unui realism pronunțat” Remus Ștefureac, director INSCOP Research, declară că „tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric”. „Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, mai afirmă Remus Ștefureac. Referendum pentru unirea cu Republica Moldova Dacă mâine s-ar realiza un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 71,9% dintre români spun că ar vota „DA”, în timp ce 21,4% susțin că ar vota „NU”. Doar 2,1% nu sunt hotărâți, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund. În privința orizontului de timp acordat unirii, 8,4% dintre români consideră că se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% – în următorii 5 ani, iar 29,3% – în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult. Femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată. În același sondaj, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părere contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund. Moldoveni sau români În privința identității locuitorilor din Republica Moldova, 70,6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3,9% nu știu sau nu răspund. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR: „Când AUR va ajunge la putere, reunirea României cu Republica Moldova va fi pe masă” Maia Sandu afirmă că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România: „Mergem strict după decizia cetățenilor” Tăriceanu, supărat pe autoritățile din Republica Moldova: ”Fug ca dracu de tămâie de Unirea cu România”
Premierul Republicii Moldova readuce în discuție ideea unirii cu România: Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire
„Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire. Subiectul posibilei unificări cu România devine din ce în ce mai relevant, iar cetățenii o percep din ce în ce mai mult ca o perspectivă realistă”, a spus premierul Republicii Moldova, conform agenției Infotag. Potrivit Infotag, Alexandru Munteanu a declarat acest lucru într-un interviu acordat jurnaliștilor în timpul vizitei sale în România de săptămâna trecută. Declarațiile vin după ce și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat, în luna ianuarie, că ar vota „da” în cazul unui referendum privind unificarea cu România. „Dacă am avea un referendum, eu aș vota pentru reunirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, uitați-vă la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”, a spus Maia Sandu în cadrul podcastului The Rest Is Politics realizat de jurnaliștii britanici Alastair Campbell și Rory Stewart. Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate a cetățenilor din Republica Moldova care să susțină unificarea cu România și că majoritatea susține aderarea la Uniunea Europeană Tema a provocat reacții dure din partea opoziției de la Chișinău, după ce mai mulți oficiali, inclusiv membri ai Guvernului și ai Parlamentului, au făcut declarații similare în ultimele luni.
Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea din 1918: Unirea a însemnat o reîntoarcere vitală în familie
Maia Sandu a descris Unirea din 1918 drept un moment definitoriu pentru parcursul istoric al Republicii Moldova. „La 27 martie marcăm un eveniment care ne definește neamul. După o lungă ocupație a pământului nostru de Imperiul Rus, care a încercat să ne șteargă identitatea, limba, demnitatea națională”, notează Maia Sandu pe Facebook, adăugând: „Unirea din 1918 a însemnat o reîntoarcere vitală în familie”. Potrivit președintei de la Chișinău, Unirea a oferit forța necesară pentru ca populația să își păstreze identitatea în fața ocupației sovietice. „Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, spune lidera de la Chișinău. Șefa statului a evidențiat și relația actuală dintre România și Republica Moldova, evidențiind rolul Bucureștiului în dezvoltarea Moldovei și parcursul său european. „Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, mai spune Sandu.
Ambasadorul Rusiei la București despre o potențială unire cu Republica Moldova: România nu și-ar permite costul reunificării
Argumentul economic Vladimir Lipaev a afirmat că Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar reunificarea ar pune în dificultate România prin prisma costurilor bugetare aferente procesului. „Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. Prin urmare, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a spus Vladimir Lipaev într-un interviu acordat agenției TASS. Invocarea trecutului și lipsa de sprijin popular Ambasadorul a vorbit și despre sprijinului popular pentru ideea unirii, susținând că majoritatea populației din Republica Moldova nu ar susține acest proiect, invocând argumente istorice. „În secolul al XX-lea, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, ca parte a coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Justificarea oferită a fost argumentul, încă susținut de istoriografia românească, al restituirii presupuselor pământuri românești confiscate ilegal. Cu toate acestea, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Amintirea acelor evenimente încă persistă asupra poporului moldovenesc, iar deocamdată, aceasta servește drept vaccin împotriva ideii de unificare. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține.”, spune diplomatul. Acuzații de control extern Privind relația dintre cele două state, Lipaev declarată ca România ar avea o influență semnificativă asupra politicii și instituțiilor din Republica Moldova. „România vorbește neobosit despre „relația sa specială” cu Republica Moldova. Prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului, „românizarea” societății este urmărită cu vigoare, literalmente impusă. Școlile predau limba românească, nu moldovenească, iar istoria românilor, nu a moldovenilor, este studiată, într-o lumină falsificată și distorsionată. Aproape toți politicienii de frunte, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. Foști și actuali oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvern. Bucureștiul a plasat sistemele de securitate, energetic și bancar ale Republicii Moldova sub controlul său direct”, mai transmite ambasadorul. Pozițiile oficiale La începutul lunii ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunificarea cu România, dacă ar avea loc un referendum pe acest subiect. Privind reunificarea celor doua state, și președintele Nicușor Dan a răspuns asemănător, însă a precizat că momentan nu există o majoritate. Pe subiectul unui referendum asupra unirii cu Republica Moldova s-a pronunțat și premierul Ilie Bolojan care a spus că ar vota afirmativ.
Nicușor Dan, protestatarilor de la Iași: Și eu am huiduit politicieni, dar vă rog să nu mai huiduiți imnul național și ceremoniile de comemorare a eroilor
„Dragi ieșeni, dragi români, la mulți ani! Să ne bucurăm și să fim recunoscători celor care, acum 167 de ani, au înfăptuit un eveniment istoric și au reușit să se înalțe la înălțimea așteptărilor comunităților. A fost un efort al clasei politice, dar, de fapt, un efort al întregii societăți”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a citat din Mihail Kogălniceanu pentru a sublinia esența momentului istoric:„Unirea este actul energic al întregii națiuni române. Iar dacă suntem aici, mai ales în contextul acestei falii din societate, trebuie să ne întrebăm ce este unirea și ce putem face pentru ca România să-și regăsească armonia socială.” Către cei care huiduie: „Aveți respectul meu. Și eu am huiduit politicieni” Într-un discurs direct, Nicușor Dan s-a adresat și celor care au huiduit la manifestare, recunoscând legitimitatea gestului de protest, dar cerând reflecție și responsabilitate. „Mă adresez celor care au venit să huiduie. În primul rând, aveți respectul meu, pentru că este un gest democratic. În al doilea rând, aveți simpatia mea, pentru că și eu am huiduit de mai multe ori politicieni.” Totuși, președintele a lansat două întrebări-cheie:„Imediat după asta, ce se întâmplă? Există un proiect? Aveți lideri cu un proiect? Pentru că dacă îl aveți, haideți să-l dezbatem. Și a doua întrebare, poate cea mai importantă: în România pe care liderii dumneavoastră o proclamă, e loc pentru toți românii? Pentru vecinii dumneavoastră? Pentru copiii care sunt colegi cu copiii dumneavoastră?” Momentul central al discursului a fost apelul explicit la respectarea simbolurilor naționale și a memoriei eroilor. „Mai am o rugăminte. Vă rog, în spiritul României în care vrem să trăim cu toții, vă rog să nu mai huiduiți imnul național și ceremoniile de comemorare a eroilor.” România fără proiecte pe termen lung: sănătate, economie, justiție Nicușor Dan a atras atenția asupra unei probleme majore: lipsa proiectelor strategice de țară, în ciuda resurselor umane excepționale. „România are medici excepționali, dar dacă suntem sinceri, nu avem un proiect pentru medicina din România peste 10 ani. Avem o economie privată excepțională, care a dublat PIB-ul în ultimii 10 ani, dar nu am reușit să punem toate aceste energii împreună într-un proiect economic pe termen lung.” Același diagnostic a fost pus și în privința justiției:„Avem magistrați excepționali, dar nu avem un proiect clar despre cum să corectăm și să echilibrăm justiția din România.” Asta este unirea în 2026 Președintele a concluzionat că adevărata Unire, în prezent, înseamnă capacitatea societății de a comunica, de a dialoga și de a construi împreună. „Unirea în 2026 înseamnă să constituim o societate care reușește să comunice, să-și vadă interesele și să le negocieze cu partenerii săi. Intrăm într-o competiție geopolitică grea și vor avea succes acele societăți care își pun energiile împreună.” Nicușor Dan s-a declarat optimist:„Sunt optimist pentru România. Sunt optimist că avem maturitatea să construim o societate în care copiii noștri vor vrea să rămână. La mulți ani, România!”. La manifestările de la Iași, oamenii au huiduit în mod repetat, iar în mulțime se auzeau sunete puternice de vuvuzele, care au acoperit pe alocuri discursurile oficiale și momentele solemne ale ceremoniei.
Nicușor Dan, despre unirea un R. Moldova: În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta, pentru moment, nu suntem acolo
Prezent la Bruxellles la Consiliul European, președintele Nicușor Dan a răspuns la o întrebare cu privire la oportunitatea organizării unui referendum pe tema unirii României cu Republica Moldova. El a spus că: „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta, pentru moment, nu suntem acolo”. Un răspuns asemănător a dat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. În cadrul unei conferințe de presă de joi, președinta Maia Sandu a fost întrebată care ar fi scenariul în care ar demara un referendum privind tema unirii Republicii Moldova cu România. „Cel puţin conform sondajelor, nu există sprijin majoritar. Suntem o ţară democratică şi mergem strict după decizia cetăţenilor”, a fost răspunsul Maiei Sandu. Președinta Republicii Moldova a mai fost întrebată dacă a discutat acest subiect cu liderii europeni după ce a declarat recent că ar vota pentru unirea țării cu România dacă s-ar organiza un referendum. Lidera de la Chișinău a punctat faptul că nu a discutat cu aceștia.
Un nou bloc politic ce reuneşte partide care vor unirea cu România se pregăteşte să intre în cursa electorală din Republica Moldova
În acest scop, ar urma să fie constituit un nou bloc electoral – „Unirea Națională” (BUN), scrie NewsMaker, care citează publicația Tribuna. Din această alianță politică ar urma să facă parte, printre altele, Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” și Partidul Național Liberal – formațiuni cunoscute pentru promovarea unirii Republicii Moldova cu România. Decizia de constituire a blocului a fost luată în cadrul ședinței Consiliului Platformei pentru Reîntregirea Națională din 18 iulie, scrie Tribuna. În cadrul ședinței au fost aprobate principalele direcții strategice pentru campania electorală, inclusiv planul de acțiuni pentru perioada 18 iulie – 28 septembrie, precum și lansarea procedurilor legale de înregistrare a blocului. Candidații la funcția de deputat vor fi selectați pe baza unor criterii stricte de profesionalism integritate și angajament față de obiectivul unirii Republicii Moldova cu România. „Candidații selectați vor trebui să demonstreze nu doar capacitate profesională și politică, ci și loialitate deplină față de valorile și obiectivele Platformei”, scrie Tribuna. Lista finală a candidaților și programul electoral al blocului vor fi aprobate în cadrul Congresului Platformei pentru Reîntregirea Națională, care urmează să aibă loc în luna august. Consiliul a lansat și un apel către organizațiile civice și grupurile de sprijin din teritoriu să înainteze propuneri de candidați, într-un proces care promite să fie „transparent”, „echidistant” și „riguros”. Platforma pentru Reîntregirea Națională își reafirmă, astfel, angajamentul de a promova un proiect politic unionist „asumat, serios și credibil” în viitorul Parlament de la Chișinău. Platforma „Reîntregririi Naționale” a fost lansată oficial pe 29 martie 2025. Mișcarea a anunțat, drept obiectiv, consolidarea identității românești a Republicii Moldova și pregătirea terenului pentru reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului.