Beijingul amenință să răspundă la decizia UE de a sancționa bănci și companii chineze
Ministerul Comerțului de la Beijing a reacționat la decizia Uniunii Europene de vineri de a impune sancțiuni împotriva mai multor bănci și companii chineze. Ministerul Comerțului a anunțat luni că sancțiunile „afectează grav relațiile comerciale, economice și financiare” și că va lua măsurile necesare pentru „a proteja drepturile și interesele legitime ale firmelor și instituțiilor financiare chineze”. Vineri, Uniunea Europeană a sancționat două bănci chineze și cinci companii cu sediul în China, ca parte a celei mai recente runde de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei. Prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei Este pentru prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, notează Bloomberg. Băncile sancționate sunt Heihe Rural Commercial Bank și Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank, potrivit unui comunicat al Consiliului European. Cele două bănci au fost adăugate pe lista de sancțiuni pentru că ar fi furnizat servicii de criptomonede care facilitau eludarea sancțiunilor, potrivit UE. Anterior, UE propusese includerea celor două bănci pe o listă de instituții financiare care ar fi oferit asistență Moscovei „prin efectuarea de tranzacții sau prin furnizarea de finanțare a exporturilor pentru operațiuni comerciale” care eludează sancțiunile Uniunii Europene. China și-a exprimat opoziția față de acea propunere la momentul respectiv. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat: „Schimburile și cooperarea normală dintre companiile chineze și rusești sunt în concordanță cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului și cu principiile pieței. Ele nu vizează nicio terță parte și nu ar trebui să fie perturbate sau afectate”. La începutul acestei luni, ministrul de Externe chinez Wang Yi a promis că statul chinez va răspunde dacă băncile vor fi puse pe lista de sancțiuni, potrivit South China Morning Post, care a mai spus că ambasadorul chinez la UE a făcut lobby pentru a opri includerea băncilor pe listă. Din cauza legăturilor Chinei cu Rusia, băncile chineze au fost supuse la sancțiuni similare din partea SUA, determinându-le să reevalueze afacerile și clienții. O parte dintre băncile chineze de stat au înăsprit restricțiile privind finanțarea clienților ruși la începutul anului trecut, după ce SUA au autorizat sancțiuni secundare împotriva companiilor străine din sectorul financiar care ajută efortul de război al Rusiei din Ucraina. În februarie 2022, Industrial & Commercial Bank of China și Bank of China au restricționat finanțarea mărfurilor rusești, chiar dacă sancțiunile occidentale de la acea vreme nu se aplicau sectorului energetic al Rusiei. Anterior, cele mai mari bănci de stat din China au respectat sancțiunile impuse de SUA împotriva Iranului și Coreei de Nord. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Taipeiul „nu caută CONFLICTE” cu Beijingul/ Taiwanul încearcă să mențină stabilitatea regională
Adio, mașini pe benzină și motorină?! Ce arată noile reglementări ale UE pentru închirierea vehiculelor
Adio, mașini pe benzină și motorină?! Ar urma să se introducă noi reglementări ale UE pentru închirierea vehiculelor. Noul pachet legislativ este dedicat firmelor care se ocupă cu închirierile auto, dar și marilor corporații care doresc să își mărească sau să își schimbe flota. Reglementările ar urma să fie valabile începând cu anul 2030. Iată informațiile mai jos, în articol. Noile reguli pentru operatorii de pe teritoriul blocului comunitar, care se ocupă îndeosebi cu închirierea vehiculelor, ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2030. Potrivit datelor, Uniunea Europeană este pregătită să mai facă încă un pas către introducerea unor noi reglementări în vedere eliminării motoarelor cu combustie internă. În acest sens, marile corporații care doresc să își mărească sau să își schimbe flota, cât și firmele care se ocupă cu închirierile auto vor fi nevoite să se reorienteze către investiția în mașini electrice. Specialiștii susțin că un asemenea pas ar putea afecta piața auto. Ce arată noile reglementări ale UE pentru închirierea vehiculelor Printre marii „jucători” de pe piață se află și Sixt SE și Europcar Mobility Group SA, două companii care vor fi nevoite să se reorienteze către vehiculele electrice. Specialiștii din domeniu trag un semnal de alarmă și susțină că dacă aceste reglementări ale UE vor intra în vigoare, atunci industria auto și, implicit, achizițiile autovehiculelor noi vor fi două ramuri afectate. În acest sens, este un alt pas uriaș și pentru producătorii europeni, care vor fi nevoiți să se axeze pe producția vehiculelor acționate electric. Proiectul legislativ ar urma să fie prezentat spre finalul acestei veri. Apoi, noile reglementări vor fi supuse aprobării în Parlamentul European. Reprezentanții Comisiei Europene lucrează activ la acest proiect legislativ care ar urma să afecteze domeniul auto, arată Electrive.com, care citează BILD. Autorul recomandă: Avertisment pentru cei care vor să cumpere o mașină second-hand. Metoda folosită de escroci pentru a păcăli clienții TAXĂ pentru mașinile poluante, impozit pe valoarea locuinței și înăsprirea regulilor de executare silită, în noile reforme pregătite la Guvern ANCOM avertizează! Pasagerii pot ajunge să plătească sute de euro, dacă nu își pun telefoanele pe „Modul Avion”, la bordul aeronavelor Inginerii britanici au inventat bateria de mașină care se poate încărca în 18 secunde. Invenția a fost omologată Cum îți dai seama că ai cumpărat o mașină cu defecțiuni. Explicațiile expertului auto Sorin Ene Sursă foto: Shutterstock (caracter ilustrativ)
Bloomberg: Cancelarul Germaniei, iritat de proiectul de buget al UE: „Creșterea datoriilor a devenit noua stare de normalitate”
Miercuri seara, purtătorul de cuvânt al cancelarului german a emis o declarație prin care respinge propunerea Comisiei Europene de a-și majora bugetul la 2.000 de miliarde de euro, la doar câteva ore după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat planul la Bruxelles. Germania, ca cel mai mare contributor la bugetul UE, ar fi responsabilă pentru aproximativ un sfert din sumă. Cancelarul german Friedrich Merz a fost iritat de propunere, a declarat un oficial sub condiția anonimatului. Cancelarul a fost deosebit de nemulțumit de decizia de a percepe impozite pe profit, care contrazice una din promisiunile lui recente făcute companiilor germane, de a le reduce taxele. Merz: „UE va trebui să se mulțumească cu fondurile pe care le are” Deși Merz și von der Leyen provin din același partid, nu au avut niciodată o relație apropiată. În timpul carierei sale politice la Berlin, von der Leyen a servit în mai multe cabinete ale fostului cancelar Angela Merkel, un oponent de lungă durată al lui Merz, notează Bloomberg. Formularea documentului emis de purtătorul de cuvânt al cancelarului german a fost neobișnuit de dură, reflectând frustrarea crescândă a lui Merz față de modul în care funcționează Comisia Europeană. „Creșterea datoriei era folosită în cazuri excepționale, dar în aceste zile a devenit noua normalitate”, le-a declarat Merz reporterilor la Londra joi. „UE va trebui acum să se mulțumească cu fondurile pe care le are. Acest lucru va însemna o luptă dură pentru buget pentru următorii doi ani.” Merz nu a fost singura persoană enervată. Mulți comisari s-ar fi simțit frustrați de faptul că Von der Leyen nu a împărtășit detaliile finale ale proiectului până în ultimul moment, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Purtătorii de cuvânt ai lui von der Leyen au negat că statele membre ar fi fost excluse din proces, spunând că ele au fost ținute la curent cu planificarea, dar nu și cu suma finală. Guvernul german și-a exprimat clar opiniile într-un document de poziție către Bruxelles luna trecută. În scrisoare, consultată de reporterii Bloomberg, oficialii germani au subliniat că nu există loc pentru a majora bugetul. De asemenea, ei au respins continuarea planului comun de împrumut al UE din perioada pandemiei, ceea ce înseamnă că orice cheltuială suplimentară a UE pentru noi proiecte ar trebui finanțată prin reduceri ale altor părți ale bugetului, potrivit unui oficial guvernamental din Berlin. Remarcile de miercuri nu marchează prima confruntare a lui Merz cu Comisia Europeană. El și-a exprimat în mod repetat nerăbdarea față de Comisia Europeană pentru că a durat prea mult să ajungă la un acord comercial cu SUA și a criticat anterior întârzierea ratificării acordului de liber schimb UE-Mercosur. Într-o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump vinerea trecută, cancelarul a spus clar că Germania va accepta taxe vamale asimetrice atâta timp cât un acord este semnat rapid și va conține scutiri pentru anumite industrii. Între timp, Merz se concentrează pe cultivarea unor legături mai strânse în Europa. Cancelarul s-a deplasat joi la Londra pentru a semna un acord bilateral cu premierul britanic Keir Starmer. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană avertizează ROMÂNIA din cauza TVA-ului /Ce riscă Bucureștiul din cauza lipsei aplicării unei directive
Germania, până recent destinația favorită din UE pentru solicitanții de azil, nu mai este în top trei. Care sunt noile destinații ale azilanților
Germania nu mai este destinația numărul unu pentru persoanele care solicită azil în UE, după ce sfârșitul regimului Assad a dus la o scădere a numărului de cereri de azil din partea sirienilor. Potrivit unui raport nepublicat al Agenției UE pentru Azil, consultat de reporterii Financial Times, sistemul de azil al UE trece printr-o „schimbare semnificativă” după căderea fostului președinte sirian Bashar al-Assad de la putere în decembrie. În ultimul deceniu, sirienii formaseră cel mai mare grup de solicitanți de azil în UE, plus Norvegia și Elveția. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil Conform celor mai recente date disponibile, în mai 2025, Agenția a înregistrat 64.000 de cereri de azil în UE, o scădere de aproape un sfert față de aceeași lună din 2024. De remarcat, scăderea „extrem de abruptă” a cererilor din partea sirienilor, de la aproximativ 16.000 în octombrie anul trecut la doar 3.100 în mai. „Din februarie, Germania nu mai este destinația de top din UE+; Spania, Italia și Franța au primit mai multe cereri în mai 2025”, scrie agenția. În Germania, numărul total de cereri de azil a scăzut de la 18.700 în mai 2024 la 9.900 în mai 2025. Spania este acum țara cu cel mai mare număr de cereri de azil, cu aproape 12.800 înregistrate în mai, în scădere de la 16.300 anul trecut. Numărul total a scăzut, dar a crescut numărul de cereri din partea persoanelor din Venezuela, conform Agenției UE. Italia a primit 12.300 de cereri în mai, în scădere de la 15.500 anul trecut, dintre care o treime au fost depuse de persoane din Bangladesh și Peru. Pe locul al treilea se află Franța, cu 11.900 de cereri, puțin sub cele 12.500 de anul trecut, cele mai multe din partea unor cetățeni din Congo, Afganistan și Haiti. Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil Raportul vine în contextul în care un număr tot mai mare de țări europene cer măsuri mai dure pentru a reduce migrația neregulamentară pe continent. Mai multe țări, cum ar fi Danemarca, caută modalități de a deporta imigranți în state terțe. În ciuda schimbărilor recente, Germania rămâne probabil țara cu cea mai mare populație de solicitanți de azil, deoarece a acceptat mult mai multe cereri decât alte țări în ultimii ani. Între 2008 și 2024, Germania a acordat azil pentru 150.000 de solicitanți, comparativ cu aproximativ 50.900 în Spania, 40.000 în Italia și 65.200 în Franța, potrivit Eurostat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Grecia SUSPENDĂ procesarea solicitărilor de azil ale migranților din Africa de Nord
Maia Sandu avertizează asupra tentativelor Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova în contextul alegerilor parlamentare din toamnă
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard, șefa statului a declarat că eventualul succes al forțelor proruse la scrutinul legislativ ar transforma țara într-un avanpost al războiului hibrid dus de Kremlin împotriva Uniunii Europene. Maia Sandu: „Rusia vrea să destabilizeze Republica Moldova înainte de alegeri” Potrivit acesteia, Moscova utilizează o gamă largă de instrumente pentru a influența procesul electoral: de la finanțarea ilegală a partidelor politice, manipulare în Găgăuzia, atacuri cibernetice, până la campanii masive de dezinformare și cumpărare de voturi. Autoritățile de la Chișinău au identificat deja „cazuri de cumpărare a votului în rândul a 140.000 de cetățeni” în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, ceea ce reprezintă între 8 și 10% din electorat, a precizat Maia Sandu. Avertisment ferm: Moldova riscă să devină bază a războiului hibrid al Kremlinului Maia Sandu a tras un semnal de alarmă: „Dacă Rusia vine la putere în Moldova (prin partidele pe care le controlează), țara va deveni o bază a războiului hibrid împotriva Uniunii Europene”. În acest context, președinta a reafirmat angajamentul ferm al Republicii Moldova pentru aderarea la UE, alături de Ucraina. „Suntem mândri că am pornit împreună pe acest drum și vrem să ajungem împreună la destinație”, a spus Sandu, adăugând că democrația moldoveană poate supraviețui doar ca parte a Uniunii Europene. Procesul de evaluare privind aderarea este estimat să se finalizeze până în septembrie 2025, iar autoritățile sunt pregătite să deschidă negocierile pe primele capitole. Ucraina apără, indirect, pacea în Republica Moldova Potrivit Maiei Sandu, „pacea în Republica Moldova este apărată în prezent de Ucraina”, subliniind încă o dată interdependența regională în fața amenințărilor rusești.
Europa, prizoniera într-o relație toxică cu SUA: Ne controlează internetul, sateliții și banii
Timp de decenii, Statele Unite au fost furnizorul de siguranță, tehnologie și stabilitate pentru aliații săi. Fie că era vorba despre dolari, armament sofisticat sau infrastructură digitală, majoritatea țărilor din tabăra occidentală au construit în jurul Americii sisteme întregi – economice, militare, comunicaționale. Astăzi însă, acest parteneriat se resimte tot mai mult ca o relație toxică, una în care „cel puternic” și-a schimbat fața și a început să folosească aceste pârghii în mod unilateral, amenințând nu doar autonomia, ci chiar suveranitatea vechilor săi prieteni. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 a accelerat un proces de degradare deja vizibil. Sub conducerea sa, Washingtonul pare să fi adoptat o strategie de tip platformă monopolistă: îți oferă totul, te face dependent, apoi te controlează prin aceleași sisteme care înainte păreau un sprijin. În acest context, tot mai multe voci europene cer desprinderea de sub dominația americană – dar descoperă că „ieșirea din relație” e mai complicată decât au crezut. Enshittificarea puterii americane: cum a devenit SUA o platformă toxică Termenul „enshittification”, inventat de scriitorul Cory Doctorow pentru a descrie degradarea intenționată a platformelor online, a fost recent aplicat la scară geopolitică. În acest model, companiile oferă inițial servicii excelente, atrag utilizatori și parteneri, apoi, odată ce aceștia devin captivi, încep să le impună costuri, limitări și politici abuzive. Exact același tipar este vizibil azi în relația Statelor Unite cu aliații săi. Platformele digitale precum Facebook și Amazon nu sunt cu mult diferite de infrastructura controlată de guvernul SUA. Dolarii, sateliții Starlink, avioanele F-35 sau rețelele cloud ale Microsoft și Amazon au devenit instrumente strategice în mâna administrației americane. Fiecare tranzacție financiară globală care trece prin sistemul de clearing în dolari, fiecare rețea de internet care funcționează pe Starlink, fiecare rachetă ghidată prin GPS poate fi activată – sau dezactivată – printr-o simplă decizie politică luată la Washington, scrie publicația Wired. În februarie 2025, Trump a impus sancțiuni împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale, după ce acesta l-a inculpat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Rezultatul? Băncile din Regatul Unit i-au blocat conturile, iar Microsoft i-a dezactivat adresa de e-mail. În trecut, astfel de acțiuni aveau un scop declarat nobil – apărarea democrației. Acum, instrumentele de sancțiune sunt aplicate arbitrar și politic. Starlink, F-35 și cloudul american: capcane tehnologice cu gust de hegemonie Un exemplu grăitor al dependenței strategice este Starlink, rețeaua de sateliți deținută de Elon Musk. Cu aproximativ 65% din sateliții activi din lume, Starlink a devenit infrastructura invizibilă care alimentează internetul în regiuni întregi. Canada, Italia, Ucraina și alte state au ajuns să depindă de el pentru conectivitate, comunicații militare și gestionarea datelor sensibile. Dar odată cu apropierea lui Musk de administrația Trump, controlul asupra acestui sistem a devenit o armă. Într-o confruntare publică, Musk a amenințat că ar putea opri Starlink în Ucraina dacă nu i se acordă acces la resursele minerale ale țării. Iar când Polonia a intervenit, susținând că plătește pentru acest serviciu, răspunsul miliardarului a fost șocant: „Taci, om mic. Nu plătești decât o fracțiune din cost. Și nu există alternativă la Starlink.” Situația este similară și în domeniul militar. F-35, cel mai avansat avion de luptă din lume, produs de Lockheed Martin, este folosit de zeci de aliați ai SUA. Dar funcționarea sa depinde de un lanț întreg de suport american: software, piese, cartografiere, date de țintire. Concret, aceste avioane nu pot lovi ținte precise fără acordul și datele furnizate de Statele Unite. După o întâlnire tensionată dintre Trump și Zelenski, SUA a întrerupt temporar fluxurile de informații către Ucraina, „orbind” practic sistemele de armament ghidate. Cloud-ul și infrastructura digitală nu sunt mai puțin problematice. Guvernele europene își stochează datele în servere operate de Amazon sau Microsoft. În teorie, aceste companii sunt independente. În practică, pot fi constrânse de administrația americană să suspende conturi, să blocheze accesul la date sau să saboteze procese guvernamentale. De altfel, Comisia Europeană și Danemarca au început deja tranziția către soluții open-source, în căutarea unei suveranități digitale pierdute. Vezi și: România digitală blocată în birocrație – de ce nu funcționează reformele pe bani Europeni. Interviu exclusiv cu Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European O Europă care vrea să rupă lanțurile: visul unei infrastructuri proprii Declarațiile recente ale liderilor europeni nu lasă loc de interpretări. Friedrich Merz, noul cancelar german, a anunțat că vrea suveranitate digitală față de SUA. Macron a cerut „autonomie strategică”, iar Ursula von der Leyen a vorbit despre sfârșitul „vechiului Occident”. În culise, planul EuroStack capătă contur: o rețea digitală europeană complet separată de infrastructura americană. EuroStack nu este doar un vis tehnologic, ci o necesitate geopolitică. Susținut de companii precum Airbus, Dassault, de economiști și lideri din domeniul digital, proiectul urmărește construirea unui ecosistem propriu – de la cabluri subacvatice și servere, până la inteligență artificială și cloud. În paralel, Banca Centrală Europeană explorează un sistem de plăți autonom, în timp ce Comisia Europeană dezvoltă o rețea satelitară proprie, alternativă la Starlink. Dar costurile sunt uriașe, iar timpul presează. Canada a renunțat deja la parteneriatul cu Starlink pentru zonele rurale, dar trebuie acum să investească masiv în infrastructură terestră. Aliații care vor să se desprindă de sistemele americane militare trebuie să reconstruiască flote întregi de avioane, să cumpere noi rachete și să-și refacă lanțurile de aprovizionare. Toate acestea în timp ce amenințarea unei represalii politice din partea SUA rămâne activă. Imagine reprezentativă de ilustrație, realizată de Playtech cu ajutorul OpenAI. Cine rupe relația primul și la ce cost? În psihologie, relațiile toxice sunt acelea în care unul dintre parteneri exercită control, amenințare și manipulare, iar celălalt simte că nu poate pleca. La scară globală, Europa se trezește în exact această poziție. Aliații Americii știu că trebuie să se desprindă, dar nu au infrastructura pentru a supraviețui singuri. Și totuși, rămânerea în relație devine tot mai insuportabilă. De-enshittificarea – sau curățarea acestor sisteme toxice – nu mai este doar o opțiune idealistă, ci o necesitate de supraviețuire. Atât pentru aliații internaționali ai SUA, cât și, ironic, pentru cetățenii americani care, într-o zi, s-ar putea trezi
O grupare de hackeri pro-ruși, destabilizată. Mandate de arestare pe numele a șapte membri suspectați că ar fi făcut interesele Rusiei
Autoritățile din Germania și Spania au emis mandate de arestare pentru șapte membri suspectați ai grupării cibernetice pro-ruse NoName057(16), acuzați de atacuri informatice asupra infrastructurii critice, companiilor din industria de apărare, furnizorilor de energie și instituțiilor publice din mai multe state europene. Acțiunea a fost parte a unei operațiuni internaționale coordonate de Europol și autorități judiciare din SUA, Franța, Suedia, Italia, Țările de Jos și Elveția, scrie Reuters. Concret, marți au fost efectuate percheziții în 24 de locații asociate grupării, inclusiv la Berlin și în Bavaria, au anunțat procurorii germani. Germania a emis șase mandate, cinci publice și unul secret, iar Spania a emis un al șaptelea mandat. O rețea globală de voluntari care opera atacuri DDoS asupra instituțiilor occidentale NoName057(16) este un grup de hackeri cunoscut pentru promovarea intereselor rusești și a utilizat platforma Telegram pentru a recruta peste 4.000 de voluntari. Aceștia și-au pus sistemele la dispoziția grupării pentru a inunda serverele țintelor cu atacuri de tip Distributed Denial of Service (DDoS). În ultimii ani, grupul de hackeri a revendicat atacuri asupra Ucrainei, dar și asupra site-urilor guvernamentale, infrastructurii, băncilor, serviciilor de sănătate și telecomunicațiilor din state europene care au sprijinit Kievul. Potrivit anchetatorilor, scopul acestor atacuri în Germania era obținerea de atenție mediatică și influențarea deciziilor politice și sociale. Autoritățile italiene au declarat că simpatizanții erau ghidați prin liste cu ținte occidentale și primeau software-ul necesar pentru a participa la atacuri. Gruparea plătea în criptomonede și opera o rețea proprie de servere compromise, amplificând impactul atacurilor. Conexiuni cu Federația Rusă – noi riscuri hibride în Europa Procurorii europeni au publicat numele și fotografiile a cinci cetățeni ruși suspectați, considerați a se afla pe teritoriul Federației Ruse. Unul dintre aceștia este descris ca lider al grupării de hackeri. Deși autoritățile nu au legat oficial suspecții de statul rus, Europol afirmă că voluntarii erau recrutați prin canale rusești, grupuri de chat, rețele sociale și forumuri de gaming sau hacking. Italia a precizat că organizația avea o „linie centrală de comandă și control în Federația Rusă”. La anchetă au contribuit și autorități din Cehia, Finlanda, Lituania și Polonia, Europol având rol de coordonare.
După negocieri INTENSE, UE a ajuns la un acord asupra următorului cadru financiar multianual
Uniunea Europeană a propus suma de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorul buget pe șapte ani, pentru perioada 2028-2034. Negocierile au fost intense și s-au prelungit până târziu în noaptea de marți spre miercuri și au fost reluate miercuri dimineață, potrivit unor persoane la curent cu chestiunea, care au dorit să-și păstreze anonimatul, conform Bloomberg. Cifra de 1.980 de miliarde de euro reprezintă o creștere substanțială față de cele 1.200 de miliarde de euro – echivalentul a 1% din produsul intern al UE – care a fost alocată bugetului în timpul ultimului ciclu bugetar, între 2021 și 2027. Comisar european: „Urmează doi ani de negocieri dificile” Propunerea de miercuri dă startul unui proces laborios în cadrul căruia Parlamentul European și Consiliul European se vor pronunța asupra planului. Deasemenea, este nevoie de acordul unanim al liderilor UE. Bugetul, care este cunoscut sub numele de cadru financiar multianual, trebuie să fie aprobat până la sfârșitul anului 2027. Michael McGrath, comisar european pentru Democrație, Justiție, Statul de drept și Protecția Consumatorilor, a declarat că bugetul este elaborat „în circumstanțe dificile”, inclusiv cerința de a începe în 2028 rambursarea datoriei UE din perioada pandemiei de coronavirus, care ar putea ajunge la 25 de miliarde de euro pe an. „Urmează doi ani de negocieri dificile”, a spus el. „Astăzi este totuși o zi importantă”. Proiectul include un fond pentru competitivitate, prosperitate și securitate în valoare de aproape 590 de miliarde de euro, din care 450 de miliarde de euro sunt destinate unui fond pentru competitivitatea UE, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Agricultura, care a fost mult timp una dintre pietrele de temelie ale bugetului UE, va primi încă o dată o mare parte din finanțare, cu aproape 300 de miliarde de euro propuse pentru politica agricolă comună a blocului, potrivit persoanelor respective. Bugetul UE este finanțat în principal prin contribuțiile statelor membre, economiile mai bogate fiind contribuitori neți la fondul comun. Planul de buget va întâmpina probabil reacții negative din partea unor state membre ale UE care se confruntă deja cu probleme bugetare și care vor fi responsabile pentru finanțarea celei mai mari părți a pachetului. Situația este și mai sensibilă anul acesta, având în vedere obiectivul UE de a-și consolida capacitățile de apărare și de a-și îmbunătăți competitivitatea, deoarece se confruntă cu amenințări economice din partea SUA și cu o concurență tot mai mare din partea Chinei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Donald Trump obține 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, după ce întreaga lume a tăcut în fața amenințărilor lui
Mesajul Ursulei von der Leyen despre proiectul pentru viitorul buget al UE: Va fi cel mai ambițios propus vreodată
Comisia Europeană a propus un proiect de buget central al UE de 1.816 miliarde de euro pentru perioada de șapte ani începând cu 2028, după zile de negocieri interne tensionate. Membrii Comisiei, conduși de președintele Ursula von der Leyen, au ajuns în cele din urmă miercuri la această sumă. Conform proiectului, cheltuielile totale ar crește la 1,15% din venitul brut al Uniunii Europene, față de aproximativ 1,1% în bugetul pe 2021-2027. „Este un buget care corespunde ambiției Europei, care face față provocărilor cu care se confruntă Europa și care ne consolidează independența”, le-a declarat von der Leyen reporterilor. „Bugetul este mai mare, este mai inteligent și mai clar definit”. Comisia a afirmat că bugetul său se va ridica la 2.000 de miliarde de euro. Această sumă ia în calcul rambursarea datoriei post-Covid a UE, care ar reprezenta 1,26% din venitul brut. Siegfried Mureșan, negociatorul pentru buget al Partidului Popular European de centru-dreapta al lui von der Leyen, a descris această metodă drept „înșelătoare”. Criticile sale au fost reluate de europarlamentari din toate grupurile. „Bugetul propus este prea mare”, a declarat ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen. Este probabil ca multe guverne să militeze pentru un buget mai mic sau cu priorități diferite decât cel propus de Comisie. Ca un indiciu cu privire la bătăliile care vor urma, notează Politico, Carla Tavares, membru al Comisiei de Buget a Parlamentului European, din partea Partidului Socialist, și co-raportor pentru următorul cadru financiar multianual, a declarat: „Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre cheie să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU [împrumuturile de recuperare post-Covid]”. Comisia va aloca 865 de miliarde de euro pentru „planuri naționale și regionale”, care ar putea include politica regională și Politica Agricolă Comună, care reprezintă în prezent două treimi din bugetul UE, potrivit comisarului european pentru Buget, Piotr Serafin, care a prezentat planul în fața Parlamentului European. Subvențiile pentru agricultori și plățile către regiunile mai sărace vor reprezenta o parte semnificativ mai mică din cheltuielile totale. Comisia va aloca 410 miliarde de euro pentru „Fondul european pentru competitivitate”, 200 de miliarde de euro pentru „Europa globală”, care include ajutorul pentru dezvoltare și asistența acordată țărilor vecine, 292 de miliarde de euro pentru „alte” programe, inclusiv dezafectarea nucleară și justiția și 49 de miliarde de euro pentru programul de schimb de studii Erasmus+. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Financial Times: Donald Trump obține 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, după ce întreaga lume a tăcut în fața amenințărilor lui UE a pregătit o listă de produse care ar urma să fie taxate suplimentar dacă SUA introduc noi taxe pe importuri. Care sunt acestea
TOP 10: Cele mai ieftine țări din Europa, pentru a trăi. Pe ce loc este România
În contextul scumpirilor din ultima perioadă și a nivelului de trai din ce în ce mai ridicat, tot mai multe persoane caută cele mai ieftine țări din Europa pentru a face turism sau chiar pentru a se muta definitiv în ele. Și, deși multe țări europene sunt asociate în general cu prețuri mari, există și unele state unde cheltuielile zilnice pot fi chiar surprinzător de scăzute. Există cel puțin 10 țări suficient de ieftine pentru a trăi în Europa, fiind vorba d eu nclasament bazat pe datele actualizate din anul 2025, potrivit publicației ziarulromanesc.at. De exemplu, Austria, Ungaria, Germania și Polonia sunt apropiate, din punct de vedere geografic, dar costurile zilnice de trai pot fi complet diferite în fiecare stat în parte. În aceste cazuri, sunt utile indicatorii nivelului de prețuri, care arată cât de scumpe (sau ieftine) sunt bunurile și serviciile într-o țară în raport cu media UE. Chiar dacă nu iau în considerare veniturile, acești permit surprinderea unei imagini generale a costurilor de trai și se calculează pe baza așa-numitului paritate a puterii de cumpărare (PPC) – un instrument care funcționează ca „monedă comună”, permițând compararea valorii reale a banilor în diferite țări. Anul trecut, din 36 de state europeme analizate, cea mai scumpă s-a dovedit a fi Elveția, unde prețurile erau de 184% din media UE, adică mai mari cu 84% decât prețurile medii din UE. La polul opus, cea mai ieftină țară a fost considerată Turcia, unde nivelul prețurilor era de doar 47% din media UE, adică cu 53% mai mic decât în Uniunea Europeană. Asta înseamnă că Elveția este de 3,9 ori mai scumpă decât Turcia, ceea ce ilustrează perfect cât de mari sunt diferențele în costurile de trai pe continentul european. Dar care sunt, în afară de Turcia, cele mai ieftine țări pentru a trăi în Europa? Conform Eurostat, pe lângă Turcia, în Europa se trăiește cel mai ieftin în Macedonia, Bulgaria, România, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Albania, Ungaria și Polonia. Turcia Macedonia de Nord Bulgaria România Muntenegru Bosnia și Herțegovina Serbia Albania Ungaria Polonia Între țările din UE, Luxemburg este cel mai scump, cu un nivel al prețurilor cu 51% mai mare decât media UE, în timp ce Bulgaria și România fac parte din cele mai ieftine state membre, cu prețuri ce ating doar 57% din media UE. Acest fapt înseamnă că Luxemburg este de aproximativ 2,7 ori mai scump decât Bulgaria și România… o diferență mare, deși mai mică decât cea dintre Elveția și Turcia. Imediat după Luxemburg se află Danemarca (143%) și Irlanda (141%). Între cele patru mari economii ale UE, Germania (109%) și Franța (108%) se află ușor peste medie, în timp ce Italia (98%) și Spania (91%) rămân sub nivelul mediu al prețurilor. Veniturile individuale sau familiale nu sunt incluse în comparațiile nivelului de prețuri. „Aceste date sunt o simplă comparație a prețurilor bunurilor și serviciilor. Nu iau în considerare nivelul salariilor, al remunerațiilor sau alte forme de venit personal” – a explicat Lars Svennebye într-un interviu pentru Euronews Business.