FT: Autoritățile de supraveghere bancară din UE avertizează că relaxarea reglementărilor riscă să provoace un nou colaps financiar
Demersul Comisiei Europene de a simplifica și raționaliza reglementarea financiară îi neliniștește pe reprezentanții principalelor autorități de supraveghere cu privire la riscul ca principalele măsuri de protecție să fie diluate. Doi dintre reprezentanții celor mai importante autorități de supraveghere financiară din UE au declarat pentru Financial Times că sunt hotărâți să prevină eliminarea măsurilor de prevenire a crizelor, în cadrul eforturilor de relansare a creșterii economice a regiunii. „Dacă este vorba despre dereglementare și scăderea nivelului de protecție financiară, nu vom fi pregătiți să facem față volatilității. Asta înseamnă crize, ceea ce înseamnă mai puțină creștere,” a declarat Dominique Laboureix, șeful Comitetului Unic de Rezoluție. Comitetul Unic de Rezoluție este o agenție a UE înființată la Bruxelles în 2015, ca parte a unui set mai larg de reforme cunoscut sub numele de “uniunea bancară”, și se ocupă de băncile falimentare din zona euro. Intervenția, care este neobișnuită pentru organismele de supraveghere, vine după ce Comisia Europeană a anunțat recent că intenționează să reducă drastic domeniul de aplicare al normelor de publicare a informațiilor privind durabilitatea companiilor, introduse în urmă cu doi ani. De asemenea, Comisia revizuiește normele privind capitalul pentru bănci și asigurători, ca parte a planurilor de stimulare a activității și a creșterii pieței financiare. Unii oficiali doresc ca Bruxelles-ul să meargă mai departe. Șefii băncilor centrale din Germania, Franța, Spania și Italia au scris recent Comisiei, solicitându-i să elimine secțiunile „nejustificat de complexe” ale normelor financiare care denaturează concurența internațională fără a îmbunătăți stabilitatea financiară. Șeful Comitetului Unic de Rezoluție: „Nu uitați criza din 2008” Laboureix a declarat că este „absolut pregătit” să răspundă solicitărilor de reducere a poverii reglementărilor, dar a avertizat factorii de decizie să nu uite lecțiile ultimei mari prăbușiri a sectorului bancar: „Nu uitați criza din 2008. Ce a însemnat aceasta? Nevoia de a salva o mulțime de bănci. Sunt gata să discut despre simplificare, dar nu sunt gata să cobor ștacheta în ceea ce privește protejarea stabilității financiare”. Frank Elderson, vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al BCE, a subliniat că, după criza financiară din 2008, Guvernele din zona euro au cheltuit 1.500 de miliarde de euro pentru sprijinirea capitalului și 3.700 de miliarde de euro pentru sprijinirea lichidităților sistemului financiar. „Este bine să ne amintim de ce am făcut acest lucru în primul rând”, a declarat Elderson, adăugând: „Nu trebuie să fim relaxați și să spunem că următorul deceniu va fi roz – trebuie să fim precauți în ceea ce privește eliminarea funcțiilor de supraveghere care ar putea duce la repetarea acestei situații.” „Dezbaterea privind competitivitatea nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru atenuarea reglementărilor” Săptămâna trecută, Elderson a declarat în timpul unei conferințe bancare la Londra: „Dezbaterea privind competitivitatea nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru atenuarea reglementărilor”. În loc să reducă cerințele de reglementare, el a afirmat că UE ar trebui să se concentreze pe armonizarea acestora în cadrul celor 27 de state membre: „Nu reduceți normele, armonizați-le”, a spus Elderson . Reprezentantul BCE a declarat că sprijină „simplificarea într-un mod nuanțat” a normelor de publicare a informațiilor privind durabilitatea, dar a avertizat că, dacă se merge prea departe, băncile ar putea fi private de informațiile de care au nevoie de la companii pentru a-și evalua propria expunere la riscurile legate de schimbările climatice. „Au fost toate perfecte? Probabil că nu”, a spus el. „Putem să ne descurcâm mai bine fără să plătim un preț prea mare? Posibil. Dacă acest lucru ar duce la faptul că băncile nu ar mai avea datele de care au nevoie pentru a evalua aceste riscuri, aceasta ar fi o problemă pentru bănci și ne-ar îngreuna munca în calitate de autoritate de supraveghere.” „Câteva bănci” ar putea fi amendate 5% din cifra de afaceri pentru că nu au abordat riscurile