Care sunt cele mai bune universități din România în 2026. Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial
Ministerul Educației a publicat clasamentul oficial care arată care sunt cele mai performante universități din țară. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca își păstrează prima poziție și este urmată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, care a reușit să depășească Universitatea din București. Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, DAN TAUTAN / MEDIAFAX FOTO Schimbări importante la vârful clasamentului Topul din acest an aduce o surpriză majoră în primele rânduri. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București a urcat pe locul secund după ce a depășit instituții de prestigiu precum Universitatea din București și Politehnica București. Primele cinci locuri sunt completate de Universitatea Transilvania din Brașov. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Sursa foto: UMFCD Acest top nu este doar o listă de prestigiu, ci are și un rol financiar extrem de important. Ministerul Educației folosește aceste rezultate pentru a împărți 100 de milioane de lei anual către universități. Acești bani sunt destinați cercetării și ajută facultățile să cumpere echipamente noi și să susțină proiectele studenților și profesorilor. Cine sunt premianții din orașele mari Topul primelor zece universități include instituții din toate colțurile țării. Pe lângă cele din București și Cluj, regăsim în primele poziții Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. De asemenea, Universitatea Tehnică din Oradea reușește să rămână în grupul celor mai bune zece instituții din țară. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași În ediția din acest an au reușit să intre în clasament și universități care anul trecut nu se aflau pe listă. Este vorba despre SNSPA din București, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În total, 34 de instituții au fost incluse în acest metaranking, cu două mai multe față de ediția precedentă. Cum se stabilește acest clasament Metarankingul este realizat de o echipă de experți care analizează cât de des apar universitățile românești în topurile internaționale. Experții verifică prezența acestora în clasamentele globale, unde sunt evaluate calitatea cursurilor și rezultatele cercetărilor științifice. Singurele instituții care au obținut un punctaj foarte mare, de peste 20.000 de puncte, sunt „Babeș-Bolyai”, „Carol Davila” și Universitatea din București. Lista completă a universităților incluse în clasament: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca Universitatea de Medicină și Farmacia Carol Davila din București Universitatea din București Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București Universitatea Transilvania din Brașov Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași Universitatea de Vest din Timișoara Academia de Studii Economice din București Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Universitatea din Oradea Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T Popa din Iași Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași Universitatea Politehnica Timișoara Universitatea Dunărea de Jos din Galați Universitatea din Craiova Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara Universitatea Ovidius din Constanța Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București Universitatea Titu Maiorescu din București Universitatea Valahia din Târgoviște Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara Universitatea pentru Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad din Iași Universitatea Tehnică de Construcții din București Universitatea Aurel Vlaicu din Arad Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia AUTORUL RECOMANDĂ: S-a publicat calendarul oficial pentru Titularizare 2026. Când se depun dosarele și care este data probei scrise Câți bani primește un student român prin bursa socială în 2026 Veste bună pentru studenți. Cine primește burse sociale de 925 lei din luna mai
UMF Carol Davila din București este lider național în cercetare
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București ocupă primul loc în România în ceea ce privește cercetarea, potrivit ediției 2026 a clasamentului internațional SCImago Institutions Rankings (SIR), potrivit unui comunicat al instituției. Performanța vine în urma evaluării a 52 de universități și organizații de cercetare din țară și confirmă poziția de lider a UMFCD în domeniul științelor medicale. Rezultate solide în clasamentele pe specialități Universitatea bucureșteană a obținut rezultate remarcabile și în clasamentele pe specialități din domeniul Medicină: Locul I în 14 specialități, printre care anatomie, cardiologie, chirurgie, dermatologie, epidemiologie, gastroenterologie, obstetrică-ginecologie, oftalmologie, ORL, patologie, medicină pulmonară, radiologie și reumatologie; Locul al II-lea în două specialități: anestezie și terapie intensivă, respectiv sănătate publică; Locul al III-lea în patru domenii: boli infecțioase, oncologie, pediatrie și psihiatrie. Rector: investițiile în cercetare dau rezultate Rectorul universității, Viorel Jinga, a declarat că această performanță reflectă efortul colectiv al întregii comunități academice și eficiența investițiilor în cercetare. „Acest rezultat reflectă nivelul ridicat al activității de cercetare, calitatea corpului academic și contribuția constantă a UMFCD la dezvoltarea științelor medicale, atât la nivel național, cât și internațional”, a transmis acesta. Ce este clasamentul SCImago SCImago Institutions Rankings este un clasament internațional realizat anual, care evaluează instituțiile de învățământ superior și de cercetare în funcție de performanța în cercetare, inovare și impact societal. Prin poziționarea pe primul loc la nivel național, UMF „Carol Davila” își consolidează statutul de instituție de referință în medicina românească și își întărește vizibilitatea pe plan internațional.
Universitățile americane din Orientul Mijlociu își mută cursurile online după amenințările Iranului
Mai multe universități americane din Orientul Mijlociu au decis să suspende activitățile fizice și să continue cursurile în format online, după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis amenințări, scrie CNN. Autoritățile iraniene au anunțat că ar putea viza instituții de învățământ asociate cu Statele Unite și Israel, ca reacție la atacurile asupra universităților din Iran. În acest context, conducerea Universității Americane din Beirut a informat că toate activitățile se vor desfășura online în zilele următoare. O decizie similară a fost luată și de Universitatea Libaneză Americană din Beirut, care a anunțat că va funcționa în regim virtual pentru o perioadă limitată. Instituția a explicat că schimbarea are loc „ca măsură de precauție, având în vedere amenințările largi la adresa instituțiilor de învățământ din regiune”. De altfel, mai multe universități din regiune adoptaseră deja acest model educațional încă de la începutul conflictului din Iran, care a izbucnit în urmă cu peste o lună. În Qatar, autoritățile au decis încă din prima zi a conflictului ca toate instituțiile de învățământ, de la grădinițe până la universități, să treacă la cursuri la distanță până la noi instrucțiuni. Mai multe universități internaționale din regiune au adoptat aceeași strategie. Printre acestea se numără Universitatea Georgetown din Qatar, Universitatea Texas A&M din Qatar și Universitatea Virginia Commonwealth din Qatar, care au confirmat continuarea cursurilor online până la o nouă decizie. De asemenea, instituții precum Universitatea Americană din Kuweit, Universitatea Americană din Dubai și Universitatea Americană din Ras Al Khaimah au adoptat aceeași soluție la începutul lunii.
Merită să mai urmezi studii superioare în 2026? Mulți tineri iau în considerare să nu se mai înscrie la universități. Care sunt motivele
Nu este o noutate că absolvenții din universități cu profil teoretic traversează vremuri dificile. În 1999, când perspectivele pentru mileniul 3 erau mai optimiste, salariul mediu al absolvenților britanici era cu 80% mai crescut decât cel al tinerilor fără facultate. Conform datelor recente, în 2026, salariile sunt cu 45% mai mici, și asta fără a lua în considerare împrumuturile studențești. Între timp, tehnicienii fără facultăți cu profil teoretic, care sunt la mare căutare prin aplicațiile de telefon, câștigă mai bine. Potrivit Financial Times, 41% dintre muncitorii britanici de azi au o diplomă de studii superioare. În 1999, numai 20% o dețineau. Principala cauză a situației actuale este economia de azi. Încă trăim vremuri în care educația universitară servește ca scop semnalarea nivelului de calificare. Însă, pentru că a crescut numărul tinerilor care își doresc să muncească în mediu confortabil la birou sau în telemuncă, numărul absolvenților a crescut, iar oferta de muncă a scăzut considerabil din cauza concurenței, dar și a automatizării. În Statele Unite, spre deosebire de Regatul Unit, absolvenții de facultate câștigă astăzi cu 92% mai mult decât tinerii fără studii superioare. În 1999, câștigau cu 80% mai mult. Dar și ponderea persoanelor cu diplomă a crescut de la 27% la 40%. În majoritatea țărilor dezvoltate (Franța, Canada, Spania și Olanda), câștigurile sunt mai mari în 2026 decât erau în 1996, dar și costurile de trai au devenit copleșitoare. Marea Britanie pare să traverseze o perioadă similară cu cea a Italiei dintre anii 1990-2000, când studenții și absolvenții italieni se plângeau de greutăți din cauza economiei stagnante a țării. Înrăutățirea situației financiare a absolvenților britanici ar putea fi atribuită economiei britanice post-Brexit. Productivitatea și câștigurile absolvenților nu și-au mai revenit după criza financiară din 2008-2010. Din 1990, ponderea pozițiilor de manageri în economia SUA a crescut de la 28 la 39%, iar în Germania de la 19 la 30% . În Marea Britanie, din 1991 încoace, au crescut de la 27 la 33%. Depinde însă și de domeniu. De exemplu, în domeniul artistic, un absolvent britanic câștigă în medie 25.000 de lire sterline pe an, dar abia la cinci ani după absolvirea facultății. În schimb, un absolvent american încasează 48.000 de dolari pe an. John Burn-Murdoch, autorul articolului, propune o soluție pentru ca absolvenții să aibă câștiguri net mai mari: Marea Britanie trebuie să crească productivitatea și să creeze mai multe locuri de muncă calificate pentru a ajunge la nivelul altor țări. De asemenea, sugerează împrumuturi cu dobânzi mai mici. „Asta le va permite mai multor tineri să fie încrezători în a-și urma pasiunile și a-și găsi un loc de muncă mai bun”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: