Negrescu anunță acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026. Unde sunt creșteri bugetare
Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, anunță, sâmbătă, că s-a ajuns la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru 2026, „un acord rezultat după multe ore de negocieri, zile întregi de discuții tehnice și foarte multă determinare. Nu este doar un set de cifre. Este un angajament real pentru o Europă mai puternică, mai sigură și mai pregătită pentru provocările viitorului”. „Ca membru al echipei de negociere a Parlamentului European m-am luptat pentru prioritățile care ating direct viața oamenilor: educație, mobilitate, energie, cultură, cercetare, sprijin pentru IMM-uri, protecție civilă, siguranță și apărare, dar și valori democratice solide. Într-un context politic dificil, am demonstrat că, atunci când există voință, se pot obține rezultate concrete pentru Europa, pentru România și pentru fiecare cetățean”, spune Negrescu, pe Facebook. Printre creșterile bugetare pentru 2026 obținute, Negrescu precizează că se numără câteva amendamente pe care le-a susținut cu grupul social-democrat: Este vorba de infrastructuri moderne și sigure: Connecting Europe Facility – Transport: +8,5 milioane de euro, Connecting Europe Facility – Energie: +15 milioane de euro. La Competențe, educație și mobilitate: Erasmus+: +3 milioane de euro pentru mai multe burse și oportunități pentru tineri, Creative Europe: +1 milion de euro pentru cultură și industriile creative; CERV – Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori: +1 milion de euro pentru proiecte civice și democratice. La Economia europeană și IMM-uri: Single Market Programme: +2 milioane de euro suplimentare dedicate întreprinderilor mici și mijlocii. La Forță de muncă, dialog social și protecție civilă: Sprijin pentru organizațiile lucrătorilor: +1,5 milioane de euro pentru informare și formare; Union Civil Protection Mechanism: +10 milioane de europentru intervenții mai rapide în situații de urgență. La Securitate și politică externă: Mobilitate militară: +10 milioane de euro pentru un răspuns mai eficient la amenințări; Parteneriatul estic / Republica Moldova: +25 milioane de euro. La Cercetare, inovare și securitate cibernetică: Horizon Europe: +20 milioane de euro; Consolidarea Centrului european de competențe în domeniul securității cibernetice (ECCC), cu sediul la București, o investiție esențială pentru rolul României în arhitectura europeană de securitate digitală. „Acest acord arată că, indiferent de diferențele dintre instituții, putem construi compromisuri solide atunci când interesul cetățenilor este pe primul loc. Bugetul pentru anul 2026 înseamnă mai multe oportunități pentru tineri, condiții mai bune pentru muncitori, sprijin pentru IMM-uri, răspuns mai eficient în situații de urgență, investiții în securitate, mai multă inovație și un rol consolidat al României în domeniul securității cibernetice europene”, spune Victor Negrescu. Documentul va fi supus votului final în sesiunea plenară din noiembrie.
Italia, Spania, Grecia și Cipru vor primi sprijin pentru relocarea migranților
Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO. Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți. Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp. Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”. Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant. Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei. „Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat. „Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia. Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare. Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, anunță Volodimir Zelenski. Când ar putea fi gata
Anunțul vine la doar câteva săptămâni după adoptarea celui de-al 19-lea set de sancțiuni, aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 23 octombrie. Zelenski a declarat că noul pachet va viza entități și persoane juridice ruse care continuă să obțină profituri din resursele energetice ale Rusiei, dar și pe cei implicați în răpirea copiilor ucraineni, scrie The Kyiv Independent. „Este esențial ca presiunea globală asupra răpitorilor copiilor noștri să crească, iar toate mecanismele care sprijină producția militară rusă să fie complet blocate”, a subliniat liderul de la Kiev. Al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei ar putea include restricții suplimentare în energie și finanțe Potrivit declarațiilor lui Zelenski, al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei ar trebui să întărească măsurile economice introduse anterior. Precedentul pachet, prezentat de Comisia Europeană în septembrie, a vizat băncile rusești, veniturile din energie și rețelele de evitare a restricțiilor. Pentru prima dată, au fost introduse măsuri împotriva platformelor de criptomonede și a băncilor din alte țări care facilitează eludarea sancțiunilor. Dispute interne în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei Adoptarea fiecărui pachet de sancțiuni a fost adesea întârziată de opoziția unor state membre, precum Ungaria și Slovacia. Înaintea votului pentru al 19-lea pachet, Austria și-a retras obiecțiile doar după ce a cerut compensarea pierderilor suferite de Raiffeisen Bank ca urmare a contramăsurilor Moscovei — o cerere respinsă de restul membrilor. Ucraina își aliniază sancțiunile la cele ale Uniunii Europene În aceeași zi, Biroul Președintelui Ucrainei a anunțat introducerea de noi sancțiuni împotriva a opt oficiali ruși de rang înalt și a cinci edituri din Rusia, pentru „crime împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean”. Măsurile răspund recentelor sancțiuni impuse de Moscova unor oficiali ucraineni, printre care și premierul Iulia Sviridenko.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, respinge utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public de televiziune STVR și vin pe fondul discuțiilor Uniunii Europene privind finanțarea Ucrainei cu fonduri provenite din activele băncii centrale ruse înghețate, scrie Bloomberg. „Slovacia nu va participa la niciun program juridic sau financiar de confiscare a activelor înghețate dacă aceste fonduri ar fi cheltuite pentru costuri militare în Ucraina”, a afirmat premierul Fico. Liderul slovac a adăugat că sprijinirea financiară a Ucrainei cu 140 de miliarde de euro ar însemna prelungirea războiului cel puțin încă doi ani. „Vrem să punem capăt războiului sau îl alimentăm?”, a spus Fico, apărand o poziție pe care o definește „pro-pace”. Uniunea Europeană explorează opțiuni pentru a utiliza activele rusești înghețate în sprijinul Ucrainei, care se confruntă cu necesitatea unor resurse financiare noi până la începutul anului 2026. Totuși, negocierile au întâmpinat obstacole. Belgia, unde se află o mare parte din aceste active, solicită garanții suplimentare pentru a nu fi trasă la răspundere în legătură cu riscurile împrumuturilor propuse. Robert Fico este cunoscut pentru pozițiile sale critice față de sancțiunile împotriva Rusiei. Deși anterior a amenințat că va bloca măsurile europene, în trecut a acceptat sancțiunile după ce a obținut anumite concesii. Cu toate acestea, premierul slovac respinge categoric ideea de a folosi activele rusești pentru a finanța Ucraina, argumentând că aceasta nu ar servi decât prelungirii conflictului. Astfel, poziția Slovaciei complică procesul Uniunii Europene de a găsi o soluție financiară pentru Ucraina, în timp ce tensiunile privind responsabilitatea și riscurile asociate cu aceste fonduri rămân ridicate.
Irlandezii au văzut Dacia Hipster şi au făcut un anunț surprinzător: E pariul Uniunii Europene
Irlandezii au aflat totul despre modelul Hipster și vin acum cu un anunț cu totul surprinzător despre ultima versiune de la Dacia. Conceptul Hipster i-a impresionat pe jurnaliștii din această țară, acesta fiind văzut ca marele „pariu” auto al Uniunii Europene. Irlandezii au analizat Dacia Hipster şi oferă verdictul: „Pariul UE” Ziariștii irlandezi au studiat în amănunt noul model Hipster și tras o concluzie total surprinzătoare despre ultima versiune de la Dacia. Conceptul Hipster i-a dat pe spate pe aceștia, proaspătul model fiind catalogat ca marele „pariu” pe piața auto de mașini mici din UE, scrie irishtimes.com. Dacia ar putea fi primul producător auto european care prezintă o propunere pentru noua „inițiativă pentru mașini mici” a Uniuniii Europene. Concepută de UE pentru a-i liniști pe producătorii auto îngrijorați de iminenta limită a mașinilor cu combustie internă din 2035, inițiativa pentru mașini mici nu a fost încă „bătută în cuie”, dar are potențialul de a deveni un echivalent european al celebrelor reguli japoneze „Kei car”, care promovează mașinile mici, accesibile și extrem de complexe. Conceptul Dacia Hipster seamănă în totalitate cu mașina Euro Kei. Este mică, pătrată, compactă și, în cea mai bună tradiție a mașinilor Kei, „absurd” de drăguță. Hipster-ul, alimentat de baterii pentru o autonomie presupusă de 150 km, are doar 3 metri lungime, dar are loc lejer pentru patru persoane. În acest sens, recunoaște David Durand, designerul șef al Dacia, există o oarecare inspirație din Mini-ul original din 1959. „Ne-am inspirat de o mașină foarte mică la exterior, dar când stai înăuntru te gândești «de unde a apărut atât spațiul ăsta?». Așa că am preluat asta de la Mini-ul original. Ceea ce nu am preluat de la Mini este poziția de condus. Ne-am dorit o poziție de condus ridicată, astfel încât linia ochilor să fie similară cu cea a altor mașini. Astfel, anticipezi lucrurile și te simți mai în siguranță în trafic, ceea ce este important, deoarece mașina este foarte compactă”, a declarat Durand pentru The Irish Times. Modelul Hipster pare aproape comic de mic când stai lângă el, cu excepția plafonului, care este la o înălțime relativ normală, Dacia reușind astfel să găsească atât de mult spațiu în interior. Exteriorul este disponibil într-o singură culoare, dar ideea este ca secțiunile de ornamente de la exterior să poată fi disponibile într-o varietate de culori, permițând o oarecare personalizare. Există și câteva detalii de design extrem de ingenioase, cum ar fi faptul că pe luneta sunt stopurile de frână și LED-urile semnalizatoare, iar hayon-ul divizat permite o versatilitate suplimentară la încărcarea mașinii. Astfel că, Hipster este surprinzător de practic. Cu toate cele patru locuri ocupate, există un mic spațiu de depozitare de 70 de litri în portbagaj, dar dacă se rabatează bancheta din spate, totul ajunge la 500 de litri de spațiu, loc suficient pentru transportul, de exemplu, al unei mașini de spălat. „Conceptul este că Hipster ar putea servi ca o a doua mașină pentru familii sau poate ca o primă mașină pentru tineri sau chiar pentru persoanele în vârstă care au bugete restricționate”, a spus Katrin Adt, CEO Dacia, pentru sursa citată. FOTO: Profimedia 5 oct 2025 Poziția CEO Dacia este fermă. „Abordarea noastră este să fim cea mai accesibilă mașină pe fiecare segment” Dacia are alte câteva modele noi care vor „poposi” în Irlanda în următoarele luni, cum ar fi versiunile actualizate ale hatchback-urilor Sandero, Sandero Stepway și Jogger cu șapte locuri, toate acestea fiind echipate cu cel mai recent motor hibrid pe benzină de 1,8 litri și 155 CP, precum și cu un nou sistem mild-hybrid cu tracțiune integrală atât pentru Duster, cât și pentru Bigster, care reduce nivelurile de CO2 la doar 115 g/km. „Nimic nu este bătut în cuie, dar abordarea noastră este să fim cea mai accesibilă mașină pe fiecare segment. Am intrat în segmentul C al pieței cu Bigster pentru că, desigur, este interesant pentru noi, este cel mai mare segment din Europa. Am venit cu o poziție foarte clară, iar primele rezultate sunt foarte promițătoare pentru Bigster și am anunțat deja că intenționăm să adăugăm mai multe produse în acest segment. Cu toate acestea, cred că cel mai important lucru pentru noi este să ne menținem ADN-ul, iar acesta este întotdeauna să oferim mobilitate accesibilă”, a conchis Adt.
Ordin de la Uniunea Europeană. Acești proprietari trebuie să își modernizeze obligatoriu locuința
Acești proprietari de case vor fi obligați să își modernizeze locuința. Este vorba despre Germania care se pregătește de o schimbare imensă impusă de o directivă europeană adoptată recent. Noua lege îi obligă pe proprietarii de locuințe să își modernizeze sistemele de încălzire și acoperișurile până în luna mai 2026. În viitor, în întreaga Uniune Europeană proprietarii vor fi obligați să își modernizeze sistemele de încălzire și acoperișurile, ca parte a unor eforturi de reducere a consumului energetic și a emisiilor de carbon. Potrivit rapoartelor autorităților germane, noile prevederi ale Legii Energiei pentru Clădiri vor viza aproape 30 de milioane de locuințe. Acești proprietari de case vor fi obligați să își modernizeze locuința Transformarea unei case individuale implică cheltuieli cuprinse între 20.000 și 30.000 de euro, iar suma depinde de tehnologia aleasă, fie că este vorba despre o pompă de căldură sau de un sistem hibrid. Cea mai mare presiune apasă pe proprietarii de clădiri vechi, încălzite cu păcură, gaz sau cărbune, unde izolarea termică slabă le împiedică să respecte noile standarde europene. Ei vor fi nevoiți nu doar să înlocuiască sistemele de încălzire, ci să ridice și eficiența energetică a locuințelor. Începând cu anul 2030, panourile solare vor deveni obligatorii pe toate clădirile noi, iar ulterior această cerință va fi extinsă și la construcțiile existente. Ce se întâmplă cu locuințele ineficiente energetic Directivele Uniunii Europene prevăd reguli stricte pentru eficiența energetică și măsuri treptate de modernizare a clădirilor vechi. Obiectivul Uniunii Europene este ca până în anul 2050, toate clădirile să atingă nivelul de emisii zero. Un punct central în acest proces îl vor reprezenta „casele verzi”, mai exact, locuințele noi sau modernizate care ating performanțe energetice superioare. UE își propune ca, începând cu 2030, fiecare clădire nouă să fie netură din punct de vedere al emisiilor, iar până în 2050 acest standard să fie atins de către toate proprietățile de pe continent. Recomandările autorului:
O țară europeană reduce taxele pentru familii, încercând să oprească declinul demografic
Ministrul de Finanțe din Malta, Clyde Caruana, a declarat în parlament că rata extrem de scăzută a natalității în rândul populației native a insulei mediteraneene reprezintă „cea mai mare provocare” cu care se confruntă țara, conform Reuters. Cea mai mică rată a fertilității din UE „Trebuie să încurajăm mai multe familii să aibă cel puțin doi copii”, a spus Caruana în discursul său privind bugetul Maltei pentru 2026. Un raport al agenției europene de statistică Eurostat, publicat anul acesta, arăta că Malta a avut cea mai scăzută rată a fertilității din Uniunea Europeană în 2023, doar 1,06 copii per femeie. Arhiepiscopul catolic de Malta, Charles Scicluna, a avertizat în septembrie că Malta se confruntă cu un risc de „extincție etnică”. Deși dens populată, cu aproximativ 1.704 locuitori pe kilometru pătrat, aproape o treime din populația Maltei este formată din muncitori străini și familiile acestora. Caruana a anunțat luni că, începând din 2026, părinții cu doi sau mai mulți copii nu vor plăti impozit pe venit pentru primele 18.500 de euro din venit. Pragul de venit neimpozabil va crește treptat la 30.000 de euro până în 2028, iar scutirea va fi valabilă până când copiii vor împlini vârsta de 23 de ani. Schema este similară cu una anunțată în Polonia în septembrie, care prevede eliminarea impozitului pe venit pentru familiile cu cel puțin doi copii și un venit de până la 32.973 de euro. Creștere economică stabilă Caruana a spus în februarie că populația nativă a Maltei este în prezent de 406.000 de persoane, dintre care 24% au peste 65 de ani. În discursul său privind bugetul, ministrul a mai precizat că Malta ar urma să înregistreze o creștere economică reală de 4,1% în 2026, similară cu cea din 2025. Datoria publică națională este estimată să rămână stabilă la 47,1% din PIB. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 3,3% din PIB în acest an și la 2,8% anul viitor, a adăugat el.
Uniunea Europeană a intrat în top trei cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei în 2024
În ciuda sancțiunilor impuse Rusiei, Uniunea Europeană rămâne unul dintre cei trei cei mai mari parteneri comerciali ai Kremlinului. Numai anul trecut, volumul comerțului a fost de 67,5 miliarde de euro, scrie publicația germană Bild. În anul precedent, exporturile globale ale Rusiei au crescut cu 18%. Locul întâi este ocupat, previzibil, de China. Volumul comerțului a atins 210 miliarde de euro, dintre care 111 miliarde de dolari reprezintă importul de petrol, gaze și cărbune rusesc. Locul al doilea este ocupat de India. Țara a urcat brusc de pe poziția a 12-a pe a doua, și a devenit un client fidel al resurselor energetice rusești. În plus, în ciuda presiunii din partea Occidentului și a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, comerțul cu Moscova a fost consolidat de Israel, Armenia, Uzbekistan, Turcia, Egipt și Brazilia. Exporturile rusești au crescut anul trecut cu 18% și au atins 330 miliarde de dolari, a calculat Institutul German de Economie. RECOMANDAREA AUTORULUI Vladimir Putin accelerează cursa înarmării. Rusia testează o nouă rachetă nucleară de croazieră Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un DEZASTRU generat de război
UE declanșează război cu Meta și TikTok. Îi acuză că încalcă regulamentul european
Într-o mişcare care escaladează în lupta împotriva dominaţiei companiilor din domeniul tehnologiei, Comisia Europeană a făcut publice acuzaţii împotriva platformelor TikTok şi Meta, considerând că nu respectă obligaţiile impuse de Digital Services Act (DSA) privind transparenţa reclamelor şi accesul la date. Platformele au acum dreptul de a răspunde la acuzațiile Comisiei în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA). În cazul în care nu reușesc să convingă executivul UE, riscă amenzi de până la 6 % din veniturile globale anuale. „Nu suntem de acord cu nicio sugestie că am încălcat DSA și continuăm să negociem cu Comisia pe aceste teme”, a declarat purtătorul de cuvânt al Meta, Ben Walters. Meta „a introdus modificări la opțiunile noastre de raportare a conținutului, la procesul de apel și la instrumentele de acces la date de la intrarea în vigoare a DSA și suntem încrezători că aceste soluții corespund cerințelor legii din UE”, a afirmat el. Care sunt acuzațiile În cazul TikTok, Comisia a concluzionat că repositorul de reclame al platformei nu respectă standardele DSA: lipseşte informaţia despre conţinutul reclamelor, cei cărora le sunt adresate şi cine le plăteşte. În ceea ce priveşte Meta (care deţine Facebook şi Instagram), acuzaţia priveşte incapacitatea platformei de a oferi un mecanism uşor de utilizat pentru utilizatori, care să semnaleze conţinut ilegal (ex. abuz sexual asupra copiilor, material terorist) şi existenţa unui proces de apel care este considerat prea complex pentru a fi eficient. În ambele cazuri, încălcările (dacă vor fi confirmate în deciziile finale) se pot sancţiona cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală ale companiilor. De ce contează Este clar că Uniunea Europeană schimbă registrul: nu mai e vorba doar de instrumente de dialog, ci de aplicare reală a normelor pentru platforme digitale mari (VLOP – Very Large Online Platforms). Prin DSA, Bruxellesul vrea să schimbe “regulile jocului” în mediul online. Vrea să impună mai multă responsabilitate, transparenţă şi acces pentru cercetători, societatea civilă şi utilizatori. Pentru companiile vizate, este un avertisment serios: prinderea “pe picior greşit” poate avea consecinţe financiare semnificative, dar şi de imagine. Cazurile sunt încă în stadiu preliminar — cele două companii vor avea ocazia să răspundă la constatările Comisiei înainte de emiterea unei decizii finale. Dacă se confirmă încălcările, amenzile şi măsurile aplicabile pot fi semnificative. De asemenea, rămâne de văzut cum vor reacţiona platformele vizate: dacă vor ceda rapid la cerinţe, sau dacă vor contesta dur, ceea ce poate declanşa anchete sau litigii pe termen lung. RECOMANDAREA AUTORULUI META dă afară 600 de angajați din divizia de inteligență artificială CEO-ul defunctului Nokia spune că istoria se repetă: Inteligența Artificială evoluează precum Internetul în anii 90
UE votează să susțină Ucraina până în 2027 cel puțin. Sumele uriașe care transformă Uniunea Europeană în principalul susținător al Kievului
La reuniunea Consiliului European de joi, liderii UE au confirmat oficial sumele uriașe investite până acum în sprijinul Ucrainei: 177,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene și a statelor membre, de la începutul războiului. Iar mesajul a fost clar: sprijinul nu doar că va continua, ci va deveni „regulat și previzibil” pe termen lung. Câți bani au fost promiși pentru 2025 Din declarația finală adoptată ieri, reiese că în anul 2025 UE a pus deja la dispoziția bugetului Ucrainei 20,5 miliarde de euro, împărțiți astfel: 6,5 miliarde de euro prin programul special „Ukraine Facility”, 14 miliarde de euro prin inițiativa G7 ERA, bani acoperiți din profiturile obținute din activele rusești înghețate în Europa Cu alte cuvinte, o parte din sprijinul actual pentru Ucraina este deja finanțat indirect de Rusia, prin dobânzile generate de fondurile sale blocate. UE se angajează să plătească și în 2026-2027 Concluziile summitului arată că statele membre s-au angajat să găsească soluții pentru a acoperi și nevoile financiare ale Ucrainei în 2026 și 2027, inclusiv pentru armată și apărare. Consiliul a cerut Comisiei Europene să vină „cât mai rapid” cu propuneri concrete. Ce se întâmplă cu activele rusești Un punct esențial al discuțiilor de ieri a fost legat de activele rusești înghețate – peste 200 de miliarde de euro, aflate în mare parte în sistemul financiar european. Liderii UE au decis că aceste active vor rămâne blocate „până când Rusia își încheie agresiunea și plătește pentru distrugerile provocate”. Între timp, profiturile generate de aceste fonduri vor continua să fie direcționate către sprijinul Ucrainei. În documentul oficial adoptat ieri, liderii europeni au transmis că Ucraina poate conta pe UE „pe termen lung”, iar sprijinul financiar va continua, indiferent de contextul politic intern al statelor membre