privind schimbarea climatică BCE a presat băncile din zona euro să abordeze riscurile generate de inundații, secetă, incendii de vegetație și tranziția de la combustibilii fosili, amenințând că le va amenda pe cele care întârzie. BCE are puterea de a impune băncilor „penalități periodice” în valoare de până la 5% din cifra de afaceri medie zilnică în fiecare zi, timp de până la șase luni. Elderson a declarat că există „câteva bănci” pentru care astfel de penalități sunt încă „o posibilitate concretă”, după ce au ratat primul dintr-o serie de termene limită pentru a lua măsuri de abordare a riscurilor climatice din bilanțurile lor. „Există un număr mic” de alte bănci care au fost informate că ar putea, de asemenea, să se confrunte cu sancțiuni pentru ratarea celui de-al doilea termen limită al BCE privind acțiunile climatice, stabilit pentru sfârșitul anului 2023, a spus el. Un ultim termen a expirat atât de recent încât este „prea devreme pentru a spune” dacă vreo bancă ar putea fi amendată pentru acest lucru. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană a stabilit un termen de cinci ani pentru creșterea capacității de APĂRARE/ Premierul Poloniei sprijină inițiativele militare Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Comisia Europeană amână taxele vamale pe produsele americane până la jumătatea lunii aprilie
Comisia Europeană a anunțat joi că amână până la jumătatea lunii aprilie intrarea în vigoare a contramăsurilor sale care vizează produsele americane, ca răspuns la taxele vamale de 25% pe oțel și aluminiu impuse de Administrația Donald Trump. „Contramăsurile UE anunțate la 12 martie vor intra toate în vigoare la jumătatea lunii aprilie”, a anunțat Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru comerț, explicând că acest lucru ar oferi „mai mult timp” pentru negocierile cu Administrația americană, conform Le Figaro. Chiar în ziua intrării în vigoare a taxelor americane, pe care le consideră „nejustificate” și „dăunătoare”, Uniunea Europeană a anunțat taxe vamale „puternice, dar proporționale” pentru o serie de produse importate din SUA, cum ar fi bărcile, motocicletele și whisky, începând cu 1 aprilie. Dar, potrivit a două surse europene intervievate de AFP, Spania, Franța și Italia au făcut presiuni pentru a câștiga puțin timp, temându-se de amenințarea lui Trump de a impune taxe pe vinurile europene și alte băuturi spirtoase ca răspuns la taxele vamale pe whisky anunțate de Bruxelles. Potrivit uneia dintre aceste surse, acest produs va fi chiar retras de pe lista produselor vizate începând cu jumătatea lunii aprilie. Pentru moment, Comisia a anunțat că nu s-a decis încă nimic. Comisia Europeană vrea un „răspuns solid și bine calibrat la măsurile americane” Taxele vamale impuse de Administrația Donald Trump vor avea impact asupra creșterii economice a zonei euro, a afirmat Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că situația inflației va deveni mai ”incertă”. Reacția europeană urma să aibă loc în două etape. La 1 aprilie, contramăsurile UE puse în aplicare în 2018 și 2020 ca răspuns la taxele vamale americane din timpul primului mandat al lui Donald Trump urmau să reintre în vigoare automat, suspendarea lor expirând la 31 martie. O a doua serie de taxe ar urma să intre în vigoare la 13 aprilie. În cele din urmă, Comisia „a decis să alinieze calendarul pentru cele două seturi de contramăsuri ale UE”, a explicat Olof Gill. „Prin alinierea calendarelor, Comisia consultă simultan statele membre cu privire la ambele liste. Acest lucru lasă mai mult timp pentru discuțiile cu Administrația SUA”, a observat el. „Scopul nostru este de a găsi un echilibru corect între produse, ținând seama de interesele producătorilor, exportatorilor și consumatorilor din UE”. „Această modificare reprezintă o ușoară ajustare a calendarului și nu diminuează impactul răspunsului nostru”, a spus el, subliniind dorința Comisiei de a găsi un „răspuns solid și bine calibrat la măsurile americane, minimizând în același timp potențialul impact negativ asupra producătorilor și consumatorilor din UE”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Axios.com: Cum sunt AFECTATE politicile economice pe plan global de acțiunile lui Trump /Expert: Activitățile încetinesc Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele