Poeta Ana Blandiana va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București
Potrivit instituției, distincția vine ca recunoaștere a contribuției literare și civice a Anei Blandiana, considerată una dintre cele mai importante voci ale literaturii române contemporane și o personalitate marcantă a spațiului public. Evenimentul de acordare a înaltei distincții va avea loc începând cu ora 14:00, în Sala Senatului a Universității din București. „Autoare a 35 de cărți publicate în limba română și a peste 100 de volume apărute în 27 de limbi, Ana Blandiana s-a impus drept una dintre figurile esențiale ale literaturii române contemporane printr-o operă care cuprinde poezie, proză, eseuri și literatură pentru copii. Activitatea sa literară este dublată de o implicare civică remarcabilă, care a transformat-o într-un reper de conștiință publică și de responsabilitate intelectuală”, a transmis Universitatea din București într-un comunicat. Licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, poeta s-a afirmat într-un context marcat de cenzură și constrângeri ideologice, fiind supusă, de-a lungul anilor, mai multor interdicții de publicare în perioada regimului comunist. Implicare civică și rol în societatea civilă După 1989, Ana Blandiana a avut un rol activ în reconstrucția societății civile. În martie 1990 a reînființat Asociația Internațională „PEN Clubul Român”, a cărei președintă a fost în perioada 1990 – 2004, iar, în noiembrie 1990, a fost una dintre inițiatoarele Alianței Civice, pe care a condus-o între 1991 și 2001. Alături de Romulus Rusan, a inițiat în 1993 și a realizat, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, primul de acest fel din lume, iar în 1994, a întemeiat Fundația „Academia Civică”, organizația care administrează și astăzi memorialul. Premii și distincții internaționale Opera sa a fost recunoscută pe plan internațional. Traducerile operei sale în 27 de limbi au făcut posibilă o circulație internațională excepțională a scrierilor sale și au consolidat prezența literaturii române în spațiul cultural mondial. Opera și activitatea sa au fost recompensate cu numeroase premii și distincții, în țară și în străinătate.
Universitatea nu este o firmă / Cadre didactice din Universitatea din București protestează împotriva deciziei rectoratului de a elimina programe educaționale vitale / Profesorii sunt în grevă japoneză de azi
Cadre didactice ale Universitatea din București au organizat marți, 17 martie, o conferință de presă în care au criticat dur o decizie recentă a conducerii instituției privind organizarea programelor de studiu, pe care o consideră abuzivă și periculoasă pentru viitorul unor specializări de nișă. Decizia Consiliului de Administrație, adoptată în noiembrie 2025, introduce praguri minime de studenți pentru funcționarea programelor universitare și clasifică anumite specializări drept „programe cu risc”, dacă nu ating aceste ținte sau dacă înregistrează rate ridicate de abandon. Profesorii avertizează că noile reguli pot duce la desființarea unor programe unice. „Universitatea din București nu este o firmă”, a declarat Vlad Alexandrescu, acuzând conducerea că tratează educația prin prisma rentabilității economice. El a calificat măsurile drept un „asasinat” al unor programe construite în timp și recunoscute pentru calitatea lor academică. Programe de nișă, în pericol Potrivit cadrelor didactice, specializări precum Limba și literatura rromani, dar și programe dedicate limbilor minorităților (maghiară, ebraică, sârbă, croată, bulgară, ucraineană) sau masterate unice în țară riscă să fie eliminate. Madeea Axinciuc a subliniat că aceste programe reprezintă „un patrimoniu imaterial” al universității și că strategia unei instituții publice de învățământ nu ar trebui să urmărească profitul, ci calitatea și diversitatea. „Cum asigură Universitatea rentabilitatea? Distrugând programele”, a spus aceasta, ironic. Acuzații de discriminare și încălcarea legii Cadrele didactice susțin că decizia afectează direct drepturile minorităților naționale și încalcă legislația privind accesul la educație. Delia Grigore a atras atenția asupra caracterului „abuziv” al măsurilor, afirmând că programele fragile ar trebui sprijinite, nu eliminate: „Când un membru al familiei este bolnav, nu îl îngropi, îl duci la medic”. De asemenea, profesorii critică pragul de 66% impus pentru organizarea unei a doua sesiuni de admitere, considerându-l arbitrar și discriminatoriu. Proteste în escaladare Conferința de presă vine după depunerea unui memoriu adresat conducerii universității. Cadrele didactice au anunțat că vor intra în grevă japoneză începând cu 18 martie și nu exclud acționarea în instanță a instituției dacă decizia nu va fi retrasă sau modificată semnificativ. Profesorii avertizează că, în lipsa unor schimbări, universitatea riscă să piardă programe valoroase și să afecteze diversitatea academică, în special în domenii considerate esențiale pentru identitatea culturală și educațională a României. Până la momentul publicării, conducerea universității nu a oferit nicio reacție.