Cursuri de pregătire a grătarului la o universitate din China. După trei ani, cursanții devin specialiști în grătar
O universitate din China face cursuri de pregătire a grătarului, potrivit VN Express. Programul de trei ani, în cadrul căruia oamenii sunt învățați să gătească grătar, a fost lansat de Universitatea Deschisă Yueyang din provincia Hunan, în strânsă colaborare cu Asociația Yueyang. Studenții studiază tot ce este legat de grătar, plecând de la selecția cărnii și a sosurilor până la managementul și marketingul restaurantelor. Scopul cursului nu este doar abilitatea de a găti grătar, ci și oportunitatea de a începe o afacere în domeniu. Reprezentanții universității spun că vor să transforme activitatea, văzută de obicei ca un hobby, într-o profesie respectată și recunoscută. Aplicațiile au început în martie. Peste 30 de bucătari experimentați și proprietari de restaurante vor susține cursurile. În următorii trei ani, universitatea și partenerii săi speră să instruiască aproximativ 1.000 de persoane în domeniul grătarului. Grătarul este un pilon fundamental al comerțului din orașul Yueyang. Orașul găzduiește peste 2.000 de restaurante cu meniu de grătar care au aproximativ 50.000 de locuri de muncă. În total, industria locală generează o valoare anuală a producției care depășește 2 miliarde de yuani (287 milioane de dolari americani), arată statisticile oficiale.
Merită să mai urmezi studii superioare în 2026? Mulți tineri iau în considerare să nu se mai înscrie la universități. Care sunt motivele
Nu este o noutate că absolvenții din universități cu profil teoretic traversează vremuri dificile. În 1999, când perspectivele pentru mileniul 3 erau mai optimiste, salariul mediu al absolvenților britanici era cu 80% mai crescut decât cel al tinerilor fără facultate. Conform datelor recente, în 2026, salariile sunt cu 45% mai mici, și asta fără a lua în considerare împrumuturile studențești. Între timp, tehnicienii fără facultăți cu profil teoretic, care sunt la mare căutare prin aplicațiile de telefon, câștigă mai bine. Potrivit Financial Times, 41% dintre muncitorii britanici de azi au o diplomă de studii superioare. În 1999, numai 20% o dețineau. Principala cauză a situației actuale este economia de azi. Încă trăim vremuri în care educația universitară servește ca scop semnalarea nivelului de calificare. Însă, pentru că a crescut numărul tinerilor care își doresc să muncească în mediu confortabil la birou sau în telemuncă, numărul absolvenților a crescut, iar oferta de muncă a scăzut considerabil din cauza concurenței, dar și a automatizării. În Statele Unite, spre deosebire de Regatul Unit, absolvenții de facultate câștigă astăzi cu 92% mai mult decât tinerii fără studii superioare. În 1999, câștigau cu 80% mai mult. Dar și ponderea persoanelor cu diplomă a crescut de la 27% la 40%. În majoritatea țărilor dezvoltate (Franța, Canada, Spania și Olanda), câștigurile sunt mai mari în 2026 decât erau în 1996, dar și costurile de trai au devenit copleșitoare. Marea Britanie pare să traverseze o perioadă similară cu cea a Italiei dintre anii 1990-2000, când studenții și absolvenții italieni se plângeau de greutăți din cauza economiei stagnante a țării. Înrăutățirea situației financiare a absolvenților britanici ar putea fi atribuită economiei britanice post-Brexit. Productivitatea și câștigurile absolvenților nu și-au mai revenit după criza financiară din 2008-2010. Din 1990, ponderea pozițiilor de manageri în economia SUA a crescut de la 28 la 39%, iar în Germania de la 19 la 30% . În Marea Britanie, din 1991 încoace, au crescut de la 27 la 33%. Depinde însă și de domeniu. De exemplu, în domeniul artistic, un absolvent britanic câștigă în medie 25.000 de lire sterline pe an, dar abia la cinci ani după absolvirea facultății. În schimb, un absolvent american încasează 48.000 de dolari pe an. John Burn-Murdoch, autorul articolului, propune o soluție pentru ca absolvenții să aibă câștiguri net mai mari: Marea Britanie trebuie să crească productivitatea și să creeze mai multe locuri de muncă calificate pentru a ajunge la nivelul altor țări. De asemenea, sugerează împrumuturi cu dobânzi mai mici. „Asta le va permite mai multor tineri să fie încrezători în a-și urma pasiunile și a-și găsi un loc de muncă mai bun”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:
Universitatea Babeș-Bolyai anunță: Studenţii actuali nu vor fi afectaţi în niciun fel de majorarea taxelor de admitere şi şcolarizare”
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a anunțat miercuri că majorarea taxelor de admitere şi şcolarizare nu va afecta studenţii care sunt deja înscrişi. Noile taxe vor intra în vigoare începând cu anul universitar 2026-2027 şi vor fi aplicabile doar celor care încep anul I în toamna anului 2026, anunță UBB. „Începând din anul universitar 2026-2027, în conformitate cu cerinţele legii şi ale contractului instituţional încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi universităţile publice din România, taxele de admitere, şcolarizare şi finalizarea studiilor vor fi corelate cu alocările bugetare, urmând ca noile taxe să fie aplicate studenţilor care vor fi admişi în anul I de studii ȋn această toamnă. Astfel, candidaţii şi viitorii studenţi ai Universităţii sunt informaţi din timp în legătură cu noile taxe şi vor putea alege în deplină cunoştinţă de cauză”, transmite UBB într-un comunicat de presă. Potrivit documentului, universitatea a păstrat, încă din perioada pandemiei COVID-19, taxele de admitere şi şcolarizare la cel mai mic nivel, cu scopul de a sprijini accesul la educaţie. „Astfel, pe lângă bursele sociale alocate pentru sprijinirea studenţilor proveniţi din medii defavorizate şi alături de bursele de merit şi de studiu, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca acordă, în fiecare an, din bugetul propriu, subvenţii şi burse speciale pentru activitatea ştiinţifică, sportivă sau cultural-artistică, menite să susţină activitatea studenţilor performanţi în diferite domenii”, au mai precizat reprezentanţii universităţii. UBB anunță că motivele legale şi bugetare pentru stabilirea noilor taxe au fost discutate cu reprezentanţii studenţilor, atât la nivelul facultăţilor, cât şi de conducerea universităţii. „Propunerile de modificare au fost elaborate de fiecare facultate, avizate în Consiliul facultăţii şi urmează să fie dezbătute şi votate într-o reuniune viitoare a Senatului Universităţii. Taxele de admitere, şcolarizare şi finalizare a studiilor sunt stabilite în funcţie de prevederile legale care guvernează funcţionarea şi activitatea instituţiilor de învăţământ superior. Noul regulament de taxe al UBB va fi aplicat din anul universitar 2026-2027 doar studenţilor ȋnmatriculaţi la studii ȋncepând cu anul universitar 2026-2027, studenţii actuali nefiind afectaţi de modificarea cuantumurilor”, mai transmite UBB. UBB anunță că va continua să ofere sprijin studenţilor prin bursele de merit, de studiu şi sociale, dar şi prin bursele speciale de cercetare ştiinţifică şi subvenţiile alocate din fondurile proprii.
Cum trăieşte Ana Bărbosu în SUA. Gimnasta care a lăsat România pentru bursa din America a filmat totul
Gimnasta Ana Bărbosu, care a ales să lase România pentru o bursă importantă pe care a primit-o în America, le-a prezentat fanilor cum arată o zi din noua ei viață. Reamintim că sportiva în vârstă de 19 ani, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, plecat în California pentru a-și continua studiile la celebra universitate Stanford. Cum arată o zi din viața Anei Bărbosu Ana Maria Bărbosu, sportivă care a adus României o medalie de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, a plecat în California, unde își continuă studiile la celebra universitate Stanford. Aceasta a primit o bursă în valoare de 100.000 de dolari și le-a prezentat fanilor, prin intermediul rețelelor de socializare, cum arată o zi obișnuită din viața pe care o trăiește în SUA. Sportiva în vârstă de 19 ani a postat un videoclip pe platforma de socializare TikTok, în care le-a prezentat fanilor rutina pe care o are. Programul Anei Bărbosu este unul destul de strict și de ordonat. Astfel, la ora 06:30, gimnasta merge la antrenamentul de dimineață, unde stă până în jurul orei 08:00. După ce finalizează această etapă a zilei, românca se urcă pe bicicletă și pedalează până la Universitatea Stanford. Astfel, peste doar jumătate de oră, Ana Bărbosu servește micul-dejun la cantina universității, în timp ce repede informațiile pe care le are de învățat pentru cursurile pe care le urmează. Cursurile la care Ana Bărbosu participă încep la ora 09:30 și se termină în jurul orei 13:00, dar programul sportivei nu se finalizează aici. Medaliata la Jocurile Olimpice 2024 se pregătește pentru sală. După un nou antrenament, aceasta se întoarce la facultate, pentru alte cursuri, și își încheie programul în jurul orei 22:00. @barbozaur Yay, my first daily vlog #venomvoice #studentathlete #fyp ♬ The Sweet Escape by Gwen Stefani ft. Akon – ☆ Audios ☆ Ana Maria Bărbosu a ratat Mondialele Reamintim că Ana Maria Bărbosu a ratat Campionatele Mondiale de Gimnastică de la Jakarta, care s-au desfășurat în perioada 19-25 octombrie 2025. Tânăra sportivă a lipsit din cauza faptului că este plecată în SUA, unde a primit o bursă, la celebra universitate Stanford. Astfel, Sabrina Voinea și Denisa Golgotă au reprezentat România în finalele de la sol, dar nu au reușit să obțină nicio medalie. Acestea s-au clasat pe locurile 4, respectiv 7.
Nicuşor Dan la Iaşi: Trebuie să luptăm pentru adevăr
Dan a subliniat importanţa luptei pentru adevăr şi cunoaştere, şi a cerut ca reprezentanţii universităţilor să fie prezenţi la discuţiile despre buget, economie şi legislaţie, nu doar despre educaţie. Cu ocazia aniversării celor 165 de ani de la înfiinţarea celor două prestigioase universităţi ieşene, preşedintele României a susţinut un discurs în care a abordat rolul fundamental al mediului academic în societatea contemporană şi necesitatea unei implicări mai profunde a acestuia în procesul decizional. „Cred că trebuie să luptăm pentru adevăr”, a declarat Nicuşor Dan, subliniind că, într-un mediu universitar, este esenţială promovarea importanţei cunoaşterii, care „este pusă în discuţie zilele acestea”. „Trebuie să afirmăm, să promovăm, să luptăm pentru o lume în care cunoaşterea contează şi deciziile se iau pe bază de cunoaştere”, a adăugat preşedintele. Referitor la rolul universităţilor în societate, Dan a atras atenţia asupra unei probleme pe care o consideră serioasă: absenţa reprezentanţilor mediului academic din dezbaterile publice majore. „Din păcate, cred că nu suntem acolo unde am trebuit să fim”, a spus preşedintele, argumentând că „în momentul în care statul român dezbate bugetul sau în momentul în care statul român dezbate legi importante nu numai despre educaţie, ci despre economie, despre corespondenţa între educaţie şi economie, eu cred că reprezentanţii mediului academic trebuie să fie prezenţi în dezbateri mult mai mult”. „România este parte din Europa, nu este o anexă”, a adăugat Dan. Nicuşor Dan şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu mediul academic: „Vreau să vă asigur, din partea mea există doar voinţa de comunicare, nu există interfaţa de comunicare pe care trebuie să o construim şi noi şi dumneavoastră”